Expoziţie cu privelişti dunărene în opera Emiliei Dumitrescu, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*La Galeria „Gh. Naum”, sub genericul „De la pitoresc la hiperbolă. Privelişti dunărene în opera Emiliei Dumitrescu [1945–1969]”; vernisaj sâmbătă, 5 august 2017, de la ora 17.00

 

            La Galeria de artă „Gheorghe Naum” – Muzeul Brăilei „Carol I” (Piaţa Traian nr. 3, intrarea prin Calea Galaţi pentru spaţiul galeriei)  se vernisează sâmbătă, 5 august 2017, de la ora 17.00, expoziţia „De la pitoresc la hiperbolă. Privelişti dunărene în opera Emiliei Dumitrescu [1945–1969]”. Motivaţia alegerii acestei teme este explictată de organizatori – muzeograf dr. Maria Stoica – critic de artă, şef Secţie Artă, muzeograf Alina Ruxandra Mircea – prin aceea că „destinul Emiliei Dumitrescu (Brăila, 1921–2005) a fost strâns legat de cel al locurilor natale, ale căror privelişti i-au rămas până la sfârşit principala sursă de inspiraţie. Genul în care s-a exprimat cu predilecţie a fost, nu întâmplător, peisajul, iar subiectele preferate – portul şi străzile Oraşului Vechi, Dunărea, Bărăganul, întinsele Bălţi ale Brăilei”. 
            Artista membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România s-a născut la 31 iulie 1921, în comuna Vădeni şi a plecat dintre noi la 22 septembrie 2005, fiind în Brăila – unde a domiciliat. Înainte cu puţin de a se despărţi brutal de lume (un cancer a grăbit inevitabilul), şi-a donat lucrările sale de artă şi altele pe care le deţinea în propriettate către Primăria Brăila. Muzeul brăilean a preluat în grijă frumoasa colecţie şi iniţial i-a găsit o casă monument, pe strada I. L Caragiale nr. 3, unde să fie expuse spre admiraţia publicului; din motive de ordin practic (casa a fost retrocedată către foştii proprietari de la care comuniştii o confiscaseră în perioada naţionalizării forţate) donaţia a fost transferată la muzeu – secţia de Artă, aici existând în prezent o cameră special amenajată purtând amprenta de neconfundat a minunatei artiste şi am putea să ne imaginăm că păşim în atelierul Emiliei Dumitrescu şi am vedea-o pictând… 

Emilia Dumitrescu – Autoportret


Îmi place să înţeleg frumuseţea fragilă, rară şi sublimă a unei clipe ce trebuie să dispară, dar rămâne unică. Îmi place să împărtăşesc neliniştea unei clipe fugare. Îmi place să fac să rămână ceva din ceea ce este sortit să dispară” (Emilia Dumitrescu, mărturie din 1991)

** * Demersul expoziţional in memoriam, la ceasul când Emilia Dumitrescu şi-ar fi serbat aniversarea la 96 ani (n.aut. Şi poate ne-ar fi povestit, nostalgic, despre sălcii şi nuferi, despre vântul mângâind stuful, despre apa plină de viaţă care oglindeşte nespus de frumos cerul – aşa cum mai făcea în ultimii ani de viaţă), este unul care subliniază imensa dragoste a artistei faţă de zona naturală a spaţiului natal, balţile Brăilei, fluviul Dunărea şi malurile încărcate de legende şi poezie plastică. De altfel, aşa îşi configurează organizatorii obiectivul proiectului la care publicul este invitat să se asocieze în calitate de admirator, curios şi iubitor de artă, cunoscător şi recunoscător:

