Spor salarial 30 la sută, cadrelor medicale din prima linie a luptei contra COVID-19

*În Parlament s-a aprobat, confirmă deputatul medic Antoneta Ioniță, nu doar sporul salarial al celor care lucrează direct cu pacienții cu COVID-19, ci și acordarea pensiei de urmaș copiilor cadrelor medicale sau a angajaților MAI implicate în lupta pandemică și decedate 

Parlamentarul brăilean, medicul Antoneta Ioniță – președinte Organizația Femeilor Liberale Brăila, vine cu precizări referitoare la noile modificări legislative privind sprijinul cadrelor medicale și a altor categorii de persoane implicate direct în bătălia împotriva COVID-19.

Antoneta Ioniță, medic,
deputat PNL

   ”Personalul medical care execută, conduce sau coordonează misiuni și sarcini de serviciu în condiții de risc deosebit, generat de pandemia de coronavirus, va beneficia de un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază, au decis astăzi deputații din Parlamentul României, care au aprobat Legea privind recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiunile medicale împotriva COVID-19. De aceste prevederi vor beneficia medici, asistente, îngrijitoare, infirmiere, personalul auxiliar din unitățile medicale, ambulanțieri, biologi, biochimiști, psihologi, cadre militare – paramedici, din structurile Departamentului pentru Situații de Urgență (D.S.U.) ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Legea conține o serie de prevederi referitoare la copiii sau soțul/soția cadrelor medicale sau ale MAI decedate ca urmare a implicării în tratarea cazurilor de coronavirus. Copiii celor decedați au dreptul la o pensie de urmaș egală cu 75% din valoarea cuantumului salarial pe care cadrul medical îl încasa la data decesului, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă își continuă studiile, până la finalizarea acestora, dar nu mai mult de vârsta de 26 de ani. Urmașii vor avea, de asemenea, dreptul la asistență medicală și medicamente gratuite, în cadrul rețelei sanitare a Ministerului Sănătății sau, după caz, a Ministerului de Interne, și pe scutiri la plata impozitelor pe teren și clădiri aflate în proprietate.

       În cazul cadrelor medicale sau cele ale MAI care nu au urmași, părinții celui decedat vor primi jumătate din pensia de 75% din valoarea salariului încasat la data dispariției. În toate situațiile, la înregistrarea decesului unui cadru medical implicat în combaterea pandemiei cu virusul SARS-COV-2, familiile vor primi un ajutor în cuantumul a două salarii minime pe economie, iar eforturile pe care toți cei aflați în linia întâi a luptei cu pandemia vor fi recunoscute anual, în ziua de 11 martie, când a fost instituită Ziua personalului medical. Toate aceste măsuri sunt o reparație necesară pentru cadrele medicale și cele implicate în situații de urgență, care se luptă zilnic cu boala și amenințările multiple produse de aceasta și ale căror familii sunt expuse, direct sau indirect, riscurilor de îmbolnăvire sau de a-și pierde pe cineva drag”.

       Antoneta Ioniță – deputat PNL Brăila, membru în Comisia pentru Sănătate și familie a Camerei Deputaților 

**Nota red. La această dată, 23 aprilie 2020, cifra persoanelor infectate cu noul coronavirus, SARS-CoV-2, a depășit 2,5 milioane pe glob. Alăturat, harta realizată de Universitatea americană John Hopkins pentru acest moment. În România, tot astăzi, au fost declarate 527 decese, 10.096 de cazuri de persoane infectate cu COVID–19 și dintre acestea, 2.478 s-au vindecat. Brăila are 6 pacienți infectați și 13 cazuri vindecate.

Legea scutirii de impozit pentru jurnaliști: imorală; poate finanța propaganda politică

*Avertismentul vine de la ActiveWatch, asociația care trimite astăzi o scrisoare deschisă președintelui Iohannis în care îi cere să nu promulge legea (propusă de social-democrați mai demult, dar introdusă și votată abia acum) * Ne raliem acestei doleanțe întrucât legea este discriminatorie și, în plus, induce ideea (deja s-a vehiculat în spațiul public…) că unii jurnaliști ar putea să facă și concesii în profesie în favoarea unora dintre cei care au propus legea

Pe data de 11 februarie 2020, Camera Deputaților a votat un proiect de lege care contribuie la compromiterea profesiei de jurnalist. Proiectul de Lege PL-x 270/ 2019 pentru completarea Legii nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal propune scutirea jurnaliștilor de plata impozitului pe veniturile din salarii și drepturi de autor.

