Lansare de carte cu Florin Meșca, la Brăila

*Marți, 10 decembrie 2019, de la ora 17.00 la secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I” * Volumul recent este ”Nostalgii viciate” apărut la Pim

Florin Meșca își lansează un nou volum de proză marți, 10 decembrie 2019, la secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I”, muzeograf șef Gabriela Dorina Cloșcă.

Cartea, apărută la editura Pim din Iași, se intitulează ”Nostalgii viciate” și va fi prezentată de Adelina Ioana Pop, autor de poezie și critică literară și de prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf.

Florin Mesca

Florin Meșca

** * Florin Meșca a mai publicat romanul ”Marea visăreală” în 2015, „Am fost şi eu revoluţionar!” în 2011, „Nevăzutele Cărări” apărut tot la PIM, Iaşi în 2013 (amănunte la https://brailachirei.wordpress.com/2013/11/15/cu-florin-mesca-aventura-literara-pe-nevazutele-carari/), toate trei lansate la Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” unde lucra pe atunci Adelina Ioana.

** * Detalii suplimentare (foto & video) de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE informaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

”B.A.S.M. Vară la Bușteni” de Elisabeta Furtună și nepoții, lansare la Brăila

*O carte pentru copii, coautori fiind Alexandru Gabriel și Sonia Maria Sâmpetru, Mihai Balaban (nepoții) * Eveniment joi, 5 decembrie 2019, ora 13.00 la Cercul Militar Brăila, cu participarea unor elevi de la Liceul de Arte ”Hariclea Darclee”, moderatori Leti Brînzia și Daniela Antonescu

    Pentru joi, 5 decembrie 2019, la ora 13.00 avem o invitație pe care vrem să o onorăm, fiind o lansare de carte, pentru copii, cu povești și întâmplări ale copilăriei, deci sigur aceasta va interesa și părinții. Nu doar pentru că ei sunt răspunzători pentru viața copiilor (mici și mari), ci și pentru că o parte din fiecare om nu are cum să îmbătrânească de tot… cred… așa cum spunea și Constantin Brâncuși – ”Când ai încetat să fii copil, ai murit de mult”.

Elisabeta Furtună

Invitația sună așa: ”Ajunul Sf. Nicolae, făcătorul de minuni, protectorul copiilor, este pentru noi, Elisabeta Furtună, Alexandru Gabriel Sâmpetru, Sonia Maria Sâmpetru si Mihai Bădălan, autorii cărții ”B.A.S.M. Vară la Bușteni”, un prilej de mare și adevărată bucurie, fiindcă vom lansa cartea la care am lucrat mai bine de un an. V-o dăruim cu aceeași bucurie cu care am făcut-o noi, cei mici din vorbe și fapte, iar Buni din cuvinte scrise. Noi scriam povești cu gândurile noastre făcându-le jocuri, Buni le transcria pe hârtie. Din joaca și visele noastre s-a născut Cartea. Vă invităm în aventurile noastre! Vor putea fi și ale voastre: copii, părinți,  bunici!”

Ne bucură, de asemenea, prezența pe afiș, deci la eveniment, a prietenelor Leti (Nicoleta) Brînzia – director Liceul de Arte ”Hariclea Darclee”, profesor de coregrafie și a Danielei Antonescu – actriță la Teatrul de Păpuși ”Cărăbuș”, profesor asociat la Catedra Arta actorului la liceul ”Darclee”. Nu vor fi singure, ci împreună cu elevi de la liceu, care vor prezenta o dramatizare liberă a unor texte din carte.

** * ”Buni” (Elisabeta Furtună, nume real Virginia Sâmpetru) din carte, este profesoară. A funcționat la Liceul de Arte ”Darclee”, unde a predat limba română. A lansat alte două cărți până acum ”Poeme în trei stihuri” în 2018 (album foto de Armanda Filipine la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1836882189737695 pe pagina facebook a revistei Braila Chirei) și ”Recurs la trecut”, proză (album foto de Armanda Filipine la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1810067029085878 pe pagina Braila Chirei).