Expoziţia „De la pitoresc la hiperbolă…” se concentrează asupra intervalului 1945–1969 şi urmăreşte transformarea felului în care Emilia Dumitrescu şi-a înţeles şi reprezentat unul dintre subiectele sale predilecte: mediul dunărean. De la cadrul – natural şi uman deopotrivă – uşor exotic, întotdeauna fermecător, „colorat” de pasiunea pentru călătorii şi vacanţe a epocii interbelice, peisajul dunărean se transformă într-o stihie aspră şi greu de pătruns, ale cărei taine sunt protejate de o vegetaţie supradimensionată, sălbatică, necosmetizată pitoresc, şi în care prezenţa umană nu mai este înregistrată decât pasager, episodic. Această deplasare de accent măsoară distanţa dintre două concepţii radical diferite asupra naturii – natura înţeleasă ca obiect pasiv al contemplării (natura-cadru) şi natura înţeleasă ca subiect însufleţit de o viaţă şi de o voinţă proprii (natura – fiinţă) – şi este de presupus că ea se datorează, măcar în parte, traumei pe care a reprezentat-o, pentru artistă, dispariţia Bălţilor Brăilei, distruse pentru totdeauna după amplele lucrări de asanare de la mijlocul anilor ’60. Din deceniul al VII-lea începând, peisajele îşi pierd treptat contururile reale, proprietăţile descriptive, pentru a deveni emblemele unui ţinut aproape mitic, ale unui „dincolo” absolut, accesibil nu percepţiei obişnuite, ci numai sensibilităţii.

La Galeria „Mantu”, Salonul de vară al artiştilor plastici gălăţeni

*Vernisajul are loc miercuri, 7 iunie 2017, de la ora 19.00

     Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) din România – Filiala Galaţi invită publicul la un vernisaj deosebit, expoziţia reunind lucrări ale plasticienilor sub genericul Salonul de vară al artiştilor plastici gălăţeni.

Lucrările se află pe simezele Galeriei de artă „Nicolae Mantu”, spaţiu cultural al UAP Galaţi. Vernisajul are loc miercuri, 7 iunie 2017, de la ora 19.00 când iubitorii artelor plastice vor avea şi bucuria întâlnirii cu artiştii expozanţi.

La Galeria „Naum’ Brăila, expoziţie Jana şi Gheorghe Andreescu

*Vernisaj sâmbătă, 24 septembrie 2016, de la ora 11.30 *Sunt expuse lucrări de pictură şi grafică ale celor doi artisti care locuiesc la Galaţi

afis-expo-fam-andreescu      Iubitorii de artă sunt invitaţi sâmbătă, 24 septembrie 2016, de la ora 11.30, în spaţiul Galeriei „Gheorghe Naum” la vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică Jana Andreescu şi Gheorghe Andreescu (foto din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei). Pentru brăilenii îndrăgostiţi de arta plastică întâlnirea este doar o revedere, întrucât cei doi artisti participă des la evenimentele organizate în comun de filialele Brăila şi Galaţi ale Uniunii Artiştilor Plastici (UAP).

Detalii despre expozanţi ne oferă Alina Ruxandra Mircea – muzeograf la Secția „Artă” a muzeului brăilean.