Situația, plus luarea de poziție a unor jurnaliști cunoscuți (între ei, Cosmin Prelipceanu de la Digi tv care a spus în emisunea sa de știri că el vrea să plătească impozit) care și-au experimat idignarea, l-a determinat pe Mircea Toma și echipa de la ActivWatch (https://www.facebook.com/ActiveWatch/) să ia atitudine. Așa s-a ajuns la următoarea csrisoare.

Domnule Președinte,
vă solicităm să nu promulgați această lege și să solicitați Parlamentului reexaminarea ei. Proiectul a fost inițiat în baza unei expuneri de motive care nu oferă nicio informație de substanță. O colecție de figuri de stil îmbracă propoziția pe care se sprijină întregul document: “mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă”. Niciun argument empiric nu sprijină această concluzie. Soluția propusă pentru salvarea mass-media – de asemenea, în absența oricăror date care să o susțină – este scutirea de la plata impozitelor a două categorii profesionale: jurnaliștii și, respectiv, tehnicienii în radiodifuziune și televiziune. În primul din cele două articole ale Legii este redefinită profesia de jurnalist, într-un mod care prezintă suficiente ambiguități pentru a fi considerat o invitație la abuz. Pe traseul parlamentar, proiectul de lege a fost avizat negativ de guvern și de toate comisiile parlamentare în care a fost dezbatut. Ajuns în plenul Camerei Deputaților (camera decizională), proiectul a fost întors în Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Aici, aceiași deputați care îl respinseseră la prima dezbatere, la a doua încercare, i-au acordat, în unanimitate, aviz pozitiv.
Dincolo de argumentele invocate pentru respingerea Legii în diferitele instanțe de pe acest circuit parlamentar, argumente pe care le considerăm juste, adăugăm următoarele: 1). Legea este imorală; ea include jurnaliștii în familia profesiilor beneficiare ale unui tratament preferențial. Această condiție de “speciali” este de natură a altera imaginea publică a profesiei, imagine aflată deja în declin sever; 2). Legea îi pune pe ziariști într-o poziție de conflict de interese. Condiția de privilegiat poate să genereze, pe de o parte, autocenzură iar pe de altă parte, poate să altereze credibilitatea jurnalistului pus în situația de a investiga sau comenta condiția de privilegiați a altor categorii de persoane. Vă invităm să vă imaginați cum ar fi arătat dezbaterea din mass-media, în măsura în care ar mai fi existat, despre pensiile speciale, dacă această lege ar fi fost deja în vigoare; 3). Declinul vertiginos al încrederii în mass-media este interpretat de specialiști ca fiind cauzat de calitatea îndoielnică a actului jurnalistic, de “angajarea partizană și de discursul violent al unor redacții” care a dominat discursul din media în ultimul an. Sunt binecunoscute performanțele unor instituții mass-media ai căror angajați fac propagandă politică nu jurnalism. Or, Legea scutirii de impozit nu face nicio diferență între jurnaliștii care își respectă meseria și cei care o trădează. Cu alte cuvinte, în mass-media din România, raportul dintre minciună și adevăr, dintre propagandă și jurnalism va rămâne neschimbat, iar declinul de credibilitate al presei nu se va reduce în ciuda eventualului confort economic generat de Lege; 4). Promovarea acestei Legi în pragul unui an electoral care se anunță a fi extrem de tensionat poate să stârnească suspiciuni privind un eventual troc între instituții media și politicieni. Pe de o parte, inițiatorii legii aparțin unor partide care, împreună, constituie majoritatea parlamentară. În piața media, între televiziunile de știri – cele care sunt relevante în dezbaterea politică – , există două canale ale căror audiențe cumulate sunt estimate de ultimele măsurători ca fiind de 840.000 de telespectori, mai mult decât dublul audienței cumulate a celorlalte televiziuni de știri (378.000 telespectori). Cele două canale care domină audiența sunt principalele cutii de rezonanță pentru partidele care domină Parlamentul. Așa cum a fost croită Legea, este vizibil că autorii au avut în vedere în primul rând mass-media audiovizuală, pentru că pe lângă jurnaliști, de scutirea de impozit beneficiază și masa de tehnicieni care, în cazul mass-media online – fosta presă scrisă, platformele independente etc. – nu există. Scutirea de 10% devine, așadar, un combustibil bugetar suplimentar consistent în primul rând pentru televiziunile mari, cu mulți angajați, iar între acestea, celor mai puternice li se oferă posibilitatea să-și consolideze poziția dominantă. Dacă aceste premise sunt corecte, Legea poate să contribuie la accentuarea unui dezechilibru existent deja în spațiul comunicării politice audiovizuale. În ciuda dimensiunii sale, considerăm acest ultim argument ca fiind doar unul de conjunctură. Principalul motiv rămâne cel de la primul punct: faptul că jurnalistul este forțat să apară public ca fiind beneficiarul imoral al unor privilegii. De altfel, există deja ziariști care au declarat că vor refuza să folosească acest privilegiu și vor continua să își plătească impozitele la fel ca orice cetățean și care v-au cerut să nu promulgați legea. Ne exprimăm speranța că veți decide să protejați jurnaliștii din România, atâția câți mai există ei cu adevărat, de această degradantă inițiativă legislativă și să cereți Parlamentului să reexamineze legea.
ActiveWatch
Contact: Mircea Toma mircea@activewatch.ro 

