Arhive etichetă: lege

Jandarmii brăileni în pandemie: 32 sancțiuni contravenționale în două zile

*Au fost sancționate persoane care nu au respectat prevederi legale referitoare la tutun, pandemie, deținerea de câini periculoși, tulburarea ordinii publice

    Pandemia de COVID-19 îi obligă pe angajații Inspectoratului Județean de Jandarmi (IJJ) Brăila să acționeze conform noilor reglementări, de multe ori neputând fi oferite… laude. Astfel, așa cum transmite Biroul de Informare, Relații Publice și cu Publicul, ”în urma misiunilor efectuate în perioada 5 – 6 septembrie 2020, jandarmii brăileni au aplicat 28 sancţiuni contravenţionale în valoare de 10250 lei și 4 avertismente scrise”.

    Sancțiunile contravenționale (amenzi) au fost aplicate de angajații IJJ Brăila pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 349/ 2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, a Legii 55/ 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei, a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 55/ 2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, dar și a Legii nr. 61/ 1991 republicată pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Nota red. La acest ultim capitol s-a referit și subprefectul cu funcție de prefect Simona Drăghincescu, în recenta conferință de presă, subliniind că a primit reclamații referitoare la baruri, terase, chioșcuri deschise până la miezul nopții (ori și mai târziu) și de unde se aude gălăgie, muzică și alte sunete care deranjează cetățenii din acele zone.  

   ”În continuare, jandarmii vor fi la datorie pentru siguranța cetățenilor, descurajarea comportamentelor necivilizate și intervenția pentru rezolvarea eventualelor situații speciale în domeniul ordinii publice”, se precizează la finalul informării. 

Spor salarial 30 la sută, cadrelor medicale din prima linie a luptei contra COVID-19

*În Parlament s-a aprobat, confirmă deputatul medic Antoneta Ioniță, nu doar sporul salarial al celor care lucrează direct cu pacienții cu COVID-19, ci și acordarea pensiei de urmaș copiilor cadrelor medicale sau a angajaților MAI implicate în lupta pandemică și decedate 

Parlamentarul brăilean, medicul Antoneta Ioniță – președinte Organizația Femeilor Liberale Brăila, vine cu precizări referitoare la noile modificări legislative privind sprijinul cadrelor medicale și a altor categorii de persoane implicate direct în bătălia împotriva COVID-19.

Antoneta Ioniță, medic,
deputat PNL

   ”Personalul medical care execută, conduce sau coordonează misiuni și sarcini de serviciu în condiții de risc deosebit, generat de pandemia de coronavirus, va beneficia de un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază, au decis astăzi deputații din Parlamentul României, care au aprobat Legea privind recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiunile medicale împotriva COVID-19. De aceste prevederi vor beneficia medici, asistente, îngrijitoare, infirmiere, personalul auxiliar din unitățile medicale, ambulanțieri, biologi, biochimiști, psihologi, cadre militare – paramedici, din structurile Departamentului pentru Situații de Urgență (D.S.U.) ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Legea conține o serie de prevederi referitoare la copiii sau soțul/soția cadrelor medicale sau ale MAI decedate ca urmare a implicării în tratarea cazurilor de coronavirus. Copiii celor decedați au dreptul la o pensie de urmaș egală cu 75% din valoarea cuantumului salarial pe care cadrul medical îl încasa la data decesului, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă își continuă studiile, până la finalizarea acestora, dar nu mai mult de vârsta de 26 de ani. Urmașii vor avea, de asemenea, dreptul la asistență medicală și medicamente gratuite, în cadrul rețelei sanitare a Ministerului Sănătății sau, după caz, a Ministerului de Interne, și pe scutiri la plata impozitelor pe teren și clădiri aflate în proprietate.

