Regele Mihai I, revenire pentru totdeauna în România natală… la înmormântare

*După un zbor cu aeronava Forţelor Aeriene Române, primire cu onoruri militare a sicriului – acoperit cu Stindardul Regelui – la aeroportul Otopeni, deplasare la castelul Peleş, iar spre seară depunerea sicriului Majestății Sale Defuncte în sala tronului la Palatul Regal din Bucureşti unde va sta până sâmbătă, 16 decembrie 2017, când are loc înmormântarea la Curtea de Argeş * În tot acest timp, o mare de tristeţe şi de frumuseţe umană… sute de români au dorit să se închine la trupul Regelui, conform tradiţiei creştine 

Regele Mihai I

Mihai I – ultimul rege al României, s-a întors pentru totdeauna în ţara sa natală miercuri, 13 decembrie 2017, pentru a fi înmormântat. A decedat la puţin peste 96 de ani (împliniţi la 25 octombrie 2017) în localitatea Aubonne, în Elveţia, unde s-a stabilit împreună cu Regina Ana – regretata sa soţie – după ce a fost forţat să abdice la 30 decembrie 1947 şi după un periplu trist şi dureros prin mai multe locuinţe închiriate, în mai multe ţări.

Ziua a fost şi rămâne una plină de emoţie nu doar pentru Familia Regală – cele cinci fiice, nepoţi, gineri etc. – ci şi pentru oficiali, care şi-au luat obligaţia legală de a se ocupa de funeraliile unui fost şef de stat (s-au decretat şi trei zile de doliu naţional, din 14 până 16 decembrie 2017) – Majestatea Sa fiind nu doar rege al ţării, de două ori, ci şi conducător al armatei. Ziua a fost tristă, de assemenea, pentru foarte mulţi români care au ţinut să-şi ia rămas bun de la un om deosebit, un român care a trăit aproape toată viaţa în exil forţat şi care a ştiut să se comporte întotdeauna demn, indiferent de situaţie, care a făcut nenumărate demersuri diplomatice în favoarea intrării României în NATO şi Uniunea Europeană.  Oamenii simpli, mulţi dintre ei care nu au învăţat la şcoală despre regalitate sau au auzit minciuni drespre viaţa regelui, au înţeles în ultimii ani măreţia şi, în acelaşi timp, simplitatea acestui minunat Om căruia abia în regimul Emil Constantinescu i-a fost redată cetăţenia română, abia acum, când presa a dezvăluit amănunte dureroase din trista sa viaţă de exilat şi televiziunile (unele!) au oferit interviuri cu Majestatea Sa în care povesteşte despre copilărie (şi aceea foarte dramatică, părăsit de tată, obligat să stea şi fără mamă o vreme, detronat de tată), despre perioadele când a condus ţara, despre momentul dramatic când a fost obligat să abdice (şantajat că vor fi ucişi 1000 de tineri) şi să părăsească ţara – urmărit de o legendă complet falsă cum că ar fi plecat cu o mulţime de averi, despre viaţa în străinătate unde nu a putut să trăiască aşa cum ar fi fost normal pentru un rege ori fost rege, ci a muncit, având mai multe tipuri de joburi pentru a-şi întreţine familia, ca oricare alt om. 

E demn de subliniat felul în care s-au comportat aceşti români în momentele triste: au aplaudat la apariţia coşciugului, au aşteptat în linişte şi ordine, mulţi cu feţe pline de lacrimi să treacă întreg cortegiul şi apoi să meargă să se închine în faţa trupului neînsufleţit, după datina creştină; s-a scandat şi „Monarhia salvează România”. Ieri, 12 decembrie 2017, de la ora 15.00 (ora Elveției), la Catedrala Ortodoxă Greacă de la Lausanne a avut loc ultima slujbă închinată Majestății Sale Defuncte Regele Mihai I în Confederația Elvețiană care i-a fost patrie adoptivă timp de aproape 70 de ani. La slujba religioasă din Elveţia au participat două dintre fiice – ASR Principesa Elena, ASR Principesa Sofia. Tot acolo au venit şi ambasadorii României la Berna și Geneva, ÎPS Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, reprezentanți ai Consiliului Regal și ai Casei Majestății Sale, dar și destui români trăitori în Elveţia care au dorit să-i aducă un ultim omagiu.