Schimbare de lege: medicii pot profesa până la 67 ani

*Anunţă deputatul liberal brăilean Vasile Varga * După promulgare, legea se poate aplica * Medicii trebuie să depună o solicitare în acest sens cu trei luni înainte de împlinirea vâstei de pensionare  

    Criza de medici din spitalele românești, o realitate. ar putea fi depăşită dacă medicii vor putea să practice, indiferent de specializare, până la vârsta 67 de ani, aşa cum s-a votat recent în Camera Deputaţilor. Măsura este aplicată atât bărbaților, cât și femeilor și este instituită prin lege. Mai trebuie doar ca președintele Klaus Iohannis să promulge legea.

Notarul Vasile Varga – deputat PNL de Brăila, unul dintre susținătorii legii, precizează că medicii care doresc să rămână în activitate până la 67 ani trebuie să depună o solicitare la unitatea medicală unde profesează, cu trei luni înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. ”Este o reparație absolut necesară, în condițiile în care știm că există o lipsă de medici specialiști, care se resimte în spitalele mari, dar și în cele mici. Nu puține sunt situațiile în care secții ale spitalelor din provincie pur și simplu s-au închis, din lipsă de specialiști. În aceste condiții, este evident că ne confruntăm și cu o diminuare a calității actului medical, pentru că asupra fiecărui medic este o presiune tot mai mare, fiecăruia îi revine un număr tot mai mare de pacienți, de cazuri pe care trebuie să le rezolve. Ceea ce aduce bun această lege este inclusiv faptul că medicul care vrea să rămână în activitate nu mai stă la latitudinea managerului de spital, care, până acum, îi putea aproba sau nu continuarea activității. Acum vorbim despre o lege care trebuie doar aplicată. Chiar cred că experiența acestor oameni și profesionalismul lor trebuie să fie folosit într-un sistem care și așa se confruntă cu tot felul de lipsuri”, afirmă deputatul Vasile Varga.

Demersul legislativ vine ca urmare a solicitărilor din partea medicilor din mai multe unități sanitare, din diferite regiuni ale țării, care au dorit prelungirea vârstei de liberă practică. Până acum, medicii erau obligați să iasă la pensie la 65 de ani, bărbații, și la 63 de ani, femeile. Pe fondul exodului către străinătate, în special al medicilor tineri, Ministerul Sănătății estimează că din spitale lipsesc aproape 12.000 de specialiști, criza fiind cu atât mai gravă cu cât regiunea este mai puțin dezvoltată.

Conform unor studii ale Băncii Mondiale, numai în perioada 2000 – 2013, din România au plecat peste 14.000 de medici specialiști. Peste 25% din absolvenților facultăților de medicină au preferat să profeseze în străinătate, pe fondul veniturilor salariale insuficiente, dar și a dificultăților în a-și desfășura activitatea din lipsă de aparatură, medicamente sau materiale sanitare din spitale.

Scutire de acreditare excesivă pentru medici – de familie, din policlinici, stomatologi

*Anunţă deputatul liberal brăilean Antoneta Ioniţă, unul dintre iniţiatorii Legii privind asigurarea calității în sistemul de sănătate adoptată ieri în Parlament

Conform noii Legi privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, adoptată în 21 noiembrie 2018 la iniţiativa unui grup de parlamentari între care se află şi medicul Antoneta Ioniță, deputat PNL, preşedinte Organizaţia Femeilor Liberale Brăila, cabinetele medicilor de familie, ale cabinetelor din ambulatoriile de specialitate și ale medicilor stomatologi aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate nu mai sunt obligate să treacă printr-un proces excesiv de acreditare. Potrivit actului normativ, cabinetele medicale menționate, chiar dacă funcționau deja, ar fi urmat să treacă, din 2019, printr-o nouă acreditare obligatorie, realizată de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS – organism recent înființat), prevedere la care s-a renunțat.

