Premierul României, scrisoare către UE despre… protestatari care vor să înlăture Guvernul!

*Documentul nu a fost prezentat pe site-ul Guvernului, dar europarlamentarul Siegfried Mureşan a postat o mare parte a textului pe Facebook 

foto 1

Protestul Diasporei din 10 august 2018, preluat imediat de bucureşteni şi de alţi români în multe oraşe mari în ţară – Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu unde activează mişcarea sub hashtagul #vavedemdinSibiu iniţiată de poetul Radu Vancu, dar şi la Braşov, Iaşi, Galaţi etc. – a fost privit aproape cu ură de guvernanţi care însă nu au trimis nici măcar o persoană care să dialogheze cu protestatarii, aşa cum se întâmpă în ţarile civilizate occidentale. Au dat în schimb ordine jandarmilor să fie violenţi, cel puţin aşa susţin protestatarii – peste 400 au fost răniţi în acea seară, după gazele lacrimogene, bătăile cu bastoane şi tunurile cu apă care au fost îndreptate împotriva lor pe motiv că unele grupuri ar fi fost turbulente; da, uni au fost, dar atât de puţini – se poate vedea în miile de filmări care au fost postate pe reţelele sociale – încât jandarmii ar fi putut să îi izoleze rapid şi să îi evacueze fără probleme dacă s-ar fi dorit asta (este o idee de bun simţ pentru oricine a urmărit cu atenţie protestul, din mai multe unghiuri şi acest lucru, graţie tehnologiei, şi a multiplelor informaţii publice, este acum posibil). În fapt, protestarii au strigat întâi că vor o ţară guvernată pentru binele cetățenilor, nu doar al unora de la putere, că vor guvernanți care să nu fie condamnați penali, apoi au strigat insistent și „Demisia” cu țintă clară oamenii din Guvern și liderul PSD, Liviu Nicolae Dragnea.

foto 2

După ce au criticat în fel şi chip protestul şi pe protestari în aceste zile, social democraţii nu au prezentat vreo demisie aşa cum se aşteptau cei care au venit din străinătate să-şi exprime public dezaprobarea în serile de 10, 11, 12 şi 13 august 2018 faţă de actuala politică a Guvernului condus cu mână forte sub directivele liderului PSD. Au ţipat, prin diverse voci ale membrilor de partid, la partidele politice din opoziţie care ar fi confiscat protestul, la preşedintele Klaus Iohannis care ar fi în campanie electrorală şi, în plus, ar fi exprimat încurajări pentru viitoare proteste, ba chiar au criticat nici mai mult nici mai puţin pe cei din Diaspora inclusiv prin vocea unui român plecat şi el în afara graniţelor, susţinând că protestul ar fi fost ilegal.

Dar toate au culminat cu gestul premierului Viorica Vasilica Dăncilă care a transmis o scrisoare adresată lui Jean Claude Juncker – președintele Comisiei Europene, lui Frans Timmermans – prim-vicepreședinte CE – în care face o așa-zisă prezentare a situației din România (care ar trebui să preia la 1 ianuarie 209 președinția rotativă a Consiliului Europei) care nu este deloc cea reală.

Și dacă inițial toată lumea din zona PSD s-a făcut că plouă (expresia românească este emblematică acestei situații), europarlamentarul Siegfried Mureşan a postat o parte a textulului (foto 1 și 2) pe Facebook comentând „vă confirm ca prim ministrul Dăncilă a trimis o scrisoare instituțiilor europene. Citiți mai jos câte neadevăruri spune. Nu am văzut niciodată în viața mea un prim ministru care să spună atâtea neadevăruri despre propriul popor”, iar site-ul de știri Hotnewes.ro prezintă și partea unde este semnătura Vioricăi Dăncilă pe document. Iată un fragment din acesta, așa cum îl publică și cei de la Hotnews: „Evenimentul  din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanți care au instigat la acțiuni violente. Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forțare a cordoanelor de jandarmi și de incendiere a unor obiective în spațiul public. În aceste condiții, forțele de ordine au întreprins demersuri de oprire a violențelor în conformitate cu legislația în vigoare, iar față de plângerile unor demonstranți care au reclamat faptul că au fost victimele unor abuzuri, au fost demarate anchete cu privire la faptele semnalate. Manifestația din 10 august a devenit subiect de dispută politică internă, majoritatea liderilor partidelor au făcut apel la calm și la izolarea forțelor perturbatoare a ordinii publice. Cu toate acestea, s-au făcut auzite voci ale liderilor politici care au chemat la continuarea protestelor, aducând acuze instituțiilor statului, forțelor de ordine, respectiv celor care în toate statele membre au rolul de a proteja cetățenii de agresiuni și acțiuni violente. Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate.  De asemenea, funcția constituțională de mediator între societate, forțele politice și instituțiile statului, care revine Președintelui României, conform atribuțiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă a găsit momentul să aducă acuze Guvernului și să facă un apel la continuarea protestelor”.

