Arhive etichetă: investitii

Deputat Alexandru Popa: premierul liberal Ciucă a anunțat noi măsuri pentru sprijinirea comunităților și a mediului de afaceri

*Se suplimentează bugetul programului de investiții cu 15,5 miliarde lei, banii fiind destinați lucrărilor la drumuri și la rețele de gaze * ”Aceasta este o dovadă că pentru PNL a fost și rămâne o prioritate dezvoltarea comunităților locale mici”, subliniază parlamentarul brăilean * Ajutorul destinat mediului de afaceri este direcționat către cei care au și vor avea pierderi din relația cu Ucraina, Federația Rusă, Belarus

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președinte al PNL Brăila: ”Premierul Nicolae Ciucă a anunțat astăzi, 7 aprilie 2022, în ședința de Guvern suplimentarea cu 15,5 miliarde lei a bugetului Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, pentru a acoperi cererile care vin din teritoriu. Din această sumă 10 miliarde lei vor merge către construcția și modernizarea drumurilor, iar 5,5 miliarde lei către proiectele de extindere a rețelei de gaze. În felul acesta, suma totală a programului „Anghel Saligny” ajunge la 65,5 miliarde lei, bani care sunt destinați în principal modernizării drumurilor, extinderii rețelelor de apă și canalizare și extinderii rețelei de gaze.

Aceasta este încă o dovadă că pentru PNL a fost și rămâne o prioritate dezvoltarea comunităților locale mici, mai ales când este vorba despre drumuri asfaltate și extinderea rețelei de gaz.

O altă decizie importantă luată astăzi de Guvern reprezintă o măsură de sprijin similară celei din perioada de pandemie, respectiv acordarea a 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut, pe perioada întreruperii temporare a activității, în companiile afectate de relațiile comerciale directe sau indirecte cu operatorii economici din Ucraina, Federația Rusă și preventiv, Belarus. Măsura se va aplica până la 31 decembrie 2022 și va fi suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa: ”Programul de investiții propus de PNL susține și comunitățile mici”

*Mult discutat și mai degrabă criticat inițial, programul guvernamental ”Anghel Saligny” se dovedește formulă benefică prin care localitățile își rezolvă probleme stringente – apă și canalizare, drumuri, școli etc – dar se pot ocupa și de dezvoltare

Criticat acum câteva săptămâni, programul de investiții ”Anghel Saligny” propus de echipa Partidului Național Liberal se dovedește o formulă bună pentru comunități. Parlamentarul brăilean Alexandru Popa (foto) dă exemple din cele peste 7.500 cereri înscrise deja în platforma online a programului, solicitări de la primării (unități administrativ teritoriale – UAT), și face precizarea, binevenită, că se pot revolva astfel o serie de probleme ale comunităților, dar se poate face și dezvoltare. Comunicatul transmis de liderul Organizației Județene a PNL Brăila explică mai pe larg aceste aspecte.

Deputat Alexandru Popa – președintele PNL Brăila: ”Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” promovat și impus de PNL susține, printre altele, dezvoltarea comunităților mici. Programul „Anghel Saligny” va fi principala sursă de finanțare a acestor comunități, completat cu bani din fonduri europene si din continuarea altor programe cu fonduri de la bugetul de stat.
Conform datelor din 10 noiembrie 2021, au fost înregistrate pe platforma digitală a programului ”Anghel Saligny” 3.147 de unități administrativ-teritoriale cu 7.545 cereri finalizate.
Proiectele respective se referă la: *Extinderea rețelelor de apă și canalizare – soluții punctuale pentru situații speciale (200 de microstații de tratare, fose septice și sisteme de alimentare cu apă, care vor deservi toate categoriile de utilizatori);
*Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale. Mai concret, 40% din drumurile județene și locale vor fi modernizate, 3.000 km de drumuri județene vor fi reabilitați, 10.000 km de drumuri sau străzi locale vor fi modernizate; *Construirea și modernizarea unităților de învățământ. Este vorba despre 500 creșe, grădinițe și școli (construcții noi și reabilitări), 15 campusuri școlare (constând în școală, liceu, internat, teren de sport, ateliere, laboratoare, cantina), 20 cămine studențești, 5 centre universitare, 20 tabere școlare, 20 centre de excelență, informare și documentare pentru copii (construire); *Punerea în practică a programului național de construcție de creșe – program deja lansat, sunt peste 200 solicitări înregistrate din partea unităților administrativ-teritoriale, din care se află în procedură de lansare a achiziției publice un număr de 138 obiective de investiții; *Sistemul sanitar local – construirea, reabilitarea și dotarea a 200 centre medicale în mediul rural, 15 spitale județene (reabilitare), 30 spitale municipale și orășenești (reabilitare), 7 spitale, inclusiv maternități”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Antoneta Ioniță, deputat PNL: ”PSD se opune modernizării României”