       În cazul cadrelor medicale sau cele ale MAI care nu au urmași, părinții celui decedat vor primi jumătate din pensia de 75% din valoarea salariului încasat la data dispariției. În toate situațiile, la înregistrarea decesului unui cadru medical implicat în combaterea pandemiei cu virusul SARS-COV-2, familiile vor primi un ajutor în cuantumul a două salarii minime pe economie, iar eforturile pe care toți cei aflați în linia întâi a luptei cu pandemia vor fi recunoscute anual, în ziua de 11 martie, când a fost instituită Ziua personalului medical. Toate aceste măsuri sunt o reparație necesară pentru cadrele medicale și cele implicate în situații de urgență, care se luptă zilnic cu boala și amenințările multiple produse de aceasta și ale căror familii sunt expuse, direct sau indirect, riscurilor de îmbolnăvire sau de a-și pierde pe cineva drag”.

       Antoneta Ioniță – deputat PNL Brăila, membru în Comisia pentru Sănătate și familie a Camerei Deputaților 

**Nota red. La această dată, 23 aprilie 2020, cifra persoanelor infectate cu noul coronavirus, SARS-CoV-2, a depășit 2,5 milioane pe glob. Alăturat, harta realizată de Universitatea americană John Hopkins pentru acest moment. În România, tot astăzi, au fost declarate 527 decese, 10.096 de cazuri de persoane infectate cu COVID–19 și dintre acestea, 2.478 s-au vindecat. Brăila are 6 pacienți infectați și 13 cazuri vindecate.

Legea scutirii de impozit pentru jurnaliști: imorală; poate finanța propaganda politică

*Avertismentul vine de la ActiveWatch, asociația care trimite astăzi o scrisoare deschisă președintelui Iohannis în care îi cere să nu promulge legea (propusă de social-democrați mai demult, dar introdusă și votată abia acum) * Ne raliem acestei doleanțe întrucât legea este discriminatorie și, în plus, induce ideea (deja s-a vehiculat în spațiul public…) că unii jurnaliști ar putea să facă și concesii în profesie în favoarea unora dintre cei care au propus legea

Pe data de 11 februarie 2020, Camera Deputaților a votat un proiect de lege care contribuie la compromiterea profesiei de jurnalist. Proiectul de Lege PL-x 270/ 2019 pentru completarea Legii nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal propune scutirea jurnaliștilor de plata impozitului pe veniturile din salarii și drepturi de autor.

Situația, plus luarea de poziție a unor jurnaliști cunoscuți (între ei, Cosmin Prelipceanu de la Digi tv care a spus în emisunea sa de știri că el vrea să plătească impozit) care și-au experimat idignarea, l-a determinat pe Mircea Toma și echipa de la ActivWatch (https://www.facebook.com/ActiveWatch/) să ia atitudine. Așa s-a ajuns la următoarea csrisoare.