Astăzi, sicriul Majestății Sale Defuncte a fost adus în ţară cu aeronava Forțelor Aeriene Române care a decolat dimineaţă, la ora 6.00, de la Geneva şi a aterizat la ora 13.00 pe aeroportul Otopeni fiind întâmpinat cu onoruri militare; la acel moment, toate clopotele au început să bată (în toate bisericile!). Sicriul, acoperit cu Stindardul Regelui – cum a fost aşezat încă din Elveţia, a fost purtat de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul. Un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Mitropolitul Nifon a oficiat momentul de rugăciune. La ora 13.20 cortegiul funebru a ajuns la domeniul regal de la Sinaia, unde de asemenea Majestatea Sa Defunctă Regele Mihai I a fost primit cu onoruri militare, purtat pe umeri de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul. Sicriul a fost introdus pe ușa regilor și urcat pe scara de onoare a Castelului Peleş – locul unde regele Mihai I s-a născut. Majestatea Sa Margareta – Custodele Coroanei, fiica sa cea mare și ceilalți membri ai Familiei Regale au urmat cu tristeţe sicriul depus pe catafalcul din holul de onoare, iar deasupra a fost așezată coroana de oțel (o copie a celei pe care toţi regii României au purtat-o începând cu Regele Carol I, una făurită din oţel de tun). Aici au venit să se reculeagă şi personalităţi ale vieţii publice, în frunte cu Klaus Werner Iohannis – președintele României şi alţi oficiali români, membri ai corpului diplomatic acredidat în România, oficiali din Republica Moldova.

Regele Mihai I

După câteva ore, vreo patru, de stat la Peleş, sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost dus la Palatul Regal (actualul Muzeul Naţional de Artă al României) din capitală, după ce a trecut şi pe sub Arcul de Triumf (în calitatea sa de fost şef de stat şi de fost comandat al armatei, Mihai I are acest drept). Mulţime de bucureşteni au venit să-l întâmpine, câteva sute de persoane au aprins lumânări, au aplaudat. Sicriul a fost depus în Sala Tronului din Palatul Regal unde rămâne până sâmbătă, 16 decembrie 2017, când va avea loc înmormântarea la Curtea de Argeş (acolo se va ajunge cu Trenul regal). Toţi cei care doresc să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte au avut acces până la ora 24.00, apoi pot veni şi joi, între 8.00 şi 22.00, dar şi vineri, 15 decembrie 2017, între 8.00 şi 22.00, aşa cum a fost anunţat Casa Regală programul funeraliilor (http://www.familiaregala.ro/stiri/articol/programul-funeraliilor-regelui-mihai-i-al-romaniei) – unul foarte riguros, după uzanţelor.

** * Conform anunţului Casei Regale. Regele Mihai I a murit marți, 5 decembrie 2017, la ora 13.00 (ora României), la reședința sa din Elveția. De atunci, o emoţie frumoasă a cuprins România şi tot mai mulţi români se întreabă dacă nu cumva ţara ar fi avut numai de câştigat dacă sorţii ar fi fost de partea regalităţii şi nu a comunismului după al doilea război mondial.

N. aut (Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei) E o vorbă a poporului care spune „Despre morţi, numai de bine!”. Se subînţelege că am putea să aducem aminte şi defecte. În cazul Majestăţii Sale Regele Mihai I, nici măcar nu se poate pune problema de a menţiona defecte… nu pentru că nu ar fi avut, doar nu e nimeni perfect, ci pentru că suma calităţilor este incomensurabil mai mare. O tristeţe imensă pune stăpânire, cred, pe cei care revăd toate interviurile cu Regele Mihai, ascultă fragmente din viaţa sa prea dramarică pentru statura unui rege, revăd înregistrări cu momentele când a fost întors din drum atunci când a încercat să revină în ţară – după 1990. Reascultând discursul (Discursul Regelui Mihai I 2011 – cick pe document în format DOCX pentru detalii) rostit în Parlamentul României când a împlinit 90 de ani (când, în sfârşit, i s-a permis să se adreseze românilor!), descoperim acel Om care rămâne un model, care trebuie reintrodus acolo unde îi este locul în pagina de istorie contemporană a ţării. Aleg din acest discurs, un adevărat testament politic şi moral al severanului alungat din propria sa ţară, dar atât de demn şi de supus timpului, următorul citat: „Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie„.