Antoneta Ioniță, medic,
deputat PNL

Sistemul era oricum unul excesiv: pentru a-și deschide un cabinet, un medic de familie trece prin trei structuri de control, iar toate au ca scop asigurarea unor servicii de calitate. Pe de o parte, Colegiul Medicilor dă primul aviz, după ce medicul dovedește că îndeplinește condițiile legale să practice meseria, că deține un spațiu adecvat și că are dotările necesare funcționării cabinetului. Vine apoi Direcția de Sănătate Publică, care eliberează Autorizația Sanitară de Funcționare și certificatul de înregistrare în Registrul Unic al Cabinetelor medicale. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate face apoi o nouă evaluare a cabinetului medical. Toate acestea se întâmplă la fiecare doi ani și îl costă pe fiecare medic, peste 1000 de lei. Acum se dorea ca procesul de acreditare, chiar și pentru cabinetele care funcționează de ani buni, să fie reluat și de ANMCS, o instituție nouă și inutilă, înființată doar cu scopul de a împovăra cu birocrație excesivă cabinetele medicilor de familie, cele din ambulatoriul de specialitate și pe medicii stomatologi”, precizează Antoneta Ioniță.

** * Medicii de familie au reclamat faptul că această nouă reacreditare, ce ar fi impus și costuri excesive, ar fi putut însemna falimentarea medicinei de familie, și așa împovărată din punct de vedere financiar. De renunțarea la această prevedere vor beneficia cei peste 11.500 de medici de familie, medicii din ambulatoriile de specialitate, medicii stomatologi, precum și laboratoarele de analize medicale și de anatomie patologică.

Crește vârsta până la care medicii vor putea profesa, la cerere

*Senatul a adoptat propunerea ca limita de vârstă să crească până la 67 ani, urmând ca şi Camera Deputaţilor să voteze favorabil * Deputatul liberal Vasile Varga subliniază că proiectul de modificare legislativă a venit dinspre reprezentaţii profesiei medicale

Sistemul medical din ţara noastră are mari probleme, nu doar de infrastrutură şi lipsa finanţării adecvate, ci şi de lipsa unor cadre medicale în număr suficient ca să se asigure serviciile necesare populaţiei. Asistente, infirmiere, dar mai ales medici – unii care abia au ieşit de pe bâncile facultăţilor – pleacă în străinătate, nu numai pentru un salariu mai mare, ci şi pentru că ţara natală nu au parte de condiţii decente pentru practicarea la nivel înalt al profesiei.

Pentru a remedia cât de cât situaţia statistică, s-a ajuns ca o propunere venită din partea medicilor să fie pusă în discuţia Senatului României şi să devină parte a unei modificări legislative. Astfel, medicii din România, indiferent de specializarea lor, vor putea profesa, la cerere, până la 67 de ani, în urma unei inițiative a Senatului, de modificare a Legii privind reforma în sănătate.

Vasile Varga, deputat PNL

Modificarea a fost susținută și de notarul Vasile Varga – deputat PNL de Brăila. Dacă, până acum, medicii erau obligați să iasă la pensie la 65 de ani, bărbații, și 63 de ani, femeile, prin acest nou demers legislativ, medicii vor putea să rămână în activitate până la 67 de ani, cu condiția să depună o solicitare la unitatea medicală unde profesează, cu trei luni înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Decizia va putea fi aplicată atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor.

Au existat solicitări atât din partea medicilor de familie, cât și a medicilor specialiști, pentru prelungirea vârstei de liberă practică. O solicitare legitimă, dacă ținem seama că una dintre gravele probleme ale sistemului sanitar o reprezintă criza tot mai acută de specialiști. Lipsa de medici se resimte inclusiv în orașele mari, dar devine de-a dreptul dramatică în comunitățile mici, unde se ajunge chiar în situația ca spitalele să aibă secții închise din lipsă de specialiști. În aceste condiții, prelungirea cu doi a dreptului de a profesa a medicilor specialiști poate diminua acest fenomen. Mai ales că, în lipsa schemelor complete, asupra personalului exisă o încărcătură foarte mare, ceea ce duce la diminuarea calității actului medical”, spune deputatul Vasile Varga.