*”Cabinetul Orban a reparat ce a stricat PSD. A micșorat prețul combustibililor, a demarat investiții noi și a atras bani europeni, a tăiat pensiile speciale”

 

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL de Brăila

Antoneta Ioniță – parlamentar PNL, președinte al Organizației Femeilor Liberale Brăila, aduce câteva argumente în sprijinul guvernării liberale, exct în ziua Moțiunii de cenzură înaintate de PSD contra Guvernului Ludovic Orban,  moțiune care are însă – în opinia liberalilor – și o parte bună… anume că ar putea conduce al alegeri anticipate, în ipoteza în care acum parlamentarii social-democrați se opun sistematic încercărilor liberale de a guverna.

         ”Atât de tare se teme PSD de alegeri anticipate și de alegere a primarilor în două tururi, încât s-a mobilizat să dea jos un guvern! Moțiunea de cenzură a fost un act de sfidare, care nu are legătură cu interesul public, ci servește doar intereselor politice ale baronilor roșii. Angajarea răspunderii a fost calea cea mai corectă și sigură pe care Cabinetul Orban a ales-o pentru reglementarea alegerii primarilor în două tururi, conform voinței majorității românilor, o voință pe care social-democrații o ignoră. PSD nu a votat împotriva guvernului PNL, ci împotriva voinței românilor de a fi reprezentați după norme democratice și împotriva modernizării României.

          În trei luni, Cabinetul Orban a reparat ce a stricat PSD și a implementat propriile reforme, dintre care cea mai importantă este cea a sistemului sanitar. PNL a micșorat prețul combustibililor, a continuat și a demarat noi investiții majore în infrastructură, inclusiv cu atragerea fondurilor europene. Cabinetul Orban nu a tăiat pensii și salarii, așa cum a amenințat PSD, dimpotrivă, a majorat pensiile românilor și salariile profesorilor, iar zeci de  mii de elevi vor beneficia de o masă caldă. Liberalii s-au ținut de cuvânt, au tăiat pensiile speciale și au dorit alegerea primarilor din două tururi de scrutin, chiar cu prețul propriului mandat. Toate măsurile luate au însemnat pași pentru modernizarea României, iar PNL va continua să-și pună în aplicare angajamentele asumate în fața românilor, folosind toate instrumentele instituționale pe care le are la dispoziţie, indiferent câte piedici va încerca să pună PSD. Un PSD care, prin atitudinea pur politicianistă, de tipul Dragnea – Dăncilă, a demonstrat că rămâne un partid incapabil să se reformeze, care protejează interesele propriilor baroni și ignoră interesele românilor”. 

             Deputat Antoneta Ioniță, vicelider al PNL în Camera Deputaților 

Primar Dragomir: ”La Brăila se plătesc indemnizațiile persoanalor cu dizabilități. Din bani de la investiții”

*Edilul a precizat că fondul destinat investițiilor pentru municipiul Brăila este mai mare anul acesta, dar că unele proiecte nu se vor face tocmai pentru ca plata destinată persoanelor cu dizabilități și însoțitorilor acestora să poată fi efectuată

 

Marian Viorel Dragomir – primar Brăila

În întâlnirea pe care Marian Viorel Dragomir – primarul municipiului Brăila – a avut-o astăzi, 20 februarie 2019, cu jurnaliștii a făcut și precizări referitoare la plata indemnizațiilor persoanelor cu dizabilități și plata indemnizațiilor însoțitorilor acestora, plăți care erau puse sub semnul întrebârii după schimbările din Bugetul de stat 2019 propuse de guvernnați, respectiv de cei din PSD  – formațiune din care face parte și Dragomir – și cei din ALDE. (Nota red. Un buget întârziat foarte, foarte mult… el  trebuia depus în noiembrie 2018, dar a fost anunțat abia în 9 februarie 2019…)

Edilul brăilean a precizat că banii  destinați acestor plăți vor fi luați din fondul de investiții care, pentru municipiul Brăila, este mai mare anul acesta decât în anul precedent, dar că din acest motiv unele proiecte nu se vor mai putea face, tocmai pentru ca plata destinată persoanelor cu dizabilități și însoțitorilor acestora să poată fi efectuată  la timp și complet.