Domnule Președinte,
vă solicităm să nu promulgați această lege și să solicitați Parlamentului reexaminarea ei. Proiectul a fost inițiat în baza unei expuneri de motive care nu oferă nicio informație de substanță. O colecție de figuri de stil îmbracă propoziția pe care se sprijină întregul document: “mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă”. Niciun argument empiric nu sprijină această concluzie. Soluția propusă pentru salvarea mass-media – de asemenea, în absența oricăror date care să o susțină – este scutirea de la plata impozitelor a două categorii profesionale: jurnaliștii și, respectiv, tehnicienii în radiodifuziune și televiziune. În primul din cele două articole ale Legii este redefinită profesia de jurnalist, într-un mod care prezintă suficiente ambiguități pentru a fi considerat o invitație la abuz. Pe traseul parlamentar, proiectul de lege a fost avizat negativ de guvern și de toate comisiile parlamentare în care a fost dezbatut. Ajuns în plenul Camerei Deputaților (camera decizională), proiectul a fost întors în Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Aici, aceiași deputați care îl respinseseră la prima dezbatere, la a doua încercare, i-au acordat, în unanimitate, aviz pozitiv.
Dincolo de argumentele invocate pentru respingerea Legii în diferitele instanțe de pe acest circuit parlamentar, argumente pe care le considerăm juste, adăugăm următoarele: 1). Legea este imorală; ea include jurnaliștii în familia profesiilor beneficiare ale unui tratament preferențial. Această condiție de “speciali” este de natură a altera imaginea publică a profesiei, imagine aflată deja în declin sever; 2). Legea îi pune pe ziariști într-o poziție de conflict de interese. Condiția de privilegiat poate să genereze, pe de o parte, autocenzură iar pe de altă parte, poate să altereze credibilitatea jurnalistului pus în situația de a investiga sau comenta condiția de privilegiați a altor categorii de persoane. Vă invităm să vă imaginați cum ar fi arătat dezbaterea din mass-media, în măsura în care ar mai fi existat, despre pensiile speciale, dacă această lege ar fi fost deja în vigoare; 3). Declinul vertiginos al încrederii în mass-media este interpretat de specialiști ca fiind cauzat de calitatea îndoielnică a actului jurnalistic, de “angajarea partizană și de discursul violent al unor redacții” care a dominat discursul din media în ultimul an. Sunt binecunoscute performanțele unor instituții mass-media ai căror angajați fac propagandă politică nu jurnalism. Or, Legea scutirii de impozit nu face nicio diferență între jurnaliștii care își respectă meseria și cei care o trădează. Cu alte cuvinte, în mass-media din România, raportul dintre minciună și adevăr, dintre propagandă și jurnalism va rămâne neschimbat, iar declinul de credibilitate al presei nu se va reduce în ciuda eventualului confort economic generat de Lege; 4). Promovarea acestei Legi în pragul unui an electoral care se anunță a fi extrem de tensionat poate să stârnească suspiciuni privind un eventual troc între instituții media și politicieni. Pe de o parte, inițiatorii legii aparțin unor partide care, împreună, constituie majoritatea parlamentară. În piața media, între televiziunile de știri – cele care sunt relevante în dezbaterea politică – , există două canale ale căror audiențe cumulate sunt estimate de ultimele măsurători ca fiind de 840.000 de telespectori, mai mult decât dublul audienței cumulate a celorlalte televiziuni de știri (378.000 telespectori). Cele două canale care domină audiența sunt principalele cutii de rezonanță pentru partidele care domină Parlamentul. Așa cum a fost croită Legea, este vizibil că autorii au avut în vedere în primul rând mass-media audiovizuală, pentru că pe lângă jurnaliști, de scutirea de impozit beneficiază și masa de tehnicieni care, în cazul mass-media online – fosta presă scrisă, platformele independente etc. – nu există. Scutirea de 10% devine, așadar, un combustibil bugetar suplimentar consistent în primul rând pentru televiziunile mari, cu mulți angajați, iar între acestea, celor mai puternice li se oferă posibilitatea să-și consolideze poziția dominantă. Dacă aceste premise sunt corecte, Legea poate să contribuie la accentuarea unui dezechilibru existent deja în spațiul comunicării politice audiovizuale. În ciuda dimensiunii sale, considerăm acest ultim argument ca fiind doar unul de conjunctură. Principalul motiv rămâne cel de la primul punct: faptul că jurnalistul este forțat să apară public ca fiind beneficiarul imoral al unor privilegii. De altfel, există deja ziariști care au declarat că vor refuza să folosească acest privilegiu și vor continua să își plătească impozitele la fel ca orice cetățean și care v-au cerut să nu promulgați legea. Ne exprimăm speranța că veți decide să protejați jurnaliștii din România, atâția câți mai există ei cu adevărat, de această degradantă inițiativă legislativă și să cereți Parlamentului să reexamineze legea.
ActiveWatch
Contact: Mircea Toma mircea@activewatch.ro 

Schimbare de lege: medicii pot profesa până la 67 ani

*Anunţă deputatul liberal brăilean Vasile Varga * După promulgare, legea se poate aplica * Medicii trebuie să depună o solicitare în acest sens cu trei luni înainte de împlinirea vâstei de pensionare  

    Criza de medici din spitalele românești, o realitate. ar putea fi depăşită dacă medicii vor putea să practice, indiferent de specializare, până la vârsta 67 de ani, aşa cum s-a votat recent în Camera Deputaţilor. Măsura este aplicată atât bărbaților, cât și femeilor și este instituită prin lege. Mai trebuie doar ca președintele Klaus Iohannis să promulge legea.