jana-andreescu-1a

Jana Andreescu

gh-andreescu-1a

Gheorghe Andreescu

Jana Andreescu a absolvit, în 1980, Facultatea de Arte Plastice, Secţia Muzeologie din cadrul Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. A predat la Liceul de Artă „D. Cuclin” şi la Colegiul Universitar Studium din Galaţi; carierei didactice i se adaugă o susţinută activitate expoziţională, desfăşurată atât în ţară, cât şi în străinătate; a expus, singură sau în cadrul unor expoziţii colective, la Viena, Veneţia şi Roma, la Paris, Lyon, Freiburg, Bruxelles, Torino, Varna; din 1991, este membră a UAP, Secţia Grafică.
             Gheorghe Andreescu a absolvit Facultatea de Desen (clasa Ioana Balotă) din Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în 1973, şi, opt ani mai târziu, Facultatea de Arte Plastice, Secţia Muzeologie, din cadrul aceleiaşi instituţii; s-a afirmat în primul rând ca pictor şi grafician, dar a realizat deopotrivă artă monumentală şi scenografie’ palmaresul său cuprinde numeroase expoziţii personale şi de grup, în România şi peste hotare (Tokyo, Veneţia, Paris, Viena, Budapesta, Bruxelles ş.a.); este membru al UAP, Secţia Grafică, din 1991. Gheorghe Andreescu nu cunoaşte fenomenul artistic doar din ipostaza practicianului, ci şi din aceea a muzeografului, a restauratorului şi a colecţionarului. 
           Activitatea soţilor Andreescu, desfăşurată cu consecvenţă timp de peste patru decenii, marchează un capitol consistent în viaţa culturală locală şi regională. În semn de recunoaştere a serviciilor aduse culturii şi artei au primit, fiecare, în 2004, Medalia şi Diploma „Meritul Cultural”, clasa a II-a, Categoria C „Arte Plastice”.

N. aut. Jana Andreescu este legată de Brăila şi prin familie; este nepoată a artistului muzical Jean Moscopol (numele real Ioan Moscu, 1903, Brăila — 1980, New York).

„Salonul de toamnă” al artiștilor plastici gălăţeni, ediţia 2016

*Se deschide luni, 19 septembrie 2016, de la ora 19.00 la Galeria de Artă „Nicolae Mantu” din Galaţi

Uniunea Artistilor Plastici (UAP) – filiala Galati (pe Facebook la https://www.facebook.com/filialauap.galati) prezidata de David Sava anunta deschiderea Galerie de Artă „Nicolae Mantu” și a „Salonului de toamnă” al artiștilor plastici gălăteni, care va avea loc, luni, 19 septembrie 2016, ora 19.00. Intrare libera.salonul-de-toamna

            N.aut (Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei) Vor fi mult mai multi (cred…) artisti decat la expozitia galatenilor – album foto la https://www.facebook.com/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1108901955869059 pe pagina Facebook a revistei Braila Chirei – de la Galeriile de Arta din centrul orasului municipiu Braila, vernisata in 7 iulie 2016 (eveniment care continua o frumoasa tarditie a relatiilor de colaborare si prietenie artistica dintre filialele UAP Galati si Braila). Oricum, sper ca Gheorghe Andreescu, Jana Andreescu, Stefan Axente, Relu Angheluta, Sterica Badalan, Cornelia Burlacu, Mihaela Brumar, Carbunaru Nicolae Pictor, Mariana Tomozei Cocos, Corcacel Cornel, Ioana David, Sava David, Sergiu Dumitrescu Jr., Nicolae Einhorn, Gabriela Georgescu, Silvia Ichim, Gheorghe Miron, Liliana Negoescu, Simona Pascale, Raul Popa, Valentin Popa, Alexandru Pamfil, Irina Pantiru, Adriana Stoica, Mihaela Secobeanu, Olimpia Stefan, Tudor Serban, Sorina Vadeanu Tudor, Adrian Vadeanu, Visan Teodor, Elisabeta Volcu (care au expus la Braila!) sa fie admirati prin lucrarile de pe simezele de la „Mantu’.

Expozitie Emilia Dumitrescu: „Le Grand Tour. Călătoriile de studiu ale unui artist român: 1959–1961”

*La Muzeul Brailei „Carol I’, in Galeria de arta „Gh. Naum’ * Expozitia ramane deschisa pana in luna septembrie 2016 *

afis-expo-emilia-dumitrescu       Asa cum am anuntat (la https://brailachirei.wordpress.com/2016/08/14/in-memoriam-expozitia-de-grafica-emilia-dumitrescu-la-muzeul-brailei-carol-i/), artista plastica Emilia Dumitrescu (31 iulie 1921 – 22 septembrie 2005) este readusa in atentia publicului, la Galeria de arta „Gheorghe Naum’ a Muzeului Brailei „Carol I’, cu o expozitie cuprinzand lucrari de grafica numita „Le Grand Tour. Călătoriile de studiu ale unui artist român: 1959–1961”. lucrare-1-emilia-dumitrescu

Mai multe foto din expozitie la  https://www.facebook.com/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1125112860914635 pe pagina din reteaua Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei.