Nota red. Imediat după depunerea Bugetului 2019, la aflarea veștii că plata indemnizațiilor persoanelor cu dizabilități a fost trecută din acest an în sarcina primăriilor, mai mulți primari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul cum vor putea  – mai degrabă NU vor putea – să efectueze aceste plăți din bugetul propriu (până acum, banii veneau de la centru, special pentru aceste categorii), iar în mai multe municipii și localități reprezentanți ai acestor categorii de persoane au ieșit în stradă să își strige nemulțumirea.

Prin InvestEU, noi locuri de muncă în economie și inovare în Europa

*Platforma de consiliere InvestEU va integra cele 13 servicii de consiliere disponibile în prezent într-un ghișeu unic de asistență pentru dezvoltarea proiectelor * Dar, susţin oficialii Comisiei Europene, e nevoie în continuare de reforme structurale în ţările membre

     În următorul buget (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/29/bugetul-ue-politica-flexibila-de-coeziune-dupa-2020-pentru-coerenta-dezvoltare-regionala/) pe termen lung al UE care acoperă perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus crearea programului InvestEU cu scopul de a reuni finanțarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții pentru un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.

InvestEU va reuni multitudinea de programe financiare disponibile în prezent și va extinde modelul de succes al Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”. Noul program va fi compus din Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Jean-Claude Juncker – preşedintele Comisiei Europene,a declarat: „Planul de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în mobilizarea de investiții private și crearea de locuri de muncă în Europa. Planul a atras deja investiții de aproape 290 de miliarde de euro, care fără el nu ar fi fost posibile, și a oferit finanțare unui număr de 635 000 de întreprinderi mici. Cu InvestEU, dorim să luăm acest model de succes și să-l extindem pentru a acoperi numeroasele programe de finanțare oferite de UE. Simplificăm, facem mai mult cu mai puține resurse și punem un accent sporit pe investițiile sociale”.

Vicepreședintele Jyrki Katainen – responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate: „Programul InvestEU este o reformă structurală la nivelul bugetului UE. El grupează multitudinea de programe de finanțare ale UE într-o structură unică, sub o marcă unică: InvestEU. Pornind de la succesul Fondului european pentru investiții strategice, vom putea continua să stimulăm crearea de locuri de muncă, inovarea și competențele în Europa, cu avantajul suplimentar de a oferi beneficiarilor proceduri mai simple și mai transparente. InvestEU ne va ajuta să atingem obiective de politică precum sustenabilitatea, excelența științifică, incluziunea socială și sprijinul acordat extinderii micilor întreprinderi, cu scopul de a mobiliza investiții în valoare de peste 650 de miliarde de euro, în majoritatea lor din sectorul privat. În plus, oferim statelor membre opțiunea de exploata mai bine fondurile puse la dispoziția lor de UE prin intermediul fondului de garantare. Un câștig pentru toți”.

Fondul InvestEU va continua să mobilizeze investiții publice și private în UE, pentru a contribui la acoperirea deficitului de investiții încă semnificativ din Europa. Mai exact, noul fond va face mai mult cu mai puține resurse, va crea un portofoliu diversificat și flexibil, va raționaliza și va simplifica, va valorifica expertiza locală, națională și europeană a partenerilor noștri de finanțare, va ajuta statele membre să exploateze mai bine fondurile puse la dispoziția lor de UE.

Pornind de la modelul Portalului european pentru proiecte de investiții al planului de investiții, Platforma de consiliere InvestEU va integra cele 13 servicii de consiliere disponibile în prezent într-un ghișeu unic de asistență pentru dezvoltarea proiectelor. Va oferi sprijin și asistență tehnică pentru a ajuta la pregătirea, dezvoltarea, structurarea și implementarea proiectelor, inclusiv la consolidarea capacităților.