În mod firesc, scrisoarea trebuia să fie una formală, cu relatări simple şi fără conotaţii politice sau de natură să exprime puncte de vedere proprii asupra evenimentelor. Nu avea ce căuta cricica la adresa preşedintelui Iohannis aici, nici explicaţii despre faptul că jandarmii au acţionat cum au acţionat… Putea cel mult să fie spus că sunt peste 400 de răniţi şi că Parchetul Militar şi cel General fac cercetări pentru a stabili adevărul. Cum să te plângi, în calitate de premier, ca un elev de şcoală primară, că te-a bătut colegul de bancă?!? Şi văicăritul să fie nu către familie, să spunem, ci către… doi străini?!?

N.red. După ce am fost deja avertizați de la UE (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/24/avertisment-dur-de-la-ue-catre-romania-atentie-la-justitie-si-democratie/) că efectuăm mișcări politice deloc în favoarea democrației, a statului de drept şi nu numai (https://brailachirei.wordpress.com/2018/07/19/romania-in-fata-curtii-de-justitie-pentru-neaplicarea-normelor-de-combatere-a-spalarii-banilor/), politicenii de la putere încercând să facă schimbări „periculoase” în zona Justiției, ce se petrece acum nu e deloc bine pentru imaginea României. Să nu uităm că un jurnalist austriac s-a referit în conferința de presă de la Parlamentul European exact la subiectul președinției României la Consiliul Europei, în contexul în care țara noastră nu respectă norme internaționale – doi jurnaliști ai televiziunii publice din Austria, prezenți în Piața Victoriei la protestul din 10 august 2018 ca să relateze evenimentul, au fost agresați de forțele (chipurile… hm…) de ordine cu toate că aveau însemne ce exprimau lar apartenența lor la profesia de jurnalist. Plus că există voci din partide extremiste din Parlamentul European, dar cu influență, care vor să scoate ALDE din grupul omonim de la nivelul PE, dar și PSD din familia socialiștilor europeni și din grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European unde încă activează. Semne de întrebare la nivelul UE referitoare la modul cum în România se mai luptă împotriva corupției sau nu, și cum se protejează statul de drept au apărut și în februarie 2018, când la Parlamentul European a fost o sesiune specială în care s-a vorbit despre faptul că Guvernul forțează schimbarea legilor justiției fără ca acestea să devină mai bune pentru cetățeni și statul de drept, ci mai degrabă pentru infractori și corupți – cum au atras atenția foarte mulţi specialiști în drept.

Reclame

O condamnare care aduce un pic de speranţă. Liviu Dragnea, în primă instanţă, sentinţă cu executare

*Judecătorii, doi din trei din completul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au dat 3 ani şi 6 luni pentru liderul PSD 

Liviu Dragnea

După multe amânări, şi o reluare a dosarului de la capăt – după recuzarea unei femei judecător pe motiv că se pensionează – în după-amiaza de 21 iunie 2018, completul de trei judecători (Ștefan Pistol, Constantin Epure, Geanina Arghir – notă, au făcut parte şi din completul care l-a achitat pe Călin Popescu Tăriceanu în dosarul său de mărturie mincinoasă) de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dat sentinţe în dosarul angajărilor fictive (două secreatre ale PSD au primit salariu, fără să meargă la serviciu) de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Ultimele sentinţe au fost citite (patru ore a durat lectura tuturor sentinţelor) cele pentru Liviu Dragnea (foto preluare din arhiva adevarul.ro), la vremea faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, în prezent: achitare pentru acuzaţia de instigare la fals intelectual, şi condamnare la 3 ani și 6 luni de închisoare şi anularea sentinţei fără executare din dosarul „Rerefendum-ul”, deci… se înţelege ce ar putea urma (procurorii DNA ceruseră condamnarea până la 7 ani și 6 luni cu executare) cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu. (Notă. Trebuie să ne amintim că parlamentarii puterii, PSD şi ALDE, au propus în mai multe rânduri modificări la Codul penal astfel încât în cazul abuzului în serviciu să fie un prag de prejudiciu material de peste 200 000 lei… caz în care Dragnea ar fi scăpat, pentru că prejudiciul în acest dosar e mai mic. S-a încercat chiar eliminarea completă a abuzului în serviciu din culpele penale, pe motiv – care a fost reiterat din nou în spaţiul public şi astăzi – că ni s-a cerut de la UE să actualizăm Codul penal… dar ideea e complet falsă, în sensul că abuzul în serviciu există peste tot în legile ţărilor europene).

