La Brăila, caravana DocuArt cu documentare şi expoziţie de imagini pentru nevăzători

*La Cinefeel * În 5 şi 6 aprilie, proiecţii de la ora 18.30 şi duminică, 7 aprilie 2019, de la 14.00 şi de la 18.00 * Intrare liberă

   Pasionaţii de filme documentare au ocazia, în perioada 5 – 7 aprilie 2019, să urmărească mai multe pelicule la Brăila prin intermediul Cinefeel – cinematograful de artă ((Piața Traian nr. 2, la etaj). Documentarele sunt oferite prin Caravana Docuart care aduce la Brăila nu doar proiecții de documentar, ci şi „o componentă de expoziție cu imagini care pot fi înțelese de nevăzători, găzduită tot la Centrul de Creație, un proiect ce a pus bazele primei biblioteci virtuale de imagini accesibilizate pentru persoanele cu deficienţe de vedere din România, făcând primul pas pentru a încuraja cultura consumului de imagini tactile în comunitatea nevăzătorilor. Expoziția cu componentă multimedia cuprinde imagini accesibilizate prin tehnici specifice de reinterpretare a formelor şi printate în relief pe o hârtie specială, corelate cu descrieri ce pot fi uşor accesate prin telefonul mobil„, explică Daniela Apostol – director festival.

foto © Lorand Szilagyi

Intrarea este liberă. Rezervări locuri și detalii la 0720 562 933 (10.00 – 18.00).

Program proiecţii de filme documentare

5 aprilie 2019 ora 18.30 „Spații abandonate”, regia József László (21 minute); „Cutezătorii”, regia Tudor Botezatu (28 minute); ora 19.30 „Brasov 1987. Doi ani prea devreme”, regia Liviu Tofan (90 minute)

6 aprilie 2019 ora 18.30 „Rătăciți printre cuvinte” 2018 (8 minute), „Poveste de Crăciun”, regia Andrei Olănescu 2018 (13 minute); ora 19.15 „Tatăl meu, Imre”, regia Andreea Știliuc 2018 (39 minute); ora 20.00 „Caisă”, regia Alexandru Mavrodineanu 2018 (81 minute)

7 aprilie 2019 ora 14.00 Atelier film documentar cu Mirona Radu. Temă: Ingredientele unui film documentar și conștiința umană. Mod de lucru: dezbateri constructive, analiză secvențe film; ora 18.00 „Nunta anului”, regia Bán József (60 minute); ora 19.00 „Eu sunt Hercule”, regia Marius Iacob (53 minute)

Reclame

Expoziţie „Comunismul în România”, la Ateneu

*Vernisajul are loc miercuri, 18 mai 2016, la ora 11.30

afis Comunismul, expo    Ateneul Român va găzdui expoziţia „Comunismul în România”, aici fiind prezintate, în imagini reprezentative, istoria momentelor cheie ale perioadei 1944-1989. Organizatori sunt Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER – http://www.iiccmer.ro/) și Fundația Konrad Adanauer România.

Vernisajul are loc miercuri, 18 mai 2016, de la ora 11.30 în foaierul Ateneului Român (București, str. Benjamin Franklin nr. 1-3). Sunt programaţi să prezinte Andrei Dimitriu  de la Filarmonica ”George Enescu”, Radu Preda de la ICCMER și Sven-Joachim Irmer d ela Fundaţia Konrad Adenauer.

Într-o primă etapă, expoziţia propune vizitatorilor săi o privire asupra fenomenului represiunii şi rezistenței anti-comuniste, urmând ca în toamna acestui an să includă şi alte secţiuni legate de perioada totalitară. Astfel, expoziția permanentă a viitorului Muzeu al Comunismului va acoperi teme precum ideologia, cucerirea puterii în România, Securitatea, țărănimea, politici demografice, politica externă, viața cotidiană ori evenimentele din decembrie 1989”, subliniază organizatorii.