** * Mai multe informaţii la http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-4010_en.htmhttps://ec.europa.eu/commission/publications/investeu-programme_en şi la https://ec.europa.eu/commission/publications/investeu-programme_en

** * Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”, a fost lansat în noiembrie 2014 pentru a inversa tendința descendentă a nivelurilor deja scăzute ale investițiilor și pentru a înscrie Europa pe calea redresării economice. Operațiunile aprobate în cadrul Fondului european pentru investiții strategice al Planului Juncker ar trebui să mobilizeze investiții în valoare de 287 de miliarde de euro până în mai 2018. Se preconizează că un număr de circa 635 000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de ameliorarea accesului la finanțare.

** * Finanțarea din partea UE nu va soluționa, de una singură, problema nivelurilor scăzute ale investițiilor în Europa. E nevoie în continuare de reforme structurale. Statele membre ar trebui să utilizeze tot sprijinul disponibil pentru a elimina barierele naționale din calea investițiilor și pentru a-și îmbunătăți mediile de afaceri, în special prin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. La 31 mai 2018, Comisia a propus crearea unui Program de sprijin pentru reforme care va sprijini reforme prioritare în toate statele membre ale UE și va beneficia de un buget total de 25 miliarde euro. Acest nou program include un sprijin financiar pentru reforme, precum și asistență și expertiză tehnică.

URBIS, serviciu european de consiliere pentru dezvoltare urbană

*Va fi format din experţi BEI şi JASPERS; va ajuta orașele să-și planifice investițiile pentru mai bune strategii de dezvoltare urbană și să obțină un acces mai ușor la finanțare

     Comisia Europeană a lansat URBIS („Urban Investment Support” – http://urbis.europarl.europa.eu/urbis/) la Forumul Orașelor 2017, desfăşurat la Rotterdam. Acest nou serviciu de consiliere va ajuta orașele să-și planifice investițiile astfel încât acestea să-și poată sprijini strategiile de dezvoltare urbană și să obțină un acces mai ușor la finanțare. De asemenea, va sprijini oraşele în conceperea, planificarea și implementarea strategiilor și proiectelor lor de investiții, oferindu-le consultanță financiară și tehnică personalizată, inclusiv referitor la opțiuni de finanțare inovatoare.

              „Avem obiective ambițioase pentru dezvoltarea urbană durabilă în cadrul Agendei urbane a UE, iar URBIS ne va ajuta să le atingem. Mulțumită acestei inițiative, orașele vor beneficia de sprijinul necesar pentru a crea noi oportunități pentru locuitorii lor”, a declarat Corina Crețu comisarul european pentru politică regională cu ocazia lansării URBIS. Notă. Mai multe despre Agenda urbană a UE la https://ec.europa.eu/info/eu-regional-and-urban-development/topics/cities_en  

             URBIS va fi format din experți ai Băncii Europene de Investiții (BEI) provenind de la diferitele servicii de consiliere și de proiect ale instituției, inclusiv din personal BEI aflat în statele membre UE, dar și din experți ai JASPERS – echipa independentă specializată în elaborarea proiectelor de calitate finanțate de UE. De sprijinul URBIS pot beneficia orașe de toate dimensiunile din toate statele membre, prin intermediul unei pagini de internet găzduite de Platforma europeană de consiliere în materie de investiții 

URBIS va oferi sprijin pentru mai multe obiective: îmbunătățirea strategiei de investiții a unui oraș; aducerea proiectelor și a programelor de investiții într-un stadiu de rentabilitate; explorarea oportunităților de finanțare prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), prin fondurile politicii de coeziune sau prin ambele posibilități combinate; oferirea de sprijin pentru lucrările pregătitoare pentru platformele de investiții și mecanismele care combină fondurile, asigurarea legăturii cu intermediarii financiari și crearea de modalități de implementare a acestor mecanisme; dezvoltarea unor modalități de finanțare care să vizeze reducerea sarcinii asupra datoriei publice locale și facilitarea accesului la finanțare al întreprinderilor municipale și al furnizorilor de servicii urbani privați.