Proiectul de lege care prevede posibilitatea ca medicii  să practice până la 67 de ani a fost adoptat de Senatul României, a primit raport favorabil din partea Comisiilor de Sănătate și de Muncă și va intra la votul final din Camera Deputaților, care este for decizional.

Criza medicilor din spitalele românești, dar și din rețeaua medicilor de familie survine pe fondul exodului specialiștilor în străinătate. Deși statisticile oficiale indică un număr anual mult mai mare de absolvenți ai facultăților de medicină față de anul 1990, cei mai mulți dintre aceștia aleg să plece, pe fondul unor condiții improprii de muncă și a salariilor insuficiente„, afirmă Vasile Varga.

Senatul României a decis: autoritățile pot elimina taxa pe apa de ploaie

*Afirmă Vasile Varga – deputat PNL de Brăila – cel care a şi făcut propunerea în Parlament * Senatorii au fost de acord cu eliminarea acestei taxe (păguboasă pentru cetăţeni la Brăila, după cum au arătat în repetate rânduri liberalii) din facturile consumatorilor casnici * Urmează votul din Camera Deputaţilor 

 

Senatorii au votat, după dezbaterile din Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și apoi în plen, pentru propunerea lui Vasile Varga – deputatul PNL de Brăila – care se referă la eliminarea taxei pe apa pluvială (N. red. Liberalii brăileni au înaintat un proiect în acest sens admnistraţiei locale, în Consiliul Local Municipal şi în Consiliul Judeţean. proiect susţinut de semnăturile a 15000 de oameni – dar el a fost respins cu votul membrilor coaliţiei de la putere, PSD -ALDE https://brailachirei.wordpress.com/2018/04/18/liberalii-vor-referendum-la-braila-eliminarea-taxei-pe-apa-pluviala-demiterea-primarului-dizolvarea-clm/).  Dacă va fi votată şi în Camera Deputaţilor, care este cameră decizională, propunerea va permite tuturor Consiliilor locale din întreaga țară să scoate taxa pe apa de ploaie din facturile consumatorilor casnici (N.red. Consumatori care la Brăila au plătit în unele situaţii aiurea apa pluvială https://brailachirei.wordpress.com/2018/02/08/pnl-braila-opriti-furtul-banilor-din-buzunarul-brailenilor-pe-motiv-de-taxa-pe-apa-pluviala/).

Vasile Varga, deputat PNL

Propunerea deputatului brăilean Vasile Varga vine în completarea şi modificarea Articolului 36 din Legea 241 din 2006 privind Serviciul de alimentare cu apă si de canalizare. Şi în 2015 a fost o propunere similară, atunci realizată de senatorul Cătălin Boboc – la acel moment preşedinte al PNL Brăila – şi deputatul Alexandru Nazare, pe atunci copreşedinte al PNL Brăila (https://brailachirei.wordpress.com/2015/10/22/propunere-legislativa-pentru-renuntarea-la-taxa-pe-apa-de-ploaie/), iar în 2013 aceeaşi propunere a fost adresată Camerei Deputaţilor de Alexandru Nazare.

Am atras atenția parlamentarilor că una dintre problemele stringente cu care se confruntă beneficiarii serviciilor de alimentare cu apă și canalizare este cea a felului în care este calculată factura la apă  meteorică. În prezent, taxa este plătită de către consumatorii casnici, aceștia fiind taxați indiferent dacă plouă, ninge sau este secetă. Apa de ploaie se scurge pe stradă în rețelele de scurgere a apelor care aparțin localităților, ceea ce demonstrează că serviciul de canalizare și epurare a apelor meteorice este un serviciu distinct, care trebuie plătit doar de către primarii și, eventual, de persoane juridice, agenți economici). Apa meteorică nu este cuantificată, la acest moment, strict, nimeni nu știe exact câtă apă de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casă, ceea ce înseamnă că baza de impunere este ilegală”, a explicat Vasile Varga.

Liberalul brăilean a inițiat demersul legislativ pentru ca lucrurile să fie schimbate în bine, mai ales că toți consumatorii casnici din țară sunt afectați de această taxare (N. red. La Brăila au fost şi sunt nereguli, calcularea nu se realizează peste tot la fel, oamneii sunt nemulţumiţi). Vasile Varga a propus ca apa de ploaie să fie facturată exclusiv autorităților publice locale și instituțiilor publice. În urma dezbaterilor purtate, Senatul României a decis prin vot că ”autoritățile deliberative ale unităților administrative-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populației de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităților și a sumelor alocate cu această destinație”.

