Ziua națională a produselor agroalimentare românești – 10 octombrie

*Se serbează începând cu 2017, legea având ca scop încurajarea producţiei autohtone * Deocamdată, la capitolul produse  înregistrate la nivel european ca denumire de origine protejată, indicaţii geografice protejate sau specialitate tradiţională garantată România are doar 4, față de 299 – Italia, 120 – Germania

Prin Legea nr. 168 din 2017 s-a instituit Ziua națională a produselor agroalimentare românești la 10 octombrie cu scopul de încurajare a producției agricole naționale pentru consumatorii români și comercianți, de îmbunătățire a statutului producătorului român în lanțul alimentar scurt etc. Proiectul legislativ a fost iniţiat de parlamentari din arcul puterii actuale (PSD – ALDE).

În această dată, se afirmă în textul legii, autoritățile publice centrale și locale și celelalte instituții ale statului, societatea civilă și persoane fizice și juridice pot organiza programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social sau științific, consacrate promovării produselor agroalimentare românești și câștigării încrederii consumatorului.

    La Brăila, în piaţa Microhală (modernizată) SC Administraţia Pieţelor şi Târgurilor (APT) SA (firmă sub controlul Consiliului Local Municipal Brăila) a organizat o expoziţie cu vânzare la care au participat mai mulţi producători şi vânzători de produse autohtone. Cumpărătorii au fost încântaţi, dar nu toţi – mulţi au apreciat că preţul acestor produse este cam mare.  Foto: Piaţa Microhală din Brăila în 10 oct 2017, preluare de pe pagina Facebook a APT

”Prin produs agroalimentar românesc se înțelege produsul obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România și are inscripționat pe etichetă drapelul României” – Art. 2 din Legea 168 din 2017.

La acest moment, sunt doar patru produse alimentare din România pentru care s-a reuşit recunoaşterea pe piața europeană, produse cu înregistrare geografică recunoscută sau cu denumire de origine recunoscută: magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, novacul afumat din Țara Bârsei și telemeaua de Ibănești (brânză din Mărginimea Sibiului). Ele au primit târziu această recunoaştere; abia în aprilie 2011 Comisia Europeană publica un Regulament prin care Magiunul de prune de Topoloveni obţinea certificatul de indicaţie geografică protejată (IGP) şi după aceea au reuşit şi celelalte trei produse să aibă documentaţii pentru obţinerea mărcii.

Ministrul Petre Daea de la Agricultură afirma recent că se încearcă brevetarea la nivel UE a altor 14 produse româneşti, introducerea acestora în programul european între acestea fiind cârnaţii de Pleşcoi. Într-un document Indagra se precizează că în perioada 2005-2013 (la 30 iunie 2013) au fost înregistrate în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale –  4402 produse tradiţionale: din carne – 1541, din lapte – 1535, produse de panificaţie şi patiserie – 750, băuturi – 285, din legume-fructe (dulceţuri, gemuri) – 193, produse tradiţionale din peşte – 11. Tot la 30 iunie 2013. România avea un singur produs înregistrat la nivel european ca denumire de origine protejată, indicaţii geografice protejate sau specialitate tradiţională garantată (magiunul de Topoloveni). Alte ţări UE aveau la aceeaşi dată 299 – Italia, 253 – Franţa, 207 – Spania, 120 – Germania.

N. red. Din păcate, dosarele către Comisia Europeană nu sunt aşa de simplu de realizat, iar producătorii nu prea primesc mult ajutor de la autorităţi pentru aceste demersuri.

Videoconferinta pe tema alegerilor prezidentiale

* Ministrul Oprea cere angajatilor MAI sa fie duminica, 2 noiembrie 2014, la datorie 

video-conferinta la Prefectura DSCN3117            Vineri, 31 octombrie 2014, de la ora 11.00 s-a desfasurat o scurta videoconferinta a prefectilor si angajatilor Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) cu viceprim-ministrul Gabriel Oprea – ministrul MAI.  Subiectul intrunirii video a fost pregatirea primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale de duminica, 2 noiembrie 2014.

Ministrul Oprea a reamintit care sunt sanctiunile pentru cei care nu se supun directiilor date de presedintii sectiilor de votare, a solicitat angajatilor MAI si a structurilor din subordine fermitate in asigurarea pazei si ordinii, a amintit faptul ca Inspectoratul National de Politie a delegat oameni in teritoriu pentru a monitoriza si asigura actiunile de transport (si nu numai) a materialelor din activitatea electorala astfel incat sa nu fie incalcata legea.