URBIS va începe prin utilizarea actualelor servicii de consultanță și de proiect ale BEI și se va concentra pe un anumit număr de sarcini selecționate. Această activitate inițială, precum și cererile de sprijin URBIS primite din partea orașelor vor fi evaluate de BEI și de Comisia Europeană în a doua jumătate a anului 2018. Dacă URBIS se dovedește a fi un succes, ar putea fi avute în vedere resurse suplimentare pentru continuarea, îmbunătățirea și lărgirea inițiativei.

** * Lucrările și analizele URBIS vor contribui la procesul de reflecție în curs asupra următorului cadru bugetar pentru perioada post-2020, în special în ceea ce privește obținerea de fonduri din politica de coeziune și gestionarea lor de către orașe.

”Inițiativa pentru IMM-uri”, program european cu 100 milioane euro pentru România

*Fondul din Programul Operațional adoptat in 29 martie 2016 de Comisia Europeană, oferite prin FEDR sub formă de garanții, este de așteptat să crească de patru ori * Programul României este al patrulea de acest gen pentru perioada 2014 – 2020

Comisia Europeană a adoptat – in 29 martie 2016 – Programul Operațional ”Inițiativa pentru IMM-uri” 2014 – 2020, în valoare de 100 milioane de euro, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România. Valoarea investiției oferite prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), sub formă de garanții, este de așteptat să crească de patru ori – până la 400 de milioane de euro sau mai mult – datorită efectului de pârghie al investițiilor private în credite pentru IMM-uri. Programul României este al patrulea de acest gen pentru perioada 2014-2020, iar scopul “Iniţiativei pentru IMM-uri” este de a încuraja statele membre să utilizeze inițiativa comună elaborată de Comisie și Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru a stimula accesul la finanțare al întreprinderilor mici europene care se confruntă cu constrângeri financiare.

Corina Crețu (foto) – comisarul european pentru politică regională, a declarat: „Astăzi, România s-a alăturat grupului de state membre care doresc să îmbunătățească mediul de afaceri pentru IMM-uri, prin alocarea a 100 de milioane de euro din Fondul UE pentru Dezvoltare Regională, pentru a contribui la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Într-o țară în care IMMurile reprezintă mai mult de 99% din numărul total de întreprinderi și care se confruntă cu nevoi serioase de finanțare externă, acest program sprijină întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiții mai bune. De asemenea, această inițiativă le va permite IMMurilor să fie mai inovatoare și competitive și să se extindă pe piețele regionale, naționale și internaționale„.

Vasile Dîncu (foto) – viceprim-ministru și ministrul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: „Ţintind unul dintre cele mai critice aspecte legate de funcţionarea IMM-urilor din România – şi anume: accesul la finanțare – şi folosind efectul multiplicator de cel puţin 4 ori, Inițiativa pentru IMM-uri reprezintă un instrument inovator, destinat să stimuleze competitivitatea. Acest sprijin le va permite IMM-urilor să reziste pe piață, să depășească cu succes primele etape ale activităţii lor şi le va ajuta apoi să se dezvolte, pentru a putea concura pe piaţa globală. Totodată, prin partajarea riscurilor, Iniţiativa pentru IMM-uri creează un cadru din care au de câştigat atât întreprinzătorii – prin cereri de împrumuturi financiare -, cât și intermediarii financiari – prin oferte de credite -, fiind creat astfel un mediu sigur pentru derularea afacerilor„. vasile-dancu

***

Un studiu din 2013 scotea în evidenţă dificultățile IMM-urilor în obținerea de finanțare externă. O altă evaluare recentă realizată pentru România estimează deficitul de finanțare externă pentru IMM-uri la aproximativ 3,4 miliarde de euro până în 2020, acoperind nevoia de diferite tipuri de instrumente financiare (garanții, împrumuturi cu risc împărțit, micro-creditare, investiții de capital). Cele 100 milioane de euro prevăzute pentru programul “Inițiativa pentru IMM-uri” au fost realocate din Programul Operațional Regional 2014-2020, unde au fost inițial planificate pentru garanții. Păstrând acest obiectiv inițial, programul “Inițiativa pentru IMM-uri” va pune în aplicare schema într-un mod mai eficient, datorită implicării grupului BEI și a fondurilor programului „Orizont 2020”. În data de 6 august 2014, a fost încheiat Acordul de parteneriat între Comisia Europeană şi România, care stabilește strategia pentru utilizarea optimă a Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020 (IP-14-907). România va primi 23 miliarde de euro din totalul fondurilor politicii de coeziune din perioada 2014-2020.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) are ca scop consolidarea coeziunii economice și sociale în Uniunea Europeană prin reducerea dezechilibrelor dintre regiunile sale. FEDR va investi mai mult de 197 miliarde de euro în regiunile din Europa in 2014 – 2020.