Din dosarul DNA: „În perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. „În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă„.

Mai sunt şi alte condamnări. Nu sunt definitive. Conform legislaţiei, toţi condamnaţii în primă instanţă sunt nevinovaţi – se aplică prezumţia de nevinovăţie, până la sentinţa definitivă. (Nota red. Acesta nu motiv ca Dragnea să deminisoneze, mai ales că are deja o cndamnare definitivă… chiar dacă e cu suspendare, tot condamnare e! În ţările UE nu sunt condamnaţi în înalte funcţii publice).

Bombonica Prodana – fosta soţie a lui Dragnea, şi-a recunoscut fapta şi a achitat o parte din prejudiul calculat de instanţă; a primit o amendă aministrativă de 1.000 lei. Bombonica Prodan a fost coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef Serviciu secretariat la DGASPC Teleorman. Floarea Alesu, fosta șefă a DGASPC Teleorman – condamnată la 3 ani și 7 luni închisoare cu executare. Rodica Milos, fost director executiv la DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Olguța Șefu, fost director executiv adjunct DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Ionel Marineci – fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Valentina Marica, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani de închisoare cu suspendare. Claudiu Balaban, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 3 ani închisoare cu suspendare. Nicușor Gheorghe, fost șef serviciu DGASPC Teleorman – 1 an închisoare cu suspendare. Adriana Botorogeanu, fosta secretară PSD Teleorman, 2 ani cu suspendare.

Nota red. 1 Oamenii au continuat să iasă în stradă şi astăzi. În Bucureşti. la Cluj şi Sibiu, în Iaşi şi nu numai, cerând legi corecte în justiţie, demisia lui Dragnea, „Fără penali în politică”, alţii strigând că vor alegeri anticipate.

Nota red. 2 Toată lumea de bună credinţă a înţeles că modificările, grăbite în parlament de majoritatea PSD şi ALDE, ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală au drept scop şi poziţionarea în lege a unor portiţe de scăpare pentru câţiva politicieni influenţi, inclusiv Dragnea, sau/ şi eliminarea totală din legea penală a unor situaţii în care se găsesc deja unii politiceni, cum e abuzul în serviciu ori conflictul de interese – deja un precedent există, respectiv situaţiile în care deputaţi şi senatori şi-au angajat rude la cabinetele de lucru (şi pentru care ar fi trebuit condamnări prin vechea legislaţie).

Nota red. 3 La fel cum toată lumea cu creierul în cap a înţeles că mitingul PSD din 9 iunie 2018, de la Bucureşti, a fost un fel de armă pentru intimidarea celor care îl judecau pe Dragnea. De altfel, mesajele de la tribuna acelei seri au fost atât de transparente… of!

Romania normalitatii: justitie independenta! Din programul candidatului Klaus Iohannis

*  „(…) Eu nu vreau să povestesc despre independenţa justiţiei, eu vreau să fiu un preşedinte care garantează independenţa justiţiei” – Klaus Iohannis

banner Justitie - Klaus Iohannis      „Eu cred că nu putem funcţiona, ca națiune și ca stat, la nivelul la care ne propunem să ajungem, fără o justiţie independentă, care să nu fie pusă între paranteze de interesul personal al niciunui politician, oricât de important ar fi el.
              Justiția și statul în general trebuie să trateze imparțial și fără nicio diferență pe orice cetățean român sau european. Românii nu trebuie să mai perceapă că, indiferent de cine vine la putere, există oameni deasupra legii care se bucură de toate privilegiile. Eu nu vreau să povestesc despre independenţa justiţiei, eu vreau să fiu un preşedinte care garantează independenţa justiţiei„, afirma Klaus Iohannis, scurt si la obiect asa cum ii este in obicei, despre subiectul extrem de sensibil in Romania postdecembrista.ACL sigla-PNL-PDL

klaus iohannis         Profesorul Klaus Iohannis, primar al orasului municipiu Sibiu din 2000 pana in prezent, este candidat la presedintia Romaniei din partea Aliantei Crestin Liberale unde este co-presedinte din partea PNL.

Suntem asteptati la vot in data de 2 noiembrie 2014.