„Imagini din lumea ştiinţei”/ „Bilder aus der Wissenschaft”, expozitie la Muzeul Brailei „Carol I”

*Vernisaj marti, 29 septembrie 2015, ora 15.00 la Galeriile de arta „Gheorghe Naum” * Eveniment organizat de Max Planck Gesellschaft din Germania si Goethe Institut Bukarest 

În data de , ora 15, va avea loc la Muzeul Brăilei „Carol I” gazduieste, incepand de marti – 29 septembrie 2015 – la Galeriile de arta „Gheorghe Naum”, vernisajul expoziţia „Imagini din lumea ştiinţei” / „Bilder aus der Wissenschaft”. Expoziţia, organizată de Max Planck Gesellschaft din Germania, este adusă la Brăila de Goethe Institut Bukarest (www.goethe.de/bukarest), se verniseaza in 29 septembrie 2015, de la ora 15.00. Curatorul expoziţiei este dr. Andrea Wegener de la Max-Planck-Gesellschaft München.

Glob disco la vanatoare de electroni       „Mereu în căutarea noului şi încercând să scoată la iveală tot ce încă nu vedem, ştiinţa depăşeşte şi redepăşeşte constant limitele cunoştinţelor pe care le avem deja. În decursul acestui progres, apar, de multe ori, pe lângă datele folosite pentru stricta documentare ştiinţifică a obiectelor cercetate, imagini cu forme şi structuri surprinzător de estetice – opere de artă abstracte dintr-o lume la care, în mod normal, ochiul omenesc nu are acces. Cercetătorii din cele peste 80 de filiale ale Institutului Max-Planck-Gesellschaft ne-au pus la dispoziţie pentru expoziţia aceasta, imagini din cele mai diverse domenii de cercetare. Gama de tehnici utilizate se întinde de la fotografia convenţională, la imagini realizate la microscop, colorate: microscopie cu iluminare, microscopie electronică cu scanare, microscopie cu efect de tunel, şi până la simulările computerizate„, se subliniaza in invitatie. fibre cristal

<Prezenţa Institutului Cultural al Germaniei – Goethe-Institut Bukarest – în orașul lui Panait Istrati se datorează colaborării, în cadrul proiectului educaţional „Un laborator de fizică şi limba germană”, cu o școală din Brăila: Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci”. Acest proiect educaţional este coordonat de Arnold Schlachter şi Christa Ganterer, director al departamentului de limba germană de la Goethe Institut Bukarest, avându-i ca parteneri pe Manuela Gheorghiu – profesoară de fizică – și Tatiana Badea – profesoară de lb. germană. Elevii acestui colegiu şi, bineînţeles, toţi elevii din Brăila vor avea ocazia să admire rezultatele vizuale ale cercetării ştiinţifice din laboratoarele Max Planck. În plus, Goethe-Institut Bukarest pune la dispoziţia profesorilor interesaţi o didactizare a expoziţiei, cu scopul de a trezi interesul elevilor pentru ştiinţele exacte şi promovarea învăţării active a limbii germane. Dar şi studenţii pot face cunoştiinţă cu diversitatea domeniilor de interes ale cercetătorilor Max Planck. Publicul larg se va bucura, cu siguranţă, de culorile vii, obţinute prin diverse aparate sofisticate de cercetare>, afirma gazdele expozitiei.

Iata si o invitatie, cu titlul „Fascinaţia cercetărilor ştiinţifice” de la Martin Stratmann – preşedinte al Max-Planck-Gesellschaft – pentru expoziţia Imagini din lumea ştiinţei / Bilder aus der Wissenschaft în România: „O imagine spune mai multe decât o mie de cuvinte. Poate prezenta perspective neobişnuite şi ne poate pune pe gânduri. Ca nişte opere de artă, „Imaginile din lumea ştiinţei“ fascinează privitorul, trezindu-i în acelaşi timp curiozitatea faţă de activitatea de cercetare şi descoperirile ştiinţifice din spatele imaginilor estetice pe care le priveşte. Astfel se deschide, prin ele, o nouă uşă către o lume pe care unii încă nu o cunosc prea bine – lumea cercetărilor ştiinţifice. Ştiinţa este un domeniu internaţional, iar seva care o ţine în viaţă este schimbul de informaţii care depăşeşte orice barieră, fie ea de specialitate sau geografică. Pentru Max-Planck-Gesellschaft, una dintre cele mai importante instituţii de cercetare ştiinţifică din lume, activitatea internaţională face parte din cotidian şi reprezintă unul dintre pilonii care stau la baza succesului. Cercetătorii şi cercetătoarele de la Max Planck cooperează cu numeroşi colegi din Europa de Est; ne bucurăm ca, prin această expoziţie, să avem ocazia de a ne prezenta activitatea şi publicului din România. Însoţiţi-ne în lumea ştiinţei, lumea Max-Planck-Gesellschaft”.