România, prima în turneul lui Jyrki Katainen de prezentare a planului european de investiții

 Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate promovează planul în valoare de peste 300 miliarde de euro și explică noile oportunități pentru guverne, investitori, întreprinderi, autoritățile regionale, sindicate, comunități 

Planului european de investiții în valoare de peste 300 miliarde euro va fi prezentat in următoarele luni de zile de Jyrki Katainen (foto) – vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate – care a pornit înntr-un turneu prin UE si nu numai în acest sens. Comisarul va explica noile oportunități apărute pentru guverne, investitori, întreprinderi, pentru autoritățile regionale, sindicate și comunități. Turneul debutează în România, unde vicepreședintelui i s-a alăturat Corina Crețu (care vine, astfel, acasă) – comisarul pentru politica regională.

Jyrki_Katainen       „Mesajul nostru este foarte clar: depunem eforturi astfel încât, peste foarte puțin timp, noi investiții să devină disponibile pentru proiecte antreprenoriale, întreprinderi nou înființate, pentru investiții în infrastructură, cum ar fi transporturile sau internetul în bandă largă, și pentru noi școli și spitale, care au nevoie stringentă de lichidități. De asemenea, pornim la drum pentru a valorifica puternicul sprijin politic pe care l-am primit deja și pentru a explica publicului și sectorului privat în ce mod se pot implica”, a subliniat  Jyrki Katainen

Comisarul Katainen a participat luni, 15 decembrie 2014, la Gala Fondurilor Structurale in Bucuresti, la eveniment fiind recompensate proiecte finanțate din bani europeni care au efecte benefice pentru viața comunităților respective.

Vizita din România va fi urmată de vizite în Italia și Germania în ianuarie 2015, în Spania, Croația, Republica Cehă și Marea Britanie în februarie, precum și în Franța, în martie 2015. Vicepreședintele va vizita toate cele 28 state membre UE până în octombrie 2015, dar și țări din afara UE pentru a promova planul de investiții.

Compania Yazaki deschide la Braila un punct de lucru

* Investitia este in profilul consacrat al firmei japoneze, respectiv producția de componente electrice pentru autovehicule * Lucrarile la obiectiv – ce se doreste un pol de atractie al fortei de munca in zona – incep in luna decembrie 2014  

Intr-un comunicat de presa, care anunta o intalnire cu oficiali  din administratie, de la Camera de Comert etc. dar si cu jurnalisti la Facultatea de Inginerie si Agricultura Braila pentru data de 5 decembrie 2014, este prezentat faptul ca numarul locurilor de munca din Braila va creste ca urmare a unei investitii locale dezvoltate de compania japoneza Yazaki:

yazaki       „Începând cu luna decembrie 2014, compania Yazaki va începe lucrările pentru un important obiectiv de investiții  în municipiul Brăila. În acest context, Primăria municipiului Brăila și compania Yazaki,  organizează vineri, 5 decembrie 2014, începând cu ora 12.30, în Aula Facultății de Inginerie si Agricultură Brăila o intalnire cu presa. Cu acest prilej va avea loc anuntul oficial privind deschiderea noii investiții a firmei Yazaki în municipiul Brăila. Compania japoneză Yazaki este leader mondial în producția de componente electrice pentru autovehicule, propunându-și să ajungă unul dintre cei mai importanți investitori străini și unul dintre cei mai mari angajatori” – este textul din comunicat semnat de primarul brailean Aurel Gabriel Simionescu, contrasemnat de Mehmet Sonmez – manager general, sef Toyota Business Unit Europe Yakaki Romania si Frantisek Kolvek – Plant Manager Yazaki Romania – Braila.

