Preşedintele Iohannis: „Cred în România educată”

*Președintele Klaus Iohannis doreşte ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată” * Demersul este mai mult decât necesar; în prezent, România este pe ultimul loc în UE la numărul de studenţi

Klaus Iohannis, preşedintele României

Președintele Klaus Iohannis participă luni, 30 septembrie 2019, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2019 – 2020 la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca unde decorează cele șase universități de stat clujene, la împlinirea a 100 ani de învățământ românesc la Cluj.

În context, se impune o subliniere referitoare la „România Educată” – proiectul președintelui Iohannis prin care doreşte transformarea educației prin dezvoltarea unei culturi a succesului bazat pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. De altfel, încă din decembrie 2018 președintele a lansat în dezbatere publică rezultatele proiectului „România Educată”, proiect care este o viziune și strategie rezultate din consultarea actorilor importanți din societate, a publicului larg și care a ținut cont de contextul social-economic național și global.

Această abordare trebuie consolidată cu un efort de creare a consensului pentru a preveni o revenire la situațiile anterioare în care diverse reforme importante din domeniu au fost diluate printr-o multitudine de modificări legislative haotice apărute în Parlament. un rol important îl au universitățile – din Europa, deci şi cele românești, care sunt influențate de globalizare. De altfel, Președintele Klaus Iohannis a sprijinit, în Consiliul European, propuneri de integrare a învățământului superior precum crearea de universități europene sau creșterea numărului de mobilități pentru studenți și cadre didactice – astfel că sunt tot mai multe fonduri pe programul Erasmus+. Măsurile vor oferi noi oportunități universităților românești, mai ales în condițiile în care situația actuală din învățământul superior este una îngrijorătoare. Din nefericire, doar 24,6% din tinerii de 30-34 de ani au finalizat studii universitare, plasând România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Finanțarea alocată pentru cercetare ne plasează detașat pe ultimul loc din Uniunea Europeană.

Proiectul „România Educată” vine cu propuneri de reformă pentru învățământul superior și cel preuniversitar în care sunt formați viitorii studenți. De exemplu, își propune să creeze rute de acces speciale pentru tinerii din educația profesională care excelează. Aceștia ar trebui să poată ajunge ușor în învățământul superior tehnic, aspect important în condițiile utilizării tot mai pronunțate a tehnologiei în industrie. În cadrul universităților, se dorește o mai bună formare a cadrelor didactice, eliminarea plagiatului și creșterea generală a calității actului educațional. Contactul cu alte universități europene este esențial, iar la orizontul anului 2030, Președintele dorește ca 20% din studenții de licență și master și 90% din cei de la doctorat să aibă măcar un stagiu de mobilitate în afara granițelor.

Dezvoltarea tehnologică, inteligența artificială și competiția globală vor obliga România să aibă o forță de muncă din ce în ce mai educată pentru a rămâne competitivă economic. Astfel, rolul universităților în dezvoltarea țării noastre va deveni din ce în ce mai important. Pentru a garanta că ceea ce se predă este relevant, „România educată” propune dezvoltarea de mecanisme de anticipare a competențelor necesare absolvenților, dar și a unui sistem permanent și funcțional de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților. Aceste măsuri au ca obiectiv o mai bună corelație a finanțării diverselor domenii de studiu cu nevoile reale ale țării dar și o mai bună informare a viitorilor studenți legată de șansele reale de angajare. Totodată, „România educată” propune măsuri de creștere a echității și a participării la educația universitară.

Deși există o percepție că accesul la facultate se face prea ușor, acesta este dat de calitatea slabă a educației în general, nu de numărul celor care finalizează studiile universitare. Nu în ultimul rând, propunând creșterea finanțării pentru cercetare și facilitarea cooperării internaționale, „România educată” dorește să transforme România într-o țară care creează și produce valoare adăugată. Toate aceste măsuri sunt necesare și urgente. Fără ele, România nu va avea o forță de muncă suficient calificată pentru a face față exigențelor unei economii moderne și se confruntă cu riscul unei subdezvoltări permanente. Președintele Klaus Iohannis dorește ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată”.

Sprijin pentru angajatori la efectuarea stagiului absolventilor de universitati

Angajatorii care incheie un contract de stagiu in conditiile Legii nr. 335/2013 primesc lunar 750 lei, la cerere, din bugetul asigurarilor pentru somaj, pe perioada derularii contractului de stagiu pentru un stagiar, reprezentand de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj 

Legea nr. 335/2013 (in vigoare din 12 martie 2014) privind efectuarea stagiului pentru absolventii de invatamant superior, act normativ care reglementeaza, pentru absolventii de invatamant superior, perioada de 6 luni de debut in profesie, in conformitate cu art. 31 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia profesiilor pentru care exista reglementari speciale. Contractul de stagiu se încheie odată cu încheierea contractului individual de muncă, în condiţiile legii mentionata anterior.