Foto stanga sus: Glob disco la vânătoare de electroni, Fritz Haber Institut der Max Planck Gesellschaft; foto dreapta: mănunchiuri din fibre de cristal – Max Planck Institut für Kolloid und Grenzflächenforschung.

Expoziție la Biblioteca Județeană Brăila: „Francezi și români în timpul primului război mondial”

* Organizata cu sprijinul Ambasadei Franței la București și al Arhivelor Naționale ale României * Poate fi vizionata pana pe 17 decembrie 2014

La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Braila (in municipiul Braila, Piata Poligon nr. 4) poate fi vizionată expoziția „Francezi și români în timpul primului război mondial”. Sunt expuse imagini din arhivele române și franceze ce descriu în ordine cronologică relațiile celor două țări, România si Franta, în plan politic și militar, pe durata primului război mondial.

 

vernisaj 1         Vernisajul a avut loc vineri, 28 noiembrie 2014, in prezenta unui numeros public alcatuit in majoritate din elevi. Prezentarea a fost realizată de Ion Volcu – șef serviciu Secția Colecții Speciale din biblioteca gazdă și Giani Oltianu – șef Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Brăila. De asemenea, la vernisaj au participat si Ionuț Cătălin Grosu – subprefectul judetului Braila, Dragos Adrian neagu – managerul bibliotecii. Mai multe foto de la vernisaj la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.947881978573986.1073742058.182837281745130&type=1

Expoziția este realizată în parteneriat cu Ambasada Franței la București și cu Arhivele Naționale ale României. Este deschisă publicului până pe 17 decembrie 2014 – excepție făcând data de 1 decembrie, luni, si zilele de duminică, atunci biblioteca este inchisă. 

Fotografie si calatorie, muzica si poezie – intalnire „Proilavia” Braila

* A doua intalnire propusa de Asociatia „Proilavia”, gen video-proiectie cu imagini din calatorii montane, a reunit la  Casa memoriala „Goanga’ prieteni care indragesc drumetiile si care iubesc muzica folk; de aceasta din urma au avut grija membri ai Grupului „Generatii’ condus de Dumitru Popescu 

100_5006          Cum am anuntat la https://brailachirei.wordpress.com/2014/07/10/o-noua-intalnire-proilavia-video-proiectie-de-fotografie-montana/, ne-am intalnit iarasi la Casa memorială ”Petre ștefănescu-Goangă”, unde e și Casa de Cultura a municipiului Braila – grație bunavointei directorului Mircea Ciucasu – si am depănat amintiri-foto, asa cum a dorit Gabriel Lâlă – președintele Asociației Clubul de turism ”Proilavia” Brăila, am ascultat muzică în interpretarea entuziastă a tinerilor din grupul folk ”Generații” al Casei de Cultură, condus de prof. Dumitru Popescu.

Toată lumea prezentă a privit cu plăcere fotografiile – multe din Munții Măcinului, parc natural care are nu doar accesibilitatea factorului geografic (înălțimi reduse, trasee relativ comode, apropiere de Brăila și Galați) ci și o frumusețe aparte, detaliile mici fiind de un spectaculos aparte (aveți la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.643754845717108.1073741967.196618800430717&type=3 un album foto, o drumeție în care a fost și tot la sugestia lui Gabi Lâlă imediat dupa prima întâlnire video-proiecție).