Odată ce noua prevedere intră în vigoare, Marian Viorel Dragomir nu va mai avea nicio justificare dacă nu elimină  taxa pe apa de ploaie din facturile brăilenilor. Până acum, spunea că nu poate face nimic, pentru că nu-i permite legea. De acum, legea îi permit ca, printr-o hotărâre de consiliu local, să elimine taxa pe apa meteorică și să prevadă sumele necesare în buget. De aici încolo, vom putea vorbi despre rea-voință a primarului, nu despre lipsa cadrului legal”, a subliniat deputatul Varga.

Guvernul Grindeanu a aprobat Tezele prealabile ale proiectului Codului finanțelor publice locale

*Prevederile Codului finanţelor publice locale se completează cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare

      Membrii Guvernului condus de Sorin Grindeanu au aprobat în şedinţa din 27 aprilie 2017 o Hotărâre referitoare la Tezele prealabile ale proiectului Codului finanțelor publice locale. „Proiectul Codului finanțelor publice locale îşi propune să sistematizeze şi să concentreze, într-o structură unitară, reglementările din domeniul finanţelor publice locale, subordonate principiilor descentralizării financiare şi autonomiei locale, respecti finanțele publice locale; criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale; administrarea impozitelor și taxelor locale; procedura fiscală locală. Această decizie vine ca urmare a existenţei unei multitudini de acte normative, precum şi a modificărilor succesive aduse acestora, care au condus la lipsa de coerenţă şi de claritate a legislaţiei incidente în domeniul adminstraţiei publice. De asemenea, prin aprobarea acestui proiect, se creează premisele ca autorităţile administraţiei publice locale să poată elabora şi aproba strategii privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu proiecţiile bugetare locale multianuale„, se precizează în comunicatul transmis de Biroul de presă al Guvernului. Foto, preluată de pe site Guvern, din şedinţa desfăşurată în 27 aprilie 2o17.

* Promovarea Codului finanțelor publice locale este corelat cu măsurile cuprinse în Programul de Guvernare 2017-2020, care conține şi o prevedere referitoare la modificări legislative pentru administrația publică locală, inclusiv reanalizarea surselor de finanțare ale bugetelor locale (Programul de Guvernare 2017-2020 prevede creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit alocate bugetelor locale, de la 71,5%, în prezent, la 100% din 2018) și revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat. Programul de Guvernare 2017-2020 prevede ca una dintre măsurile de asigurare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale să fie reașezarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale din anul 2018, astfel încât fiecare unitate administrativ-teritorială să beneficieze de un buget minim de 750 lei/capita, buget care ar asigura funcționarea fiecărei unități administrativ-teritoriale. Prin elaborarea Codului Finanțelor Publice Locale, se vor respecta prevederile din Carta Europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985. Prevederile Codului finanţelor publice locale se completează cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevalând asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile acestuia.

Noi beneficii, prin lege, pentru somerii care se incadreaza in munca

*Modificari si completari aduse Legii nr. 76/ 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă de Ordonanţa de urgenţă nr. 60/ 2016 pentru stimularea somerilor * Se ofera prime de activare, prime de mobilitate 

 

Legea nr. 76 din 2002 privind privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă a primit modificari prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 60/ 2016 pentru stimularea somerilor. Aceste modificarile si completari (sunt detaliate mai jos) vor intra in vigoare din data de 3 decembrie 2016, pana la acesta data sunt aplicabile prevederile legislative in vigoare. Detalii ne ofera Monica Bratu – director executiv Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Braila.

logo-jobs     De noile prevederi beneficiaza somerii înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care nu mai primesc indemnizaţie de şomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 3 luni, ulterior datei înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă; acestia beneficiază de o primă de activare în valoare de 500 lei, neimpozabilă. Nu beneficiază de noile prevederi persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimele 12 luni. Persoanele care beneficiază de prima de activare au dreptul la menţinerea acesteia şi în situaţia în care, în perioada de 3 luni de la angajare, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la primul angajator şi se încadrează, în termen de 30 de zile, la un alt angajator, în aceleaşi condiţii.

Angajaţii au obligaţia de a restitui integral sumele primite, în situaţia în care raporturile de muncă sau de serviciu încetează, într-o perioadă mai mică de 3 luni de la data încadrării în muncă, în temeiul următoarelor prevederi: a) art. 55 lit. b), art. 56 alin. (1) lit. f) şi h), art. 61 lit. a) şi b) şi art. 81 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) art. 31 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care încetarea este la iniţiativa angajatului; c) art. 97 lit. b) şi e), art. 98 alin. (1) lit. f) şi g) şi art. 101 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoanele înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, pot beneficia de o primă de încadrare, neimpozabilă. Cuantumul acestei prime se calculează la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporţional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfăşoară efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă. Aceasta prima de încadrare se acordă pe o perioadă de 12 luni.