Notarul Vasile Varga – deputat PNL de Brăila, unul dintre susținătorii legii, precizează că medicii care doresc să rămână în activitate până la 67 ani trebuie să depună o solicitare la unitatea medicală unde profesează, cu trei luni înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. ”Este o reparație absolut necesară, în condițiile în care știm că există o lipsă de medici specialiști, care se resimte în spitalele mari, dar și în cele mici. Nu puține sunt situațiile în care secții ale spitalelor din provincie pur și simplu s-au închis, din lipsă de specialiști. În aceste condiții, este evident că ne confruntăm și cu o diminuare a calității actului medical, pentru că asupra fiecărui medic este o presiune tot mai mare, fiecăruia îi revine un număr tot mai mare de pacienți, de cazuri pe care trebuie să le rezolve. Ceea ce aduce bun această lege este inclusiv faptul că medicul care vrea să rămână în activitate nu mai stă la latitudinea managerului de spital, care, până acum, îi putea aproba sau nu continuarea activității. Acum vorbim despre o lege care trebuie doar aplicată. Chiar cred că experiența acestor oameni și profesionalismul lor trebuie să fie folosit într-un sistem care și așa se confruntă cu tot felul de lipsuri”, afirmă deputatul Vasile Varga.

Demersul legislativ vine ca urmare a solicitărilor din partea medicilor din mai multe unități sanitare, din diferite regiuni ale țării, care au dorit prelungirea vârstei de liberă practică. Până acum, medicii erau obligați să iasă la pensie la 65 de ani, bărbații, și la 63 de ani, femeile. Pe fondul exodului către străinătate, în special al medicilor tineri, Ministerul Sănătății estimează că din spitale lipsesc aproape 12.000 de specialiști, criza fiind cu atât mai gravă cu cât regiunea este mai puțin dezvoltată.

Conform unor studii ale Băncii Mondiale, numai în perioada 2000 – 2013, din România au plecat peste 14.000 de medici specialiști. Peste 25% din absolvenților facultăților de medicină au preferat să profeseze în străinătate, pe fondul veniturilor salariale insuficiente, dar și a dificultăților în a-și desfășura activitatea din lipsă de aparatură, medicamente sau materiale sanitare din spitale.

Scutire de acreditare excesivă pentru medici – de familie, din policlinici, stomatologi

*Anunţă deputatul liberal brăilean Antoneta Ioniţă, unul dintre iniţiatorii Legii privind asigurarea calității în sistemul de sănătate adoptată ieri în Parlament

Conform noii Legi privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, adoptată în 21 noiembrie 2018 la iniţiativa unui grup de parlamentari între care se află şi medicul Antoneta Ioniță, deputat PNL, preşedinte Organizaţia Femeilor Liberale Brăila, cabinetele medicilor de familie, ale cabinetelor din ambulatoriile de specialitate și ale medicilor stomatologi aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate nu mai sunt obligate să treacă printr-un proces excesiv de acreditare. Potrivit actului normativ, cabinetele medicale menționate, chiar dacă funcționau deja, ar fi urmat să treacă, din 2019, printr-o nouă acreditare obligatorie, realizată de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS – organism recent înființat), prevedere la care s-a renunțat.

Antoneta Ioniță, medic,
deputat PNL

Sistemul era oricum unul excesiv: pentru a-și deschide un cabinet, un medic de familie trece prin trei structuri de control, iar toate au ca scop asigurarea unor servicii de calitate. Pe de o parte, Colegiul Medicilor dă primul aviz, după ce medicul dovedește că îndeplinește condițiile legale să practice meseria, că deține un spațiu adecvat și că are dotările necesare funcționării cabinetului. Vine apoi Direcția de Sănătate Publică, care eliberează Autorizația Sanitară de Funcționare și certificatul de înregistrare în Registrul Unic al Cabinetelor medicale. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate face apoi o nouă evaluare a cabinetului medical. Toate acestea se întâmplă la fiecare doi ani și îl costă pe fiecare medic, peste 1000 de lei. Acum se dorea ca procesul de acreditare, chiar și pentru cabinetele care funcționează de ani buni, să fie reluat și de ANMCS, o instituție nouă și inutilă, înființată doar cu scopul de a împovăra cu birocrație excesivă cabinetele medicilor de familie, cele din ambulatoriul de specialitate și pe medicii stomatologi”, precizează Antoneta Ioniță.