”Poezia și râuri de cafea” de Armanda Filipine, lansare la Brăila

*La secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I” vineri, 29 noiembrie 2019, de la ora 17.30 

    Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie și Artă populară (str. Polonă,nr.14), muzeograf șef Gabriela Dorina Cloșcă – este gazdă și organizator al lansării cărții ”Poezia și râuri de cafea” de Armanda Filipine (Nota aut. Manager și redactor unic al revistei de cultură și informație Braila Chirei) apărută în 2019 la Editura Olimpias din Galați, pe coperta întâi cu o lucrare a artistului plastic Ion Radu – membru Filiala Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Evenimentul are loc vineri, 29 noiembrie 2019, de la ora 17.30 în prezența autoarei și a celor care vor vorbi despre volum: Vasile Datcu – scriitor, gânditor, om de afaceri, Adi Secară – scriitor, critic literar, dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf. Moderator va fi dr. Zamfir Bălan – cercetător la muzeul brăilean.
De asemenea, au fost invitați să facă parte din program Violeta Craiu – scriitor, profesor Georgiana Troia – inspector școlar, Daniela Antonescu – actriță la Teatrul de Păpuși ”Cărăbuș”, profesor asociat la Liceul de Arte „Hariclea Darclée”, prof. dr. Gigi Antonescu și eleva Denisa Crăciun de la Liceul de Arte „Hariclea Darclée” Brăila.

În cartea ei, Armanda abordează problemele eterne ale poeziei: bucuria pentru bucuriile lumii și tristețea pentru tristețile lumii. Ne bucurăm odată cu autoarea pentru fiecare floare ce se deschide din mugur, pentru orice fluture ce umblă năuc după nori; ne întristăm pentru frunzele căzute toamna, pentru morții din Decembrie ’89. Desigur, omul are și alternativa contrarie, dar în acest caz ne îndepărtăm de poezie, ducându-ne indubitabil spre proză iar la capăt de tot, spre metafizică. Partea cea mai bună a cărții Armandei stă în inocența robustă, în puritatea observației, semn că acel copil din noi care, în cele mai multe cazuri dă semne de îmbătrânire precoce, la ea se salvează intact rămânând, iată, o promisiune cu reală acoperire. Pentru capacitatea ei de a pluti peste vremi grațios ca o respirație de flutur, o felicit din toată inima pe Armanda!” – Vasile Datcu (de pe coperta ultimă a cărții)

În acest volum de debut (Poezia și râuri de cafea), Armanda Filipine vine la înaintare – sau la judecata de apoi a poeților – cu o valoare pe care, din reflex, poeții o lasă în plan secund: sinceritatea. Autoarea, proprietară a unor emoții pe care dorește să le comunice, vine în piața publică a liricii și declamă adevărurile ei care astfel iau chip neambiguu, de autenticitate directă, nedisimulată. Cititorul se îmbogățește astfel cu trăiri și reflecții de o puritate și o profunzime memorabile” – Valentin Popa (de pe ultima copertă a cărț- )

Armanda Filipine, pe lângă faptul că se adaugă apostolilor Micului Prinţ (dar şi ai lui Kafka), se dovedeşte a fi o poetă implicată, activă social, atentă la convulsiunile monstrului pe care uneori îl numim Istorie, comemorând eroii adevăraţi, aducând tribut şi lumii teatrului (nu numai pentru că este de acord cu Shakespeare, pentru care lumea întreagă este teatru!)… Între delicateţea intrării în jocul fluturilor ori al frunzelor şi seriozitatea relaţiei cu Nostalgia (uneori muză sacrificată ca Ana lui Manole în ziduri de cetate care începe să se uite pe sine), A. Filipine, oarecum zen (şi invincibilă, joc de cuvinte prea ispititor!), răspunde Poeziei precum Dalai Lama (al XIV-lea), „cu fapte şi adevăr”, dar încă mai crezând şi în poveşti („de demult”), deşi interogaţia le vizează şi pe ele.
Rezultă o carte mai mult decât vie, colorată, atentă la capcanele „omuleţilor cu inimi reci”, unde Idealului i se face respiraţie cuvânt la cuvânt, după ce se salvează de potopul de cafea, gata să rescrie meta-arghezian testamente-daruri unde Florii Florilor i se lasă moştenire Mama Mamelor… Şi, desigur, multă cafea, uneori cu lacrimi, cam zece la linguriţă, dar şi având credinţa că învingătoare vor fi Cuvintele!!! Uneori de diamant, uneori de sentiment, uneori în dans „alb de mesteacăn”, cuvinte de iubire şi de pelin…” – Adi Secară  (Cuvânt înainte, în volum)

** * Informații (foto & video) de la eveniment vor fi disponibile pe paginile Facebook https://www.facebook.com/MuzeulBraileiCarolI/

https://www.facebook.com/ArmandaFilipine

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde cu un simplu LIKE puteți fi în permanență la curent cu noutăți culturale și nu numai.