Reclame

Actorul Mircea Valentin va juca de-acum pe scenele cerului…

*Mircea Valentin (16 februarie 1934 – 10 februarie 2017) este depus la Capela Cimitirului „Sfântul Constantin” , iar înmormântarea va avea loc duminică, 12 februarie2017 , la Cimitirul „Sfântul Constantin”, ora 14.00

Mircea Valentin

Mircea Valentin

Actorul Mircea Valentin a plecat dintre noi. S-a stins din viată vineri, 10 februarie 2017. Teatrul “Maria Filotti” (TMF) Brăila îşi exprimă profunda tristeţe la dispariţia actorului care a jucat pe scenele sale din 1961 pană in 1998 cand s-a pensionat, dar si după aceea – ex. in spectacolul „Peatra din casă”, un succes public al dramaticului. Mircea Valentin fost un actor de roluri prime, cu o voce impozanta, bine educata, cu prestanta si farmec masculin incontestabil. In rolurile mici a stiut mereu sa se faca remarcat, la modul pozitiv, iar publicul cu siguranta isi aminteste cu drag de prezentele sale sub luminile rampei. Foto din arhiva TMF

Mircea Valentin

Mircea Valentin

Mircea Valentin s-a născut la 16 februarie 1934 la Bucuresti și a absolvit Institutul de Teatru din Cluj în anul 1953. După absolvire a lucrat la Teatrele din Baia-Mare si Constanţa, apoi Brăila unde s-a stabilit. CV-ul sau artistic spune multe mircea-valentin-cv-artistic  – click pe documentul in format DOCX. 
Trupul actorului este depus la Capela Cimitirului „Sfântul Constantin” , iar înmormântarea va avea loc duminică, 12 februarie 2017 , la Cimitirul „Sfântul Constantin”, ora 14.00. 
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

mircea-valentin-1

Mircea Valentin

*** N.aut. (Armanda Filipine, revista de cultură si informatie Braila Chirei) L-am intalnit in perioada din urmă, un pic mai lent in miscări, datorită varstei, dar spirit la fel de dinamic ca in anii de glorie ai scenei si cu o minte lucidă, vie, cu aceleasi principii puternice Nu si-a coborat stacheta artistică niciodată, iar in ceea ce priveste punctele de vedere aupra lumii, isi păstrase o atentie deosebite asupra detaliilor. Cu toate că s-a format in perioada comunistă, Mircea Valentin nu era un nostalgic; stia exact ce inseamnă tranzitia si unde gresesc cei mai multi dintre semeni. Nu se sfia să critice nici regimurile politice, iar atunci cand ne-am intalnit la teatru, la vreun spectacol sau in alte impreujurari/ evenimente si-a păstrat savoarea unei conversatii inteligente, scăpărătoare, cu un dialog dinamic, ce te obliga si pe tine să fii mereu in alertă, să nu te prindă nepregatit… Aveam in plan să creionam impreună un amplu interviu pentru prima mea carte despre teatru, dar n-a mai fost să fie… Mi-l aduc acum aminte si cum intra in librarie să mai cumpere un album de artă, să mai răsfoiască un impozant atlas cultural ori geografic: „Omul cat traieste invătă ori viseazv sa călătorească! Nu se poate să lăsăm timpul să ne ingenunche…”, imi spunea. Voi ramane cu acest gust tonic al intalnirilor noastre… si am să spun tuturor tinerilor pe care ii intalnesc zi de zi că un Actor care nu e si OM e putin mai sărac si chiar mai mic pe scenă… si vom aplauda! Da, Mircea Valentin…  vă vom aplauda!  