Persoanele înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul ori îşi stabilesc reşedinţa în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate acesteia pot beneficia de o primă de instalare, neimpozabilă, destinată stimulării încadrării în muncă, asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reşedinţă, şi/sau pentru reîntregirea familiei, după caz. Prima de instalare prevăzută mai sus se acordă în cuantum diferenţiat, astfel: a) 12.500 lei pentru persoanele înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa; b) 15.500 lei pentru persoanele înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa, în situaţia în care sunt însoţite de membrii familiei în sensul Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, iar în cazul familiei monoparentale, în situaţia în care sunt însoţite de copilul sau copiii aflaţi în întreţinere. În cazul în care ambii soţi îndeplinesc condiţiile de acordare a primei de instalare prevăzute anterior, unul va primi suma de 12.500 lei, iar celălalt va primi o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei.

În situaţia în care angajatorul sau autorităţile publice locale sau centrale asigură locuinţă de serviciu ori suportarea cheltuielilor aferente din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice, prima de instalare se acordă în cuantum diferenţiat, astfel: a) 3.500 lei pentru persoanele înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa; b) 6.500 lei pentru persoanele înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa, în situaţia în care sunt însoţite de membrii familiei; c) 3.500 lei pentru fiecare soţ, in cazul în care ambii soţi îndeplinesc condiţiile de acordare a primei de instalare. Prima de instalare stabilită în cuantumurile prevăzute anterior se acordă în două tranşe, astfel: a) o tranşă egală cu 50% din cuantumul stabilit, la data instalării; b) o tranşă egală cu 50% din cuantumul stabilit, după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare. Prima de instalare stabilită în cuantumul de 3.500 lei se acordă într-o singură tranşă, la data instalării. Prima de încadrare şi prima de instalare nu se cumulează.

Primele de mobilitate prevăzute anterior se acordă persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa ori îşi stabilesc noul domiciliu sau noua reşedinţă în zonele prevăzute în Planul naţional de mobilitate care se aprobă şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Beneficiază de primele de mobilitate persoanele care se încadrează în muncă, cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

          Nu beneficiază de primele de mobilitate: a) persoanele care au mai beneficiat de o primă de încadrare sau de o primă de instalare în ultimele 36 de luni premergătoare solicitării primei de mobilitate; b) persoanele care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani; c) persoanele care se încadrează la angajatori la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice ori juridice care au calitatea de administrator/asociat şi la alţi angajatori cu care persoanele au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani; d) persoanele pentru care plata indemnizaţiei de şomaj a fost suspendată potrivit art. 45 alin. (1) lit. c), iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plata indemnizaţiei de şomaj încetează potrivit art. 44 lit. a); e) absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi în condiţiile legii; f) absolvenţii instituţiilor de învăţământ faţă de care angajatorii au obligaţia, potrivit legii, de a-i încadra în muncă.

Persoanele care beneficiază de primele de mobilitate au dreptul la menţinerea acestora şi în cazul în care, în perioada de 12 luni de la angajare, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la angajatorul la care s-au încadrat în muncă şi se încadrează în termen de 30 de zile la un alt angajator, în aceleaşi condiţii. Prima de instalare se acordă şi persoanelor de cetăţenie română care şi-au exercitat dreptul la liberă circulaţie a lucrătorilor în spaţiul Uniunii Europene şi Spaţiul Economic European pe o perioadă de cel puţin 36 luni, în cuantumurile stabilite de lege.

Viata strazii. Iubim cainii, dar pe… strada!

dscn5848   Se intampla (in cazul nostru) in Braila, un oras inca stapanit – mai ales noaptea, cand e cam complicat sa mergi linistit, daca asta vrei, pe strada… chiar si pe arterele ultracentrale – pe bune, de patrupede fara stapan…

Si degeaba promisiuni… degeaba adaposturi… degeaba existenta hingherilor, a legii… Iubitorii de animale sunt „bizari’; nu vor sa ia cateii indragiti acasa – a se vedea imaginea alaturata!

Ce e urat ramane; ce e trist ramane. si, la fel, distanta dintre noi si civilizatie se mareste. Cine e de vine? Stim foarte bine: si noi, cetatenii, si ei – reprezentantii autoritatilor.