Alte subiecte abordate de ministru in videoconferinta: primirea de bani ori bunuri pentru votare se pedepseste conform legii, orarul votarii 7.00 – 21.00 trebuie respectat, sectiile de votare trebuie sa fie in regula, preschimbarea actelor de identitate este asigurata sambata si duminica (primire acte intre 8.00 si 12.00, remitere acte intre 12.00 si 21.00), sefii institutiilor subordonate sa fie la datorie duminica, 2 noiembrie, astfel incat sa poata interveni in caz de situatii neprevazute – subliniere pe termenul „responsabilitate’.

La Braila (foto din sala Ronda), in videoconferinta au fost interlocutori prefectul Vasilica Vilcu, subprefectul  Catalin Ionut Grosu, Mircea Tudosie – seful cabinetului prefectului, sefii institutiilor MAI – Jandarmerie, Politie, Telecomunicatii speciale etc.

CJ Braila, tot fara presedinte interimar

* Consilierul Ionel Avram, de la PSD, nu ramane presedinte interimar la CJ Braila * Dupa sedintele de indata din 5 septembrie 2014, Prefectura Braila a atacat hotararile plenului (in formula PSD plus PP DD) Consiliului Judetean * Astfel, liberalul Ovidiu Nechita ramane singurul conducator al institutiei administrative (presedintele si celalalt vicepresedinte fiind suspendati, in arest la domiciliu)

Sedintele de indata din 5 septembrie 2014 (amanunte la http://brailachirei.wordpress.com/2014/09/05/o-noua-sedinta-de-indata-la-cj-braila-dupa-ce-prima-s-a-terminat-incert/), doua la numar (amanunte si la http://brailachirei.wordpress.com/2014/09/06/ionel-avram-de-la-psd-nou-vicepresedinte-la-cj-braila-dar-si-pe-functia-lui-bunea-stancu/), una dupa alta la interval de cateva ore, de la Consiliul Judetean (CJ) Braila au starnit nu doar certuri si controverse, ci si urmari de natura penala.

Prefectura Braila a constatat ca hotararile adoptate de consilieri (cei 18 prezenti in a doua sedinta de indata, consilieri de la PSD si PP DD plus Radu Silviu, independent) nu respecta cadrul legal si le-a atacat in contencios administrativ. Prin urmare, consilierul Ionel Avram de la PSD nu va putea ramane presedinte interimar la CJ asa cum isi doreau social-democratii sustinuti de consilierii PP DD.

Vasilica Vilcu 100_6698          „In urma exercitarii controlului de legalitate, conform Legii nr. 340 din 2004 asupra hotararilor Consiliului Judetean 104 – 106, adoptate in sedinta de indata din 5 septembrie 2014 s-a constatat nelegalitatea acestora, precum si a operatiunilor ce au stat la baza adoptarii lor. Drept consecinta, s-a solicitat Tribunalului Braila, sectia contencios administrativ si fiscal, anularea lor. Consiliul Judetean a fost instiintat de acestea„, face precizari prefectul Vasilica Vilcu (foto) mentionand ca are toata increderea ca solutia judecatorilor braileni va fi cea in masura sa sublinieze domnia legii la Braila, asa cum de altfel se asteapta si de la cei alesi (n.aut. In cazul nostru, consilieri… ) sa-i reprezinte pe cetateni in zona administrativa.

Conform articolului 3 din Legea nr. 554 din 2004, actele atacate se suspenda de drept pana la solutionare.  In consecinta, liberalul Ovidiu Nechita – pe care grupul format din consilierii PSD si PP DD il dorea eliminat definitiv din functie (si pe motiv ca s-a schimbat formula politica de majoritate in CJ) – ramane pe pozitie si se ocupa mai departe de activitatea institutiei care nu mai are alti sefi de acest nivel, presedintele Gheorghe Bunea Stancu  si vicepresedintele Florin Mija fiind suspendati (https://brailachirei.wordpress.com/2014/08/12/prefectura-braila-a-semnat-suspendarea-din-functii-la-cj-pentru-stancu-si-mija/), arestati la domiciliu in cercetarea unui dosar DNA, la Tribunalul Galati, de coruptie si abuz in serviciu in forma continuata.