Sicriul cu corpul neînsuflețit al Reginei Ana a sosit in România

*Conform programului funeraliilor anuntat de Casa Regala, sicriul este depus in Holul de Onoare al Castelului Peleș pana miercuri, 10 august 2016, ora 18.30 dupa care va fi dus la Sala Tronului din Palatul Regal (Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 49 – 53), apoi se pleaca sambata, 13 august, spre Curtea de Arges unde va fi inmormantata

Marți, 9 august 2016, sicriul cu corpul neînsuflețit al Reginei Ana (decedata in 1 august 2016 – https://brailachirei.wordpress.com/2016/08/01/a-decedat-principesa-ana-de-bourbon-parma-consoarta-regelui-mihai-i-al-romaniei/) a ajuns la Aeroportul Otopeni, de unde a fost transportat cu mașina la Castelul Peleș – conform programului funeraliilor anuntat la http://casa-regala.blogspot.ro/2016/08/programul-funeraliilor-reginei-ana.html. Evenimentul s-a desfășurat în prezența Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta și a Familiei Regale, a reprezentanților instituțiilor statului și a membrilor Casei Majestății Sale Regelui. Foto preluare din video Mediafax sicriu regina Ana
Până miercuri, 10 august 2016, ora 18.30, corpul neînsuflețit al Reginei este în Holul de Onoare al Castelului Peleș. În tot acest timp, Custodele Coroanei și Familia Regală vor fi prezenți la Sinaia. Urmatoarele evenimente au loc in conformitate cu programul. Miercuri, 10 august 2016, în cursul serii, corpul neînsuflețit al Reginei va fi transportat de la Castelul Peleș la Sala Tronului din Palatul Regal (Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 49 – 53). Ceremonia va avea caracter privat.

Joi, 11 august 2016 și vineri, 12 august 2016, de la ora 8 la ora 22, toți cei care vor dori să depună flori și să se închine la catafalcul Reginei Ana vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal. Intrarea este liberă. Cei prezenți la Palatul Regal pentru a aduce un ultim omagiu Reginei Ana, sunt rugați să respecte următoarele reguli: Să fie îmbrăcați în ținută corespunzătoare, în culori închise. Să nu poarte sacoșe, genți ori bagaje voluminoase, de niciun fel. Să nu vină însoțiți de copii sub 7 ani, nici cu cărucioare de copii. Să nu folosească aparate de fotografiat ori telefoane mobile, ori alte instrumente electronice. Fotografierea și filmarea sunt interzise, din respect pentru solemnitatea ocaziei. Să aibă la ei un document de identitate. Nimeni nu va putea depune florile personal, la catafalc. Florile vor fi așezate în grădina din fața Palatului Regal ori pe trotuarul din fața grilajului Palatului. Personalul Casei Majestății Sale va fi la fața locului, pentru a îndruma publicul participant. Persoanele care vin la catafalc sunt rugate să nu aducă volume, scrisori, ilustrate, timbre, documente ori fotografii cu ei. Toate acestea pot fi trimise ulterior, prin poștă, pe adresa Palatului Elisabeta. În incinta Palatului Regal, fumatul și vorbitul la telefonul mobil sunt strict interzise.