** * Medicii de familie au reclamat faptul că această nouă reacreditare, ce ar fi impus și costuri excesive, ar fi putut însemna falimentarea medicinei de familie, și așa împovărată din punct de vedere financiar. De renunțarea la această prevedere vor beneficia cei peste 11.500 de medici de familie, medicii din ambulatoriile de specialitate, medicii stomatologi, precum și laboratoarele de analize medicale și de anatomie patologică.

Crește vârsta până la care medicii vor putea profesa, la cerere

*Senatul a adoptat propunerea ca limita de vârstă să crească până la 67 ani, urmând ca şi Camera Deputaţilor să voteze favorabil * Deputatul liberal Vasile Varga subliniază că proiectul de modificare legislativă a venit dinspre reprezentaţii profesiei medicale

Sistemul medical din ţara noastră are mari probleme, nu doar de infrastrutură şi lipsa finanţării adecvate, ci şi de lipsa unor cadre medicale în număr suficient ca să se asigure serviciile necesare populaţiei. Asistente, infirmiere, dar mai ales medici – unii care abia au ieşit de pe bâncile facultăţilor – pleacă în străinătate, nu numai pentru un salariu mai mare, ci şi pentru că ţara natală nu au parte de condiţii decente pentru practicarea la nivel înalt al profesiei.

Pentru a remedia cât de cât situaţia statistică, s-a ajuns ca o propunere venită din partea medicilor să fie pusă în discuţia Senatului României şi să devină parte a unei modificări legislative. Astfel, medicii din România, indiferent de specializarea lor, vor putea profesa, la cerere, până la 67 de ani, în urma unei inițiative a Senatului, de modificare a Legii privind reforma în sănătate.

Vasile Varga, deputat PNL

Modificarea a fost susținută și de notarul Vasile Varga – deputat PNL de Brăila. Dacă, până acum, medicii erau obligați să iasă la pensie la 65 de ani, bărbații, și 63 de ani, femeile, prin acest nou demers legislativ, medicii vor putea să rămână în activitate până la 67 de ani, cu condiția să depună o solicitare la unitatea medicală unde profesează, cu trei luni înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Decizia va putea fi aplicată atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor.

Au existat solicitări atât din partea medicilor de familie, cât și a medicilor specialiști, pentru prelungirea vârstei de liberă practică. O solicitare legitimă, dacă ținem seama că una dintre gravele probleme ale sistemului sanitar o reprezintă criza tot mai acută de specialiști. Lipsa de medici se resimte inclusiv în orașele mari, dar devine de-a dreptul dramatică în comunitățile mici, unde se ajunge chiar în situația ca spitalele să aibă secții închise din lipsă de specialiști. În aceste condiții, prelungirea cu doi a dreptului de a profesa a medicilor specialiști poate diminua acest fenomen. Mai ales că, în lipsa schemelor complete, asupra personalului exisă o încărcătură foarte mare, ceea ce duce la diminuarea calității actului medical”, spune deputatul Vasile Varga.

Proiectul de lege care prevede posibilitatea ca medicii  să practice până la 67 de ani a fost adoptat de Senatul României, a primit raport favorabil din partea Comisiilor de Sănătate și de Muncă și va intra la votul final din Camera Deputaților, care este for decizional.

Criza medicilor din spitalele românești, dar și din rețeaua medicilor de familie survine pe fondul exodului specialiștilor în străinătate. Deși statisticile oficiale indică un număr anual mult mai mare de absolvenți ai facultăților de medicină față de anul 1990, cei mai mulți dintre aceștia aleg să plece, pe fondul unor condiții improprii de muncă și a salariilor insuficiente„, afirmă Vasile Varga.