Monica Bratu  aDSCN2363                   Monica Bratu (foto) director executiv Agentia Judeteana de Ocuoare si Formare in Munca Braila – ofera amanunte:  „Angajatorii care incheie un contract de stagiu in conditiile Legii nr. 335/2013 primesc lunar, la cerere, din bugetul asigurarilor pentru somaj, pe perioada derularii contractului de stagiu pentru acel stagiar, o suma egala cu 750 lei, reprezentand de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare, in limita fondurilor alocate cu aceasta destinatie. Angajatorii nu pot primi dubla finantare pentru aceeasi persoana angajata si sunt obligati sa mentina raporturile de munca ale stagiarilor pe perioada contractului de stagiu incheiat. Suma lunara precizata anterior nu se acorda angajatorilor institutii si autoritati publice, asa cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completarile ulterioare, precum si prin Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare„.

* * *

Stagiar este debutantul in profesie, angajat cu contract individual de munca, cu exceptia celor care dovedesc ca au desfasurat, potrivit legii, activitate profesionala in acelasi domeniu, anterior absolvirii.

Perioada de stagiu este de 6 luni, cu excepţia situaţiilor în care prin legi speciale este prevăzută o altă perioadă de stagiu, fiind reprezentata de perioada de timp cuprinsa intre data angajarii si data finalizarii stagiului, care se incheie cu eliberarea unui certificat/unei adeverinte semnat/semnate de angajator.

Germania, locul I la mobilitatea în UE pe învățămînt superior

* Următoarele locuri, în tabloul de bord orivind mobilitatea sînt  Belgia, Spania, Franța și Italia – țări care oferă cele mai complete măsuri de sprijin * Ne bucurăm că și România are puncte pozitive ăn tablou,  privind partea de consiliere și informare 

La nivelul Uniunii Europene s-a dat publicității primul „Tablou de bord privind mobilitatea în UE”, în care Germania, Belgia, Spania, Franța și Italia apar ca fiind deținătoarele celor mai bune sisteme de sprijin public pentru promovarea posibilităților de studiu și de formare în străinătate și pentru consilierea studenților din învățământul superior.  Foto (sursa europeandcis.blogs.ie.edu) : studenți în Germania overcrowded-universities-Germany

Tabloul de bord reprezintă o parte a răspunsului Comisiei Europene la cererea statelor membre de a elimina obstacolele în calea studiilor și formării în străinătate, în cadrul unor acțiuni mai ample pentru a ajuta tinerii să obțină competențele și experiența de care au nevoie pentru a-și spori capacitatea de inserție profesională. Comunicatul transmis de Roxana Morea – consilier presă la reprezentanța Comisiei Europene în România este completat de declarația oficialului UE și alte elemente, cum se vede mai jos.

Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, a declarat despre acest subiect: „Studiile și cursurile de formare în străinătate reprezintă o metodă excelentă de a dobândi experiență și competențe prețioase. Iată de ce UE a crescut considerabil finanțarea pentru mobilitate în cadrul noului program Erasmus+. Tabloul de bord privind mobilitatea ne permite să vedem pentru prima dată în ce măsură statele membre creează un mediu favorabil mobilității studenților, aspectele ce ar putea fi îmbunătățite”.

Tabloul de bord privind mobilitatea se concentrează asupra a cinci factori-cheie care influențează motivația tinerilor și capacitatea lor de a studia sau de a urma cursuri de formare în străinătate. România e clasată bine și foarte bine în ce privește informarea și consilierea referitoare la mobilitatea academică și, respectiv, crearea de oportunități de mobilitate (pe partea de învățare de limbi străine).

                   Constatări principale

            Informații și orientări privind oportunitățile de mobilitate: Germania, Belgia, Spania, Franța și Italia oferă cele mai complete măsuri de sprijin. Cele mai puțin dezvoltate structuri de informare și orientare se găsesc în Bulgaria, Grecia, Slovenia și Cipru.

           Transferabilitatea ajutoarelor pentru studenți, care le permite acestora să primească burse publice și împrumuturi în altă țară, în aceleași condiții ca și când ar studia în țara de origine. Bursele și împrumuturile pentru studenți sunt transferabile în partea flamandă și germanofonă a Belgiei, în Cipru, Luxemburg, Slovenia, Finlanda și Suedia. În schimb, cele mai restrictive sisteme de sprijin financiar pentru studenți se găsesc în partea francofonă a Belgiei, în Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Croația, Lituania, România și Slovacia.

               Cunoștințele de limbi străine: Adeseori, acesta este un factor important atunci când un student decide să studieze în străinătate. Cipru, Luxemburg și partea germanofonă a Belgiei acordă cea mai mare importanță învățării limbilor străine în școli. În Irlanda și în Scoția (Marea Britanie), învățarea limbilor străine în școli nu este obligatorie.

              Recunoașterea studiilor în străinătate (utilizarea ECTS și a suplimentului la diplomă):Germania, Belgia și Spania depun eforturi considerabile pentru a monitoriza utilizarea instrumentelor europene care le permit studenților să obțină recunoașterea studiilor efectuate în străinătate prin intermediul sistemului european de credite transferabile (ECTS) și al suplimentului la diplomă, spre deosebire de majoritatea țărilor, care acordă puțină atenție acestui aspect.

                   Sprijin pentru studenții proveniți din medii defavorizate: Partea flamandă a Belgiei, Germania, Italia și Austria se disting prin faptul că dețin sisteme de sprijin financiar bine dezvoltate pentru studenții din mediile defavorizate care doresc să studieze sau să urmeze cursuri de formare în străinătate, precum și sisteme de monitorizare a mobilității din perspectiva mediului social din care provin studenții.