În ziua de sâmbătă, 13 august 2016 (decretata de Guvernul Romaniei Zi de Doliu National), la ora 10.55, sicriul cu corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi așezat pe un catafalc în Piața Palatului Regal, chiar în fața palatului. Acolo va avea loc o ceremonie religioasă. Accesul publicului în Piața Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanți. La ora 11.30, sicriul va fi așezat în mașina mortuară. De la ora 11.35 la ora 12, Cortegiul funerar va merge, cu viteză redusă, pe traseul Piața Palatului Regal – Bulevardul Magheru – Piața Romană – Piața Victoriei – Bulevardul Aviatorilor – Piața Charles de Gaulle – Arcul de Triumf. La Arcul de Triumf nu va avea loc nicio oprire și nu se va face slujbă religioasă. De la Arcul de Triumf, Cortegiul funerar va continua traseul, cu viteză obișnuită, către Curtea de Argeș, în intervalul orar 12 – 14.45, pe ruta Arcul de Triumf, Mogoșoaia, Buftea, Titu, Găești, Topoloveni, Pitești, Curtea de Argeș. Cortegiul funerar nu se va opri, de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localități. La ora 15.00, în ziua de sâmbătă, 13 august 2016, va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeș. Ceremonia înmormântării va fi privată, în prezența Familiei Regale a României și a membrilor Familiilor Regale străine, prezente la eveniment. Publicul va avea acces doar în fața porții de intrare în Parcul Arhiepiscopiei Curtea de Argeș. Ceremonia se va desfășura în două părți: ora 15.00-15.50, în fața Noii Catedrale; ora 15.50-16.10, ceremonia religioasă a îngropării, în Noua Catedrală care nu va putea fi vizitată în primele 7 zile după înmormântare.

Cărți de condoleanțe sunt deschise, începând de astăzi, la Castelul Peleș, la Palatul Regal (Calea Victoriei) și la Palatul Elisabeta; ele sunt la dispoziția publicului timp de 40 zile de la data decesului.

Ii spunem adio actorului Bujor Macrin… TMF in doliu!

* Dar va ramane in Templul Thaliei si in inimile noastre * Trupul sau este depus, pana luni la pranz, la Teatrul „Maria Filotti’ care isi intrerupe in aceste zile programul de reprezentatii *  Primaria Braila, prin primarul Aurel Simonescu, transmite condoleante

      Nu stiu de ce vestile rele ajung primele… si repede… Sambata, in jurul orei 06 si un pic primesc un mesaj telefonic de la Rodica Antonescu – PR la Teatrul „Maria Filotti” din municipiul Braila, apoi un mail de la Veronica Dobrin – fost director al TMF…

       Actorul Bujor Macrin a incetat din viata, vineri – 29 martie 2013 – la ora 20.30. Suferea  de ceva vreme, boala necrutatoare si-a facut mendrele si doamna cu coasa si-a dat intalnire cu minunatul actor, care a dat Bucurestiul natal pentru Braila si scena sa, tocmai cand doar ce-am serbat Zua Mondiala a Teatrului – 27 martie – si ne pregateam sa sarbatorim, astazi, 30 martie, 100 de spectacole cu „Peatra din casa” dupa Vasile Alecsandri, in regia actorului Mircea Valentin. Nu a fost sa fie… toate spectacolele sunt anulate pana saptamana viitoare, seara de luni, cand vine cu „Napasta” la Braila Teatrul „Fani Tardini” din Galati.

      Foto (inedita!) cu Bujor Macrin din colectia revistei „Braila Chirei” (Armanda Filipine), dintr-un spectacol-lectura din 16 ianuarie 2012, in foaier TMF jucat in fata elevilor de la Liceul de Arta „Hariclea Darclee”; actorii sub bagheta regizorala a lui Radu Nichifor au interpretat o parte din scenariul piesei „Viforul” de Delavrancealectura Viforul, 16 ian 2012, 100_7591