100_5012              De asemenea, cu toții am audiat, am cântat și aplaudat călduros pe soliștii interpreți: Alia Anton, Bianca Chiburță, Bianca Țecu, Diana, Flavia Rădulescu, Ioana Țăranu, Marina Grama, Lucian Cărbunaru, Nicu Grama, Răzvan, Dragoș Țuțulan. 100_5018

Și pentru că în program erau amintite și textele literare, m-am gândit că trebuie să iau cu mine (aut. Armanda Filipine, revista de cultură și informație Brăila Chirei) câteva… le-am lecturat la final (două poeme grecești, frumoase ca miturile antice și un text din ”Caminante” de Octavian Paler, o legendă maiașă) și mi-a părut tare bine să vîăd emoția și bucuria pe chipurile celor prezenți – între aceștia și prieteni: Codruța Nedelcu – președinte al ARIN (asociație de mediu, una dintre cele mai longevive din Brăila) poetul Mihai Vintilă, Liviu și Iuliana Dediu de la Clubul Foto-Instant.  Foto în stânga, din cele făcute de Gabi Lâlă, când citeam. 7 Gabi Lala

100_5015          ”Împreună cu membrii de la Casa de Cultura a municipiului Brăila am continuat seria de video-proiectii montane din seria Ascensiunea montana – cultura si stil de viață. Am vizionat fotografii din Dobrogea și Munții Măcinului, alături de muzică folk de calitate! Mulțumim celor prezenți, a fost o seară minunată, activă și am promovat natura, educația ecologică”, a scris Gabi Lâlă pe Facebook, pe pagina sa la https://www.facebook.com/lala.gabriel.58/media_set?set=a.756268331062834.1073741866.100000390236640&type=1 postând un album foto. A cântat și Gabi o piesă, așa cum făcea în facultate – când a început să frecventeze acest gen de acțiuni, pasionat fiind de turism și munte. De asemenea, pentru cei interesați, pe pagina sa de facebook si pe pagina de facebook a Asociatiei ”Proilavia” sunt și informații despre școala de turism pe care o organizează ONG-ul, precum și alte informații din alte proiecte (cum este cel care se derulează în această perioadă – http://brailachirei.wordpress.com/2014/07/10/proiect-judetean-sport-si-sanatate-in-aer-liber-in-braila-cu-asociatia-proilavia/)

Album foto de Armanda Filipine la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/media_set?set=a.10202468020968877.1073741859.1445089699&type=3 100_5046

100_5036             Am și o secvență video din programul grupului „Generații’ la

Al. I. Cuza – domnitorul Unirii, în imagini rar publicate

* Portrete mai puțin cunoscute ale domnitorului Micii Uniri, prezentate de istoricului Sorin Iftimi 

Portretele Domnitorului Unirii nu au reţinut prea mult atenţia istoricilor modernişti, care s-au mulţumit mai ales cu documentele scrise, fără să fie interesaţi prea mult de documentele vizuale. Nu a fost făcută o ordonare cronologică, o analiză critică a gradului lor de autenticitate. Numărul trecut am prezentat primele portrete făcute domnitorului în anul 1859, continuăm cu cele din primii ani de domnie.

La Muzeul de Ştiinţe Naturale din Iaşi se păstrează o fotografie necunoscută a domnitorului, de dimensiuni mijlocii, al cărei paspartu încadrează imaginea într-un câmp oval. Domnitorul este surprins în picioare, spre dreapta, aproape din profil, cu faţa înfăţişată din trei-sferturi. Ovalul imaginii îl cuprinde pe Cuza până la jumătatea gambei. În această reprezentare, Cuza poartă uniforma de general de infanterie, noul model, de inspriaţie franceză, introdus după 1860. El poartă lenta Ordinului italian St. Mauriciu şi Lazăr, în rang de Mare Cruce, cu însemnul respectiv la şoldul stâng; placa acestui Ordin poate fi uşor identificată, pe piept. Această decoraţie a fost primită de Cuza la 29 octombrie 1860, ceea ce oferă un termen post quem pentru datarea fotografiei. La mijloc, Domnitorul este încins cu eşarfa din fir auriu, folosită la marea ţinută de ceremonie. Pe un pediestal alăturat se află bicornul cu galon auriu şi penaj alb, scurt, care completa ţinuta de general şi conducător al Oştirii. Cuza,  1

O altă imagine, necunoscută până acum, este portretul Prinţului Alexandru Ioan Cuza, litografie semnată Josef Kriehuber şi datată în anul 1861 (foto dreapta 1). Josef Kriehuber (1800 – 1876) pictor, profesor la Academia Theresianum din Viena, a fost cel mai important realizator de portrete litografiate din perioada Biedermeier, lăsând peste 3.000 de asemenea opere grafice. El era, la acea vreme, cel mai căutat şi mai bine plătit portretist-litograf vienez.