Cand va fi altfel?… cand vom invata sa ne civilizam, respectand umanitatea din noi si, in egala masura, animalele pe care, daca le iubim, le luam acasa sau le amenajam un adapost civilizat, nu le lesam pe strada…

Bizareria spatiului neguvernamental din România: 1.300 de asociaţii şi fundaţii au primit statutul de utilitate publică prin legi speciale

*Doar la 133 organizații cu statut de utilitate publică s-a observat obtinerea lui în urma unui proces de evaluare, se arată in raportul Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic *S-a profitat politic de lege si de bugete publice, mai ales in perioade electorale, concluzionează ministrul Violeta Alexandru 

 

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) a prezentat în Ședința de Guvern de joi, 8 septembrie 2016, situaţia statistică şi principalele concluzii privitoare la situaţia asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică (analiza aici – click pe document in format xlsx pentru detalii). Analiza prezentată de ministrul Violeta Alexandru atrage atenția asupra faptului că reglementarea actuală oferă anumitor organizații un statut privilegiat din punct de vedere fiscal şi/sau al accesului la anumite resurse publice (statut conferit ca o recunoştere a serviciilor de interes public, comunitar pe care acestea le realizează și a expertizei acumulate, dar care a fost aplicat în mod necorespunzător în ultimii ani) şi mai atrage atenția că din obţinerea acestui statut este necesar să decurgă nu numai drepturi, ci şi obligaţii mai mari, precum asumarea respectării unui nivel crescut de guvernanță și transparență: Evaluarea prezentată în Ședința de Guvern de astăzi cu privire la situația la zi a asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică, multe obținând acest statut prin norma cadru: O.G. nr. 26/2000 și de 10 ori mai multe prin legi speciale, arată că actualul Guvern a decis să nu mai amâne măsurile prin care să țină o evidență  asupra modului în care ambele părți își respectă obligațiile.  Nu poate fi pervertit un mecanism inițial corect prin care se acordă beneficii din resurse publice și care trebuie  să-i ajute pe cei corecți, ci nu pe cei care știu să se descurce când e de luat ceva de la stat dar uită să-și  țină ulterior angajamentele”, a precizat Violeta Alexandru (foto, preluare de la republica.ro) – ministrul MCPDC. violeta-alexandru

Deși cadrul legal în vigoare prevede acordarea statutului în urma unei proceduri, în România există numai 133 de organizații ce au obținut statutul în urma unui proces de evaluare, restul de aproximativ 1.300 de asociaţii şi fundaţii au primit direct statutul de utilitate publică în baza unor legi speciale prin care au fost înființate (Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, Asociații de Îmbunătățire Funciare, Uniuni de Creatori, etc), fără a li se aplica un filtru de selecție care să includă criterii minimale. Lipsa unor criterii de acordare a statutului ușor de operaționalizat și intervenţia politicului în procedura de acordare a condus la acordarea statutului de utilitate publică cu precădere în ani electorali, anii de vârf fiind 2004 (27 de organizații) și 2008 (36 de organizații), de altfel ani electorali, momente în care au fost acordate și sume importante din fondul de rezervă al Guvernului, fără o metodologie transparentă. În plus, acordarea statutului s-a realizat în ultimii ani fără monitorizarea modalității de conformare a asociațiilor și fundațiile cu obligațiile minimale prevăzute de lege, din cele 133 doar 39% dintre acestea publicând rapoartele de activitate în Registrul ONG și 51% în Monitorul Oficial.  În egală măsură, 17 organizații nu au depus bilanțul pentru anul 2015 și peste 40 dintre acestea înregistrează debite la bugetul de stat, în sumă totală de peste 1.700.000 RON” – se arată in comunicatul transmis de Biroul de presă al Guvernului.

De aceea, MCDPC intenționează revizuirea cadrului legal prin intervenție legislativă de modificare a condițiilor de acordare a statutului de utilitate publică, a criteriilor de acordare dar și de retragerea, responsabilitatea monitorizării îndeplinirii condițiilor legale după acordarea statutului de utilitate publică, sancțiuni pentru nedepunerea la timp a rapoartelor cerute de lege și alte aspecte relevante. De asemenea, MCPDC intenționează preluarea coordonării politicilor publice în domeniu și a creșterii capacității ministerelor de a responsabiliza și sancționa, acolo unde este cazul, asociațiile și fundațiile cărora li s-a conferit statutul de utilitate publică.