Nu m-am grabit sa scriu, cu toate ca Facebook-ul ruleaza de azi-noapte mereu si mereu stirea… Nu pot sa ma grabesc ca sa va anunt disparitia unui actor pe care l-am aplaudat de atatea ori, a omului care ne spunea cu seriozitate parerea sa despre actul artistic fie buna ori ba, a omului care a condus in pozitia de director artistic multa vreme dramaticul brailean si i-a ajutat sa se formeze ca actori pe multi colegi mai tineri… Nu e acelasi sentiment ca la plecarea lui Cornel Cimpoae tot in luna martie, dar in 2010 – https://brailachirei.wordpress.com/2010/03/17/s-a-dus-pe-steaua-lui-actorul-cornel-cimpoae/, care mi-a fost coleg de liceu, dar durerea este cumplita! Si nu pot sa spun ca alina cumva ideea ca il putem revedea in filmele unde a jucat cu acelasi profesionalism care l-a caracterizat in oricare rol, cat de mic, in cele cinci decenii de cariera in slujba Thaliei. Acum, poate se va intalni  in ceruri cu Petre Simionescu si Nicolae Budescu, cu Marin Benea (plecat si el dintre noi la 46 de ani!) si George Sofrag (… la 51 ani) – ca sa numesc doar pe cativa dintre minunatii actori care ne-au parasit, dar care raman si ei in inimile noastre si in constelatia Thaliei ca niste stele adevarate!  Acum, cand scriu aceste randuri mi-l amintesc pe Benea, parc-ar ar fost ieri, jucand magistral rolul „Gulita” intr-o piesa despre celebra Chirita, dar si pe George Sofrag, Cornel Compoae si… Bujor Macin jucand in „Salonul nr. 6” dupa nuvela omonima de A. P. Cehov, spectacol pus in scena de regizorul brailean Sorin Militaru in care drama si uratenia chipului interior uman au fost puse maiestru in lumina rampei mai cu seama prin splendidul joc actoricesc… A fost… nu vor mai auzi aplauzele, meritate! Cu tristul prilej, prin care ne despartim de Bujor Macrin, TMF a transmis un comunicat pe care il prezint in cele ce urmeaza.

      Teatrul Maria Filotti Braila anunţă cu profundă durere că marele actor Bujor Macrin ne-a părăsit în această noapte (29 martie 2013) , după o  foarte grea suferinţă.
       Întregul colectiv al Teatrului Maria Filotti Braila  e copleşit de durere şi este alături de toţi cei care l-au iubit.
      Trupul neînsufleţit al actorului este depus de azi  30  martie, în foierul sălii studio ( intrarea strada Mihai Eminescu nr.2 )  .
Cei care doresc să ii aducă un ultim omagiu actorului Bujor Macrin o pot face la Teatrul „Maria Filotti ” până luni, 1 aprilie 2013, când va avea loc, de la ora 13.00, înmormântarea la Cimitirul Sf. Constantin.
DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ!

De asemenea, Primaria municipiului a transmis in mod public condoleante:

       Am aflat cu durere vestea tristă a trecerii în nefiinţă a celui care a fost şi rămâne unul dintre cei mai iubiţi actori ai Teatrului „Maria Filotti”, Bujor MĂCRIN. Este o pierdere grea pentru întreaga comunitate, pentru Teatrul „Maria Filotti”, pentru familie, colegi, prieteni, dar mai ales pentru iubitorii de teatru. Actor de mare valoare, cu o carieră în teatru şi cinematografie de aproape cinci decenii, Bujor Măcrin rămâne personalitatea care a îmbogăţit scena teatrului brăilean cu personaje legendare, omul care influenţat generaţii întregi de tineri actori şi regizori, personalite marcantă care a reuşit să încânte sufleteşte zeci de mii de spectatori şi telespectatori. În aceste momente grele, adresez condoleanţe familiei îndoliate, aducând în acelaşi timp un pios omagiu celui care a fost seniorul trupei brăilene Bujor Măcrin.  

         Dumnezeu să-l primească în lumea celor drepţi şi buni!

Primarul Municipiului Brăila – dr. ing. Aurel Gabriel SIMIONESCU

Fisa de creatie a lui Bujor Macrin – Mache, pentru apropiati si… fani – este impresionanta. Si merita cunoscuta (o veti regasi si pe site-ul TMF, intrati cu click pe foto teatrul brailean din „Braila Chirei’, coloana a treia dreapta):

Născut 13.05.1942, București; 1962-1966 – Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale” – secţia actorie, clasa Prof. Eugenia Popovici Teatrul Maria Filotti, Brăila (angajat din 1966)