    Alina-Ruxandra Mircea, cea care s-a ocupat de selectia lucrailor si organizarea expozitiei, muzeograf la Sectia Arta (sef sectie Maria Stoica) a Muzeului Brailei „Carol I’, ofera mai multe detalii despre regretata artista si despre opera sa.

    lucrare-2-emilia-dumitrescu  „Le Grand Tour” însemna, începând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi până către mijlocul secolului al XIX-lea, vizitarea, după un traseu bine stabilit, a marilor monumente ale Antichităţii şi Renaşterii. Un astfel de pelerinaj cultural reprezenta, pentru artişti şi pentru tinerii vest-europeni de condiţie bună, oportunitatea de a-şi desăvârşi educaţia în contact cu cele mai importante opere de artă şi de arhitectură ale trecutului. Restrâns iniţial la Peninsula Italică (s-a numit, de aceea, şi „Marele Tur al Italiei”), fenomenul s-a extins şi s-a metamorfozat treptat pentru a cuprinde, în preziua izbucnirii Primului Război Mondial, aproape întreg Vestul şi Centrul Europei, Bazinul Mediteranean şi chiar, pentru cei mai temerari dintre călători, Nordul Africii şi Orientul Apropiat.

Comoţia adusă de cele două conflagraţii mondiale şi, mai ales, diviziunile geo-politice care le-au urmat au limitat, după cum se ştie, mobilitatea artiştilor. Se cuvine amintit, însă, că artiştii au fost, în lagărul socialist, printre primii turişti ai perioadei postbelice. Vizitele peste hotare ale artiştilor – organizate fie sub forma „documentării”, fie sub cea a „schimbului de experienţă” – prefaţează extinderea şi relativa liberalizare a turismului în ţările socialiste după aşa-numitul „Dezgheţ” al Epocii Hruşciov.

Între 1959 şi 1961, încă tânăra pe atunci Emilia Dumitrescu a avut şansa rară de a călători în Europa şi de a vizita nu numai capitalele spaţiului rusofon sovietic (Kiev, Moscova şi Leningrad), ci şi câteva capitale ale circuitului cultural tradiţional, ca Viena, Roma şi Veneţia. Anii aceia au fost pentru ea, în condiţiile de atunci, un „Grand Tour” sui generis.

În patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I” se păstrează, de pe urma acestor călătorii, un corpus de 54 de lucrări de grafică (48 de schiţe lucrate la faţa locului şi 6 elaborări ulterioare, „de atelier”), dintre care 32 au fost selectate pentru a figura în expoziţia de faţă. Lucrările prezintă un însemnat interes documentar atât pentru că înregistrează chipurile trecute ale locurilor reprezentate, cât şi pentru informaţiile pe care le aduc despre „chipul” Emiliei Dumitrescu însăşi. Arhiva personală a artistei fiind astăzi pierdută, opera sa rămâne, până la o cercetare sistematică a arhivelor publice, principala sursă pentru reconstituirea parcursului său profesional.