Vasile Mandric, lansarea volumului „Praf in cap”

*Cartea cuprinde proza scurta memorialistica; evenimentul a avut loc la Muzeul Brailei „Carol I”, sectia Etnografie, vineri – 22 noiembrie 2019

Vasile Mandric

Vasile Mandric – umorist, poet – si-a lansat vineri, 22 noiembrie 2019, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie, muzeograf sef Gabriela Dorina Closca – cel mai recent volum, „Praf în cap” apărut la Editura Torent Press, cuprinzand proza scurta de factura memorialistica.

Foto dreapta: Brîndușa Ilie, Gheorghe Lupașcu, Vasile Mandric, Paula Gurău, Aurel Furtună. Mai multe imagini la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10216163494267150 pe pagina din reteaua facebook Armanda Filipine – manager al revistei de cultura si informatie Braila Chirei.
Au prezentat poetul Gheorghe Lupașcu, Paula Gurău si Aurel Furtună. A moderat evenimentul muzeograf dr. Brîndușa Ilie, de la sectia gazda.

Secventa video de la deschiderea evenimentului (postata, de asemenea, pe pagina facebook Armanda Filipine, dar si a revistei Braila Chirei)

Festival internaţional „Mihail Sebastian” 2019, ediţia a VII-a la Brăila

*În perioada 31 octombrie – 3 noiembrie 2019 * Evenimente la Teatrul „Maria Filotti” și Muzeul Brăilei „Carol I”

    Ca şi în alţi ani, Brăila găzduieşte în prag de iarnă Festivalul „Mihail Sebastian”, manifestare devenită de anvergură internaţională – cum de altfel şi merită scriitorul, dramaturgul şi minunatul evreu brăilean Iosif Hechter, cel pe care istoria literară îl are în paginile sale cu numele Mihai Sebastian (18 octombrie 1907, Brăila – 29 mai 29 1945, București). Vor fi, practic, trei zile pline de evenimente în 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie 2019, la teatrul dramatic (https://www.tmf.ro) – foaierul mare deja poartă numele lui Sebastian, având şi o fotografie imensă pe unul din pereţi cu autorul, între altele, al piesei „Jocul de-a vacanţa” care se află în repertoriul brăilean acum, evenimnete vor fi şi în Muzeul Brăilei „Carol I” (programul și pe site la https://www.muzeulbrailei.ro/evenimente/festivalul-international-mihail-sebastian-editia-a-vii-a-la-braila/).

Festivalul se deschide joi, 31 octombrie 2019, de la ora 15.00 în foaierul TMF unde vor rosti alocuţiuni dr. Aurel Vainer – preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER https://www.jewishfed.ro), Lucian Sabados – managerul teatrului gazdă, primarul brăilean Marian Viorel Dragomir, prof. dr. univ. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române şi managerul muzeului brăilean, Irina Cajal de la Ministerul Culturii, Robert Schorr – director Departamentul Cultură FCER, Nadia Ustinescu – preşedinte Comunitatea Evreilor Brăila şi… subsemnata (manager, redactor unic al revistei Braila Chirei) deci, Armanda Filipine – cu lectură din romanul „Fereastra galbenă” (evident, de Armanda Filipine). Următoarele momente au loc de la ora 16.30, lectură dramatică din creaţia lui Sebastian cu actorii Cristina Deleanu şi Eugen Cristea. De la ora 17.00 mergem în sala mare TMF unde au loc momente de muzică şi dans în compania corului „Hazamir” a Comunităţii Evreilor Bucureşti şi corului „Macabi” a Comunităţii Evreilor Brăila – conducător Bogdan Lifsin, coordonator program Silvian Horn şi Nadia Ustinescu; de la 17.30, formaţia „Haverim” interpretează fragmente din muzicalul „Scripcarul pe acoperiş”, coordonator Silvian Horn, coregrafi Ioana şi Alexandru Simion; de la ora 19.00 întâlnire cu Bucharest Klezmer Band şi Maia Morgenstern – conducător Bogdan Lifşin, manager Silvian Horn.