Portretul lui Cuza realizat de acesta este aproape identic cu imaginea din fotografia anterioară, care a servit, cu siguranţă, drept model. Pot fi sesizate şi mici diferenţe: mâna stângă a Domnitorului nu se mai sprijină pe mânerul sabiei, ci pe cingătoare. Desenatorul a riscat, completând din imaginaţie mânerul, într-un mod care nu corespunde realităţii. Mâna dreaptă a lui Cuza nu se sprijină în brâu, ci se reazemă uşor pe tăblia unei mese, ţinând între degete mănuşile albe, de ceremonie. Datarea desenului este foarte importantă pentru stabilirea momentului în care a fost realizată fotografia anterioară şi identificarea decoraţiilor. În 1861, Cuza deţinea Ordinul Medjidi (septembrie 1860) şi Ordinul St. Mauriciu şi Lazăr (29 octombrie 1860), dar nu primise încă decoraţia grecească Ordinul Mântuitorului (februarie 1862). Astfel, rămâne un mister identitatea decoraţiei pe care Domnitorul o poartă la gât.

Cuza, 2        În aceeaşi şedinţă foto cu portretul amintit, cel de la Muzeul de Istorie Naturală, au mai fost realizate, de acelaşi fotograf, cel puţin două imagini, în care Domnitorul poza aşezat într-un fotoliu, un ”confortabil” din timpul celui de-al doilea Imperiu (un scaun stil Ludovic XV, capitonat) ale cărui picioare sunt prevăzute cu rotiţe metalice. La Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi se păstrează un asemenea portret, într-o frumoasă ramă ovală, de perete. Piesa s-a transmis prin familiile Florescu şi Odobescu (foto 2, stînga). Valoarea memorială a acestui portret este sporită de două elemente: pe faţă, chiar sub imagine, pe cartonul alb al paspartu-ului, se află un autograf al Domnitorului. Pe verso se află o altă însemnare: ”Acest portret oferit tatălui meu de Alexandru Ioan Cuza, Domn în Scaun a Terei Romăneşti, îl dau ca souvenir fiului meu, Ioan C. Odobescu. Anul 1905 februarie 14”.  Semnat ”A.C. Odobescu, născută Florescu”.

Deşi a renunţat, pentru acest portret oficial, la uniforma de lăncieri, Cuza şi-a păstrat favoriţii corespunzători ofiţerilor superiori de cavalerie. De remarcat tonurile deschise din părul Domnitorului (în cererea de paşaport era descris ca un bărbat cu părul blond). Domnitorul are uniforma de general de infanterie, modelul nou, de inspiraţie franceză. Alături se observă bicornul cu galon auriu lat, de general, şi penajul alb, corespunzător comandantului Oştirii. Epoleţii de general sunt de tip ”îngheţat” (francez), cu franjurile cusute între ele. Poată şarful din fir auriu cu canafi atârnând, potriviţi ţinutei de ceremonie. Pantalonii largi, de culoare roşie, cu dublu lampas auriu, corespundeau generalilor din Statul Major al Armatei. Are dragon din fir auriu atârnând la mânerul sabiei. Pe pieptul tunicii, în partea stângă, se află cele trei decoraţii: Ordinul Medjidie, Ordinul Sf. Mauriciu şi Lazăr şi o a treia decoraţie, la gât, ce nu poate fi identificată după această imagine. Lipseşte Ordinul Osmanie, pe care Cuza avea să îl primească abia în 1864. Eşarfa (lenta) verde de pe piept  corespunde Ordinului Italian ”Sf. Mauriciu şi Lazăr”.