Interesantă este varierea progresivă a mijloacelor de reprezentare şi, odată cu ele, a funcţiei retorice a imaginii. Se observă, după 1960, abandonarea interesului pentru motivul pitoresc şi exotic, care caracterizează peisajele lucrate în 1959 la Plovdiv, în favoarea vederilor topografice, apropiate de tradiţia vedutei. O notă aparte în rândul acestora din urmă o dau cele trei mari vederi urbane din Moscova şi Leningrad. Aici, perspectiva plonjantă, compoziţiile închise, amintind de ovalul unei camee, culorile foarte vii şi tendinţa de a circumscrie formele în contururi viguroase se asociază unei viziuni preponderent decorative asupra realităţii. Remarcabilă, pe de altă parte, la peisajele urbane romane, veneţiene şi vieneze – la cele din Occident, aşadar – este preocuparea de a nota numele diverselor firme comerciale (Fische-Kons, Il Tempo, Martini, Philips, Swiss Airlines etc.) care punctează frontul clădirilor. Prezenţa lor în imagine semnalează un al doilea strat de semnificaţie, economic şi social, suprapus celui propriu-zis istoric şi cultural şi reflectă o efervescenţă a consumului şi o diversitate „capitalistă” absente dincoace de Cortina de Fier.

Aceste trăsături permit observarea, în acelaşi scurt interval de timp (1960–1961), a unei diferenţe subtile, dar semnificative. Pe de o parte, imaginea oraşelor estice este puternic stilizată şi aproape atemporală. În „Aspect din Moscova”, simplificarea şi ordonarea ritmică a volumelor fac ca oraşul să arate de-a dreptul futurist. Excepţie relativă face schiţa reprezentând Biserica Sfântului Sânge din Sankt Petersburg/Leningrad – relativă, pentru că notaţia din colţul superior al paginii are rolul de a înregistra nu atât coordonatele spaţio-temporale concrete, cât faptul extraordinar de a fi executat desenul la lumina neverosimilă a unei nopţi albe. În schimb, vederile urbane vestice păstrează, chiar şi în lucrările finite (a se vedea gravura „Annadamo”), mărci indexicale ale realităţii: nume şi elemente de identificare ce situează cu precizie, ca pe un suvenir preţios, imaginea în timp şi spaţiu.   

Vasile Gaiţă, expoziţie personală la Muzeul Brăilei „Carol I’

*Vernisaj sambata, 16 ianuarie 2015, de la ora 12.00 la Galeria „Gheorghe Naum”

Vasile Gaita          Muzeul Brăilei „Carol I” invită publicul iubitor de frumos să participe la vernisajul expoziţiei de artă semnată pictor Vasile Gaiţă (foto – de Armanda Filipine, din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei, de la una din expoziţiile de grup de la Galeriile de Artă Brăila – spatiul de expunere al Filialei Brăila a Uniunii Artiştilor Plastici). Vernisajul are loc sâmbătă, 16 ianuarie 2016, ora 12.00, la Galeria „Gheorghe Naum” din Piaţa Traian nr. 3 (intrarea prin strada Galaţi).

afis expo V Gaita, ian 2016 muzeu                 * * *
Seniorul artei brăilene Vasile Gaiţă s-a născut la 15 ianuarie 1937, în satul Tătărani, judeţul Vaslui. A absolvit Facultatea de Arte din Iaşi, la clasa profesorului Dan Hatmanu, în anul 1964. Este membru al UAP din România – Filiala Brăila, şi din 1978 a participat la toate expoziţiile colective şi de grup organizate de această asociaţie în galeriile din municipiu şi din ţară.
Aceasta este cea de-a 15-a expoziţie personală şi cuprinde peste 50 de tablouri, pictură şi grafică, majoritatea având ca temă natura statică, iar ca motiv favorit florile. Aranjate în buchet, în vază sau în glastră, reprezentate în intimitatea unui interior sau în spaţiu nedefinit, modeste flori de câmp sau flori scumpe, de seră, toate absorb căldura luminii, o multiplică şi o răspândesc în afara tabloului, ca o mângâiere. Este o expoziţie dedicată memoriei unei persoane dragi pictorului (Doinita Barbu), un frumos omagiu adus în semn de recunoştinţă, în zi aniversară„, subliniază organizatorii in invitaţie.

Expozitie la Galeria „Violon d’Íngres”, Braila

*Expune in sediul Centrului de Creatie artistul Nicolae Costica * Vernisaj vineri, 6 noiembrie 2015, de la ora 17.00

afis galerie