Deputatul liberal Vasile Varga, declaraţie politică pe justiție

* Tema declarației: „Mai puține judecătorii înseamnă mai puțină justiție”

Astazi, 18 martie 2014, in plenul Camerei Deputaţilor – la şedinţa consacrată „Declaraţiilor politice” – deputatul Vasile Varga PNL, membru al Organizatiei Braila a liberalilor si al Delegatiei Permanente a PNL),  a susținut declarația politică cu titlul „Mai puține judecătorii înseamnă mai puțină justiție”.

Iată textul declarației deputatului Vasile Varga (foto – din colectia revistei Braila Chirei, martie 2012, de la evenimentul Gala femeilor liberale): Vasile Varga, martie 2012

                 Doamnelor şi domnilor deputaţi,

                 Daţi-mi voie ca, de la tribuna Camerei Deputaţilor, să mă adresez cetăţenilor care ne-au ales să-i reprezentăm, şi în special brăilenilor din oraşul Însurăţei şi din apropierea acestuia.

                 Stimaţi colegi, nu a trecut multă vreme de când le promiteam oamenilor din fiecare judeţ al ţării, că vom face Dreptate până la capăt! Se pare, însă, că prin iniţiativa guvernului de a desfiinţa unele instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, se poate încălca un drept constituţional al cetăţenilor, şi anume Accesul liber la Justiţie. De asemenea, prin desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti consider că actul de justiţie se îndepărtează tot mai mult de cetăţeni, de locul în care este înfăptuit, creându-i dificultăţi suplimentare, printre care şi cheltuielile de deplasare (există situaţii în care distanţele pe care le au de parcurs justiţiabilii până la instanţele de judecată depăşesc 80 sau 100 de km, în condiţii dificile de transport) pentru pensionari şi alte persoane cu o situaţie materială precară.

                 Stimaţi colegi, cred că sunteţi în asentimentul meu când afirm că, pe lângă aspectele privind costurile suplimentare, calitatea actului de justiţie nu se eficientizează prin încărcarea suplimentară a instanţelor care vor prelua dosarele şi cauzele de la instanţele desfiinţate. Pe de altă parte, menţionez un alt aspect care nu poate fi neglijat: se vor produce dezechilibre bugetare la nivelul administraţiilor locale, ştiut fiind faptul că justiţia aduce anumite resurse financiare la bugetul local şi nu este numai consumatoare de resurse. Efectul poate fi unul de domino: desfiinţarea instanţelor va afecta activitatea avocaţilor, ceea ce ar însemna pierderi financiare importante la bugetele locale.

           Menţionez faptul că, în mandatul trecut, chestiunea desfiinţării unor instanţe a fost tranşată prin adoptarea Legii 148/2011. Atunci, din 24 de instanţe propuse spre a fi desfiinţate, doar 8 judecătorii au avut această soartă. Şi atunci judecătoria din oraşul Însurăţei era pe lista neagră, dar a rezistat în 2011, spre lauda parlamentarilor care s-au zbătut la momentul respectiv ca acesta să nu devină istorie. Pe de altă parte, trebuie să apreciez în mod deosebit faptul că, la iniţiativa Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, în cadrul unei mese rotunde vor fi invitate toate părţile implicate în acest proces de reformare a actului de justiţie, pentru o dezbatere cu argumente pro sau contra. Sper să nu rămână doar la stadiul de dezbatere. În final, făcând apel la istoria recentă, aş dori să atrag atenţia că, acum câţiva ani, câteva zeci de unităţi spitaliceşti din unele comune sau oraşe au fost comasate sau pur şi simplu închise, cu efecte negative pentru populaţia din zonele adiacente.

             Stimaţi guvernanţi, credeţi că acum ţara este mai bogată? Credeţi că este mai sănătoasă? Nu. Aşa se va întâmpla şi cu justiţia: tot mai puţini justiţiabili vor avea acces la procesul de justiţie, costurile vor fi tot mai ridicate şi, poate, în condiţii din ce în ce mai dificile. Mă voi lupta, alături de ceilalţi colegi ai mei, ca acest lucru să nu se întâmple !  Mulţumesc pentru atenţie!

Vasile Varga, deputat PNL Brăila

 

 

 

Tinerii vor mai mulți independenți în parlament

* Pentru că s-au săturat de corupție și insuficiență * Așa cum spune Ionuț Părăușanu – lansînd  www.vremindependenti.ro – tinerii vor justitie independenta, presa libera si parlamentari care nu raspund santajului sau apelului liderilor politici la vot inregimentat

Ionut Parausanu      Am primit zilele acestea un apel de la Ionuț Părăușanu (un tînăr interesant despre care aflați mai multe dacă lecturați interviul de la http://blogoliceeni.wordpress.com/2009/07/15/ionut-parausanu-ecologie-interviu/) și mi se pare că merită toată atenția. Redau mai jos integral textul transmis de Ionuț Părăușanu (foto) și postez, de asemenea, noul site în lista noastră de link-uri.