Plan investițonal de 315 miliarde euro. CE vrea să relanseze creșterea economică in UE

* Prin crearea unui nou fond de investitii cu ajutorul BEI si a unor rezerve de proiecte, plus un plan de asistenta * Se preconizeaza investitii in infrastructură – rețelele în bandă largă și de energie, de transport din centrele industriale – dar si în educație, cercetare și inovare, în energia din surse regenerabile, în IMM-uri și în întreprinderile cu capitalizare medie

Comisia Europeană (CE) a anunțat un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro menit să relanseze creșterea economică în Europa și să readucă mai mulți oameni în câmpul muncii. Planul se bazează pe trei axe principale: instituirea unui nou Fond european pentru investiții strategice (EFSI), garantat cu bani publici, destinat să mobilizeze cel puțin 315 miliarde euro sub formă de investiții suplimentare în următorii trei ani; crearea unei rezerve de proiecte credibilă, însoțită de un program de asistență, pentru canalizarea investițiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele;o foaie de parcurs ambițioasă, ale cărei obiective sunt de a face din Europa un spațiu mai atractiv pentru investiții și de a elimina blocajele în materie de reglementare.

Potrivit estimărilor CE, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330 – 410 miliarde euro la PIB-ul UE în următorii trei ani și ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.

Jean-Claude Juncker (foto) – președintele CE – a declarat referitor la plan: „Chestiunea este foarte simplă: dacă Europa face mai multe investiții, va fi mai prosperă și va crea mai multe locuri de muncă. Planul de investiții pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiții este o modalitate nouă și ambițioasă de a stimula investițiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, rețelele în bandă largă, educația, cercetarea și inovarea. Contez acum pe Parlamentul European și pe statele membre să se implice și să își îndeplinească rolul pentru ca noul Fond european pentru investiții strategice să fie pe deplin funcțional cât mai curând posibil. Europa are nevoie de un impuls și astăzi noi îi oferim mijloacele necesare pentru a se pune în mișcare”. Jean-Claude-Juncker

Planul de investiții va debloca investiții publice și private în economia reală cu o valoare de cel puțin 315 miliarde euro pe parcursul anilor 2015 – 2017. EFSI va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții (BEI), in baza unei garanții de 16 miliarde euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde euro angajate de BEI.

Fondul ar trebui să se axeze pe investiții în infrastructură, în special în rețelele în bandă largă și de energie, precum și în infrastructura de transport din centrele industriale, în educație, cercetare și inovare, precum și în energia din surse regenerabile, în IMM-uri și în întreprinderile cu capitalizare medie. Fondurile vor putea ajunge la economia reală datorită creării unei rezerve transparente prin care se vor identifica proiectele viabile la nivelul UE și care va furniza asistența tehnică necesară pentru a sprijini selecționarea și structurarea proiectelor, precum și utilizarea unor instrumente financiare mai inovatoare. Proiectele incluse pe liste ar trebui să aibă potențialul de a mobiliza alte surse de finanțare. Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și condițiile de finanțare, planul se va axa pe măsuri vizând sectorul financiar, de exemplu, crearea unei uniuni a piețelor de capital, menită să asigure o rezervă mai mare de capital pentru IMM-uri și pentru proiectele pe termen lung.

Parlamentul European și Consiliul European din decembrie sunt invitate să aprobe Planul de investiții pentru Europa, care include un angajament de a accelera adoptarea măsurilor legislative relevante. Statele membre vor finaliza în curând programarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a maximiza efectul de pârghie al acestor fonduri, iar Fondul European de Investiții va fi majorat datorită unei prime contribuții suplimentare din partea BEI. În paralel, Comisia și BEI vor lansa demersurile oficiale pentru instituirea noului Fond european pentru investiții strategice. Se preconizează că grupul operativ comun al Comisiei și al BEI va furniza o primă listă a posibilelor proiecte de investiții în cursul lunii decembrie pentru a începe constituirea unei rezerve europene transparente de proiecte. Toate măsurile ar trebui adoptate astfel încât noul EFSI să poată fi instituit până la jumătatea anului 2015. Până la jumătatea anului 2016, Comisia Europeană și șefii de stat și de guvern vor face un bilanț al progreselor înregistrate și, dacă va fi necesar, vor lua în calcul opțiuni suplimentare.