Programul zilei de 1 noiembrie 2019, vineri: de la ora 10.00 la muzeu, două momente sub genericul „Lumea cărţilor” – lansarea „Scena şi ecranul”, texte de Mihail Sebastian, prezentare de Petruş Costea – cercetător la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu” şi scriitorul Geo Şerban, moderator fiind Alexandru Marinescu, redactor-șef al revistei ”Realitatea evreiască” (Nota mea. Unde veți regăși și texte semnate de Armanda Filipine); 10.30 dezbatere pe marginea recentului roman tradus la noi, ”Eugenia” de Lionel Duray (care s-a inspirat din ”Jurnalul” lui Sebastian pentru a ilustra epoca interbelică în România), moderator Petruș Costea. Următorul moment al zilei are loc la ora 17.00 la sala ”Bujor Macrin” (studio) la TMF cu fragment din ”Ultima oră” de Sebastian – regia Niko Nitay, director Teatrul Karov din Tel Aviv (Israel), în interpretarea actorilor din Tel Aviv și Geni Branda Vexler, Marius Călugărița – actori de la Teatrul Evreiesc de Stat condus de Maia Morgenstern. Seara a doua se încheie cu spectacolul, de la ora 18.00 la TMF, ”Zeul Măcelului” în regia lui Erwin Şimşenshon, spectacol de la Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoşani.

Ziua a treia, 2 noiembrie 2019, se deschide la ora 10.00 la muzeu cu un simpozion despre scrierile lui Sebastian; participă Ionel Cândea, conf. dr. Zamfir Bălan – cercetător la muzeul brăilean, universitarul Bogdan Crețu – directorul Institutului de filologie română ”Al. Philipide” Iași, scriitorul Valentin Popa, criticul literar Viorel Coman (numele de autor al prof. dr. Viorel Mortu).  De la ora 16.00, la TMF la Studio, are loc un recital de poezie evreiască și muzică oferit de Florian Chelu Madeva și Alexandra Chelu urmat de la ora 17.00 de alt recital, poezie și pian, cu Claudia Motea și Lucian Sabados. De la ora 18..00, în sala mare se joacă spectacolul ”Steaua fără nume” de la Teatrul ”Bacovia”, în regia lui Gheorghe Balint: cu acesta se încheie festivalul.

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România este principalul organizator, având parteneri Ministerul Culturii, Primăria Brăila – Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Consiliul Județean Brăila – Muzeul Brăilei „Carol I”, Instituția Prefectului Brăila, JDC România, Fundația Caritatea, Comunitatea Evreilor din Brăila, Comunitatea Evreilor din București.
Sponsori sunt firmlee Supercom SA, Borsec și Tuborg.

** * Informaţii de la evenimente (formate audio & video) veți găsi, ca de obicei – sunt şi de la ediţiile precedente ale festivalului, pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

„Dincoace și dincolo de tunel. 1945” de Mariana Gorczyca, lansare la Brăila

*Joi, 23 octombrie 2019, ora 17.00 la Teatrul „Maria Filotti”, sala Avantgarde

    Mariana Gorczyca îşi lansează la Brăila, oraşul unde a copilărit, ultimul roman, „Dincoace și dincolo de tunel. 1945” apărut la Editura Polirom, colecția „Ego. Proză”. Evenimentul are loc joi, 24 octombrie 2019, de la ora 17.00 la Teatrul „Maria Filotti”, în sala Avantgarde. Împreună cu autoarea vor fi profesor Mărioara Novac de la Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius”, Dragoș Adrian Neagu – director Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. jurnalista Gina Bahor.

Este o poveste de iubire între doi tineri sași, ea rămasă în Sighișoara, el deportat la Stalino, sau povestea unuia dintre cei mai tragici ani ai secolului XX? În fapt, cele două fire epice se susțin reciproc în acest roman în care totul stă sub semnul dublului: surorile, frații, albul troienelor de zăpadă și negrul cărbunelui, nazismul și comunismul… Una dintre puținele cărți din literatura română din care se pot afla amănunte despre viața unei comunități săsești transilvane, sever diminuate numeric după al Doilea Război Mondial, în timpul regimului Ceaușescu și în anii ’90, Dincoace și dincolo de tunel este un roman despre multiculturalitate și memorie
https://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/6998