Cea de-a treia fotografie pentru care Domnitorul a pozat, în aceeaşi şedinţă foto, îl reprezintă pe Cuza tot pe scaun, dar într-o altă poziţie. Imaginea se păstrează în colecţia Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga” din Cluj. Nu este o fotografie anterioară Unirii, aşa cum credea muzeograful Mihai Croitoru, care o data în 1858. În realitate, anul în care a fost făcută este tot 1861, după cum se poate remarca prin comparaţia cu cele două fotografii prezentate anterior. Domnitorul, aşezat în acelaşi fotoliu, ţine sabia între picioare, sprijinindu-se în ea. Chipul este redat din trei sferturi, dar privirea nu mai este la fel de detaşată, ca în fotografia anterioară, ci este îndreptată spre aparat, adică spre privitor. Încă două elemente mai indică unitatea de loc şi de timp: acelaşi covor oriental şi aceeaşi masă decorativă. Tinuta Domnitorului mai rezervă o surpriză: pentru prima dată acesta pozează cu tunica sa de general de dorobanţi călări (de inspiraţie austriacă), al cărei piept este încărcat cu brandemburguri de fir auriu. În privinţa uniformei, fotografia prezintă o nepotrivite importantă: doar tunica este de dorobanţi, în timp ce pantalonii cu dublu lampas sunt de la ţinuta anterioară, de general de infanterie. Aceasta ne face să credem că nu avem de-a face cu o simplă scăpare şi că fotografia avea să fie utilizată ca sursă pentru viitoare litografii, perspectivă în care acest inconvenient era uşor de înlăturat. Cuza, 3

Dintre cele trei fotografii amintite, cea de-a doua, în care Cuza este reprezentat şezând în fotoliu, a fost sursa unor portrete litografiate. Imaginea nu a fost  utilizată însă în întregime, ci a fost preluat doar bustul, pentru realizarea unor litografii de dimensiuni mai mari. O asemenea litografie cu chipul Domnitorului a fost realizată, în acelaşi an, 1861, de vienezul August Strixner (foto 3, drapta). Sursa imaginii este, după cum s-a arătat, cea de-a doua fotografie a lui W. Wollenteit. Este evident că litograful nu s-a deplasat la Bucureşti, ci la Viena a ajuns doar fotografia, însoţind comanda oficială. Adrian-Silvan Ionescu nota că ”Strixner a reluat şi mărit doar bustul domnitorului, tratându-l cu multă plasticitate, în cretă litografică. În partea dreaptă jos, autorul şi-a plasat iniţialele A.S. şi data ’861. Legenda este scrisă în alfabetul de tranziţie al acelei vremi: ”Aleksandru Ioan I. Domn Principatelor-Unite Moldova şi Ţeara Românească”.

autor: Sorin Iftimi

                      Preluare din http://curierul-iasi.ro/

               Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 ianuarie 1820 la Bîrlad, pe atunci Moldova. A murit în 15 mai 1873 la Heidelberg, Germania. A fost primul domnitor al Principatelor Unite și a ceea ce numim statul național România. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei,  iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești.  

TDL Braila, actiune de sensibilizare

* Tineretul Democrat Liberal Braila si-a propus o formula artistica pentru a atrage atentia autoritatilor asupra aspectelor de mediu * Brailenii au trimis peste 260 de fotografii in concursul organizat la sediul PDL

TDL In data de 7 iunie 2013, la sediul Partidului Democrat Liberal (PDL) a fost mare aglomeratie. Nu pentru ca ar fi avut loc vreo sedinta de partid, ci pentru ca o multime de braileni au dorit sa fie prezenti la finalul concursului de fotografii „Administratia locala versus Protectia mediului” organizat de formatiunea de tineret (TDL) cu scopul de a sensibiliza autoritatile locale cu privire la aspectele de mediu si in speranta ca astfel locuitorii urbei vor fi mai atenti la aspectele privind protectia mediului inconjurator.

Brailenii au trimis 268 de imagini, castigatorul fiind desemnat Ionel Barbu cu o fotografie reprezentand o zona din cartierul Chercea.