Roluri la TMF: Zaharia Trahanache – „O scrisoare pierdută  ” de I.L. Caragiale, regia Lucian Sabados, 2011; Alex Florian “Domnului Profesor , cu dragoste  ”   după o idee de E.R. Braithwaite, regia Horia Suru, 2011; Salsdon Mobray – “ Scandal în culise ” de Michael Frayn, regia Radu Nichifor, 2011; Topitorul de nasturi  – „Peer Gynt ” dupa Henrik Ibsen, regia Vlad Cristache, 2010; Ion Sorcovă – „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, 2010; Tatăl – „Vaniuşa cel viteaz” adaptare după un basn rusesc, regia Bujor Macrin, 2009; Piotr Sorin – „Pescăruşul” de A.P. Cehov, regia Mihai Fusu, 2009; George – „Cui i-e frică de Virginia Woolf” de Edward Albee, regia Mircea Cornişteanu, 2008; Tatăl – “ Vânzătorul de iluzii” de Mihai Ispirescu, regia Radu Nichifor, 2007; Fundulea – “Visul unei nopţi de vară “ de William Shakespeare, regia Victor Ioan Frunză, 2005; Tiresias – “Antigona” de Sofocle, regia Emmanuel Ray, 2005; Hans – “Hans” după Opiniile unui clovn de Heinrich Böll, regia András Lóránt, 2005; Bătrânul din Bosnia – “Adam Geist” de Dea Loher, regia Radu Afrim, 2005; Un ţăran – „Năzdravanul Occidentului” de J.M.Synge, regia Nicolov Vili Perveli, 2005; Kate – „Infirmul din Inishmaan” de Martin McDonagh, regia Szabó Istvan, 2004; Vucol Naumovici – „Lupii si Oile” de Al. Ostrovski, regia Petru Vutcarău, 2004; Lady Di – „Lady Di” de Tomislav Zajec, regia Dan Tudor, 2004; Marchizul de Sade – „Madame de Sade” de Yukio Mishima, regia Szabo K.Istvan, 2003; Sganarelle – „Don Juan” de J.P. Molière, regia Anca Maria Colţeanu, 2003; Celimare – „Feriţi-vă de femeile măritate” de Eugène Labiche, regia Bujor Macrin, 2003; Vrăjitorul din Oz – „Micuţa Dorothy” muzical de Silvia Kerim şi Marius Ţeicu, regia Migry Avram Nicolau, 2002 (…) si multe altele…

A semnat regia spectacolelor „Vaniuşa cel viteaz” adaptare după un basm rusesc, 2009, „Feriţă-vă de femeile măritate” de Eugene Labuche, 2003, „Împărăţia soarelui” de Ion Bălan, 1998, „Clubul adolescenţilor” (I, II şi III) de Ion Bălan, 1997, „Soldăţelul de plumb”, prelucrare de Dumitru Capoianu, 1996, „Hangiţa” de Carlo Goldoni, 1995, „Acul cumetrei Gurton” de W.Stevenson, 1994, „Profesorul îndrăgostit” de Hermann Bahr, 1992. Experienţă didactică: 1993-1996 – Asistent universitar la Universitatea “Constantin Brâncoveanu”, Brăila, Facultatea de Teatru, specializarea Actorie, clasa profesorilor: Radu Religan şi George Motoi.

Filmografie: rol episodic in „Tatal fantoma”, regia Lucian Georgescu, 2011; rol secundar in „Legiunea străină”, regia Mircea Daneliuc, 2006; rol secundar in „Această lehamite”, regia Mircea Daneliuc, 2003; personajul „Ion” in „Cel mai iubit dintre pământeni”, regia Şerban Marinescu, 1992; Nebunul Ceauşescu in „Patul conjugal”, regia Mircea Daneliuc, 1992; Sebastian – „A unsprezecea poruncă”, regia Mircea Daneliuc, 199o; rol secundar – „Cine are dreptate?”, regia Alexandru Tatos, 1989; Legionarul – „Drumeţ în calea lupilor”, Constantin Vaeni, 1988; Petre Boruga – „Cei care plătesc cu viaţa”, regia Şerban Marinescu, 1988 unde i-a avut parteneri pe regretatii Stefan Iordache si Irina Petrescu; rol secundar – „Acasă”, regia Constantin Vaeni, 1988

   Dumnezeu sa aiba grija de sufletul sau!