** * Mariana Gorczyca (foto stânga) – licențiată în Litere (1983) și în Jurnalism și Comunicare (2002), doctor în filologie (2007), prozatoare. Primul roman la Editura Polirom: „Cheful nu se organizează, vine de la sine” (2005). Alte romane: „Cadență pentru marș erotic” – ediția I (2010); ediția a II-a (2016), tradus în franceză „Cadence pour une marche érotique”; „Parcurs” (2013), tradus în maghiară „Az utolsó ütés”. Alte volume: „Versuri pentru pauza mare” (2002); „Să facem totul… Reviste literare și ideologie comunistă” (2007); „Să iau cuvintele cu mine. 7 povestiri în 7 zile” (2016). Prezentă în mai multe antologii de proză. Publică în revistele Observator cultural, Vatra, Discobolul, Familia, Accent, Saeculum, agentiadecarte.ro, Dilema veche ș.a.  Organizează la Sighișoara „Turnirul Scriitorilor”, festival literar care celebrează multiculturalitatea și diversitatea. Membră a Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, și a PEN Club România. Inițiază și dezvoltă proiecte despre implicarea în educație a scriitorilor, despre adevăr, libertate, manipulare, despre egalitatea de șanse, sub egida PEN. Recent a participat la congresul PEN din Manila, Philippines (Filipine).

„Jurnalul” lui Mihail Sebastian, lansare în limba suedeză

*Eveniment organizat în 7 octombrie 2019, la Stockholm, de ICR Stockholm, Federaţiei Comunităţii Evreieşti din localitate şi Centrul de studii „Paideia – The European Institute for Jewish Studies in Sweden”

   „Jurnal 1935 – 1944” al lui Mihail Sebastian (18 octombrie 1907, Brăila – 29 mai 1945, Bucureşti) a fost tradus de Inger Johansson în limba suedeză. Volumul, apărut anul acesta la editura suedeză h:strom, va fi lansat în data de 7 octombrie 2019, de la ora 18.30, la sediul Federaţiei Comunităţii Evreieşti din Stockholm. Evenimentul are loc în organizarea Institului Cultural Român (ICR) Stockholm, Federației Comunității Evreiești din Stockholm şi Centrului de studii „Paideia – The European Institute for Jewish Studies in Sweden”. 

        Publicul prezent va asista la o prezentare a autorului și a cărții realizată de traducătoarea Inger Johansson. Aceasta va vorbi despre experiența traducerii volumului scriitorului evreu român și importanța prezentării „Jurnal”-ului pentru publicul suedez în contextul istoric actual. De asemenea, va fi și o lectură din volum, în interpretarea actriței cu origini românești Adriana Savin.

 ** * Prima ediţie „Jurnal 1935 – 1944” apare în 1996, la Humanitas, acolo unde merge Leon Volovici – membru al Fundaţiei „Mihail Sebastian” cu xerox-ul caietelor lui Iosif Mendel Hechter (numele real al scriitorului) obţinut după ce un grup de iubitori ai lui Sebastian s-au străduit să convingă membrii familiei, în principal cele ale regretaţilor Andre Beno Sebastian şi Pierre Hechter (fraţii lui Mihail Sebastian), permiterea tipăririi acestor memorii.  Ulterior, Jurnalul este tradus în foarte multe limbi, Mihail Sebastian devenind – prin grija Comunităţlor Evreieşti în primul rând, al iubitorilor litraturii nu în ultimul rând – unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori români pe glob. Jurnalul demonstrează nu doar calităţile de scriitor ale lui Mihail Sebastian (Iosif Hechter), ci permite şi cunoaşterea mai bună a personalităţii acestuia – un sensibil care a ştiut să ascundă foarte bine această latură a sa, un ecepţional cunoscător al muzicii clasice şi un foarte bun comentator/ critic al vieţii muzicale. De asemenea, din Jurnal rezultă foarte bine o expresie reală a peisajului cultural al epocii foarte dramatice prin care a trecut România şi nu numai în acei ani, cu teroare legionaristă şi toate privaţiunile derivate – o istorie care se cere încă reconfigurată, cunoscută în detaliu, reafirmată la justa ei valoare (Nota aut. Nu aşa cum a făcut, din păcate, regimul dinainte de 1989 în România, mistificând istoria în manuale… nu aşa cum se întîmplă şi astăzi, când comunismul încă nu a fost pus la zid, nu au fost conndamnaţi cei care au făcut posibil totalitarismul în numele, hm… egalităţii şi omeniei… hm… recte, socialism-comunismul devenit ceauşism).