Buna, Armanda

ne-am gandit ca ar fi timpul sa iesim din pasivitatea care ne-a caracterizat pana acum fata de independenta justitiei, libertatea presei sau sustinerea unei legislatii care sa relaxeze admiterea independentilor in Parlament.

Am intrebat pe Facebook , intr-un fel de sondaj, daca sustinatorii proiectelor noastre pentru protectia mediului doresc sa ne fie alaturi in aceasta initiativa si, pentru ca toate raspunsurile au fost afirmative, am trecut la treaba.

Asadar, daca vreti o justitie harnica si independenta, capabila sa coboare clasa politica de pe suportul corupt pe care s-a catarat in primii ani ai democratiei romanesti, va invitam sa va alaturati unei dorinte sincere de a construi o societate civila puternica, una care sa consolideze democratia si sa apere identitatea nationala si valorile europene.

Dorinta noastra se concretizeaza prin lansarea acestui instrument online – www.vremindependenti.ro -, imputernicit prin semnaturile voastre, de mobilizare rapida a militantilor pentru o justitie independenta, presa libera si parlamentari care nu raspund santajului sau apelului liderilor politici la vot inregimentat.

Am lansat simbolic aceasta initiativa pe 28 februarie deoarece in aceasta zi romanii sarbatoresc, din 1933, Ziua Protectiei Civile, iar lupta dintre partidele politice seamana de multe ori cu un razboi de pe urma caruia oamenii de rand au de suferit.

In privinta candidatilor independenti, care nu apartin unei familii politice, vrem modificarea legii electorale pentru a relaxa admiterea lor in Parlament. In momentul de fata, un candidat independent trebuie sa stranga un numar ridicol de mare de semnaturi pentru a-si depunde candidatura, mult peste media europeana.

Facem, de asemenea, un apel pentru studierea atenta a candidatilor independenti la functii publice si sustinerea celor care dau dovada de integritate si echilibru pentru a strange semnaturile necesare la depunerea candidaturii. De cealalta parte, vom invita candidatii independenti sa se prezinte si sa raspunda intrebarilor voastre, ca potentiali voluntari in campania lor.

Toate acestea, si mai multe, dupa 25 mai. Pana atunci, strangem randurile pe www.vremindependenti.ro

Va rugam sa dati mai departe acest mesaj!

Cu prietenie,

Ionut Parausanu  – www.ecosemnal.ro

            N.aut. Sper sa il considerati și voi, stimati cititori si dragi prieteni, un om care merită atenție și să-i acordați încredere. În fond, asta vrem cu toții: politicieni care să ajute cetățenii, comunitatea.

Raportul MCV pentru România: în continuare, probleme în justiție

* Totuși, raportul are și puncte pozitive, evidențiind eforturile de armonizare a legislației cu cea europeană * Rămîn deficitare lupta împotriva corupției și cercetarea averilor nejustificate

Comisia Europeana (CE) a publicat miercuri, 22 ianaurie 2014, cele doua rapoarte privind progresele inregistrate de Bulgaria si Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare.

Rapoartele sunt disponibile la http://ec.europa.eu/cvm/progress_reports_en.htm

În principal, Comisia Europeană are, în continuare, îngrijorări legate de independenţa justiţiei în România, sesizînd că reformele din sistemul judiciar şi lupta anticorupţie nu sint  tocmai cele sperate. Parlamentul român este criticat pentru că opune rezistenţă la măsurile anticorupţie. S-a observat că numirile în funcțiile înalte din justiție au încă gir politic, cu toate că nu același lucru s-a putut spune despre Înalta Curte unde nu au existat semne de interferente în procesul de numire, doar la Parchet și la DNA. mark grey

Mark Gray (foto) – purtătorul de cuvânt al CE – a subliniat în prezentarea raportului MCV, că România a făcut progrese față de perioada din ultimul raport, dar că există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei în România și că nici modificările la Codul penal nu par să ajute la eradicarea corupției.

În raport sînt și puncte pozitive, spre exemplu cele referitoare la observația că s-au realizat modificări legislative necesare şi îndelung aşteptate, s-a observat cooperaree dintre instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei în vederea soluţionării problemelor manageriale.

Pînă la următorul raport MCV, de anul viitor, România trebuie să-și restructureze sistemul de instanţe, să lupte împotriva conflictului de interese şi a averilor nejustificate. De asemenea, s-a subliniat că este imperativ ca cetățenii să simtă că legea se aplică în mod egal tuturor.