România, avertismente de la Comisia Europeană referitoare la calitatea aerului

*Legislația noastră încă nu transpune obiectivele privind calitatea datelor pentru măsurarea particulelor fine de materie,, particule care au efecte negative asupra sănătății * De asemenea, Comisia transmite României că trebuie să reglementeze mai strict instalațiile industriale 

    România și-a revizuit rețeaua de monitorizare a calității aerului, dar nu destul. Comisia Europeană a transmis în 25 iulie 2019 scrisori de punere în întârziere României și Croației, solicitând autorităților să asigure conformitatea legislației naționale cu normele UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE CELEX_32008L0050_RO_TXT), fiind constatate numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice.

Deficiențele constatate în legislația națională includ transpunerea incorectă a definiției „aerului înconjurător” și a „contribuțiilor din surse naturale”, ceea ce influențează domeniul de aplicare a directivei. În plus, legislația națională nu transpune obiectivele privind calitatea datelor pentru măsurarea particulelor fine de materie (PM2,5) în zonele rurale și prevede cerințe mai puțin stricte în ceea ce privește numărul de puncte de prelevare pentru măsurarea ozonului. PM2,5 pot rămâne în atmosferă între câteva zile și o săptămână, având astfel efecte negative semnificative asupra sănătății umane. Obligația de a coopera cu țările învecinate din afara UE în caz de poluare atmosferică transfrontalieră nu a fost transpusă pe deplin și lipsesc unele cerințe cu privire la asigurarea informării eficace a publicului Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la aceste scrisori. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Totodată, Comisia a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităților să își îmbunătățească transpunerea normelor UE privind autorizațiile acordate instalațiilor care funcționează în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE CELEX_32010L0075_RO_TXT). Directiva reglementează emisiile, inclusiv dioxidul de sulf, oxizii de azot și praful din aer, în scopul reducerii emisiilor respective și a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu pe care acestea le pot cauza. Ca urmare a unor plângeri din partea cetățenilor și ONG-urilor, Comisia a constatat că mai multe instalații, inclusiv patru instalații mari de ardere și o fermă mare de porcine, nu dispun de autorizații care să stabilească condiții de funcționare în conformitate cu legislația UE. În absența unei autorizații, conformitatea cu valorile-limită de emisii nu poate fi verificată, iar riscurile pentru mediu nu pot fi evitate în mod eficace. Comisia a aflat, de asemenea, că două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

** * Prin pachetul lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Reglementări noi privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor, mai 2017

*O noutate adusă este clasificarea defecțiunilor constatate cu prilejul inspecției tehnice periodice a vehiculului, în funcție de nivelul de risc asupra siguranței rutiere și de impactul asupra mediului actul normativ introduce, în acord cu reglementările europene, obligațiile de raportare ca stat membru al Uniunii Europene

 

Guvernul Sorin Grindeanu a aprobat în ședința din 25 mai 2017 modificarea și completarea cadrului general de organizare și funcționare a sistemului de inspecție tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, astfel încât noile prevederi să țină cont de cele mai noi reglementări europene în domeniu.

      O noutate adusă este clasificarea defecțiunilor constatate cu prilejul inspecției tehnice periodice a vehiculului, în funcție de nivelul de risc asupra siguranței rutiere și de impactul asupra mediului: deficiențe minore – care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore; deficiențe majore – susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante; deficiențe periculoase – care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului.

Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe va fi clasificat în categoria corespunzătoare deficienței mai grave. Dacă la același element inspectat se constată mai multe deficiențe, vehiculul poate fi încadrat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere. După finalizarea inspecției tehnice periodice, persoana care prezintă vehiculul la inspecție este informată cu privire la orice deficiențe constatate și care necesită remediere. De asemenea, primește certificat ITP conținând elementele standardizate aferente codurilor armonizate ale Uniunii Europene, iar vehiculului i se aplică un ecuson de inspecție tehnică periodică. În cazul în care la inspecția tehnică periodică se constată deficiențe majore sau periculoase, se consideră că inspecția nu a fost trecută și va fi necesară o nouă inspecție a vehiculului în cel mult 30 de zile de la inspecția inițială. De menționat că la reînmatricularea unui vehicul deja înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European, certificatul de inspecție tehnică periodică trebuie să fie încă valabil din punctul de vedere al frecvenței inspecțiilor tehnice periodice, în conformitate cu legislația în vigoare în România.

Cerințele specifice pentru funcționarea sistemului ITP și metodologia de efectuare a inspecției tehnice periodice se stabilesc prin ordin al ministrului Transporturilor. Pe lângă aceste schimbări, actul normativ introduce, în acord cu reglementările europene, obligațiile de raportare ca stat membru al Uniunii Europene, iar Regia Autonomă ”Registrul Auto Român” este desemnată ca autoritate competentă responsabilă de administrarea sistemului național de inspecții tehnice periodice și ca organism de supraveghere a stațiilor de inspecție tehnică. Totodată, lista faptelor considerate contravenții a fost extinsă, cuantumul amenzilor aplicate fiind între 1.000 și 5.000 de lei. Astfel, pe lângă faptele penalizate conform reglementărilor actuale, se vor  considera contravenții efectuarea ITP în stații care nu dețin autorizare pentru categoria în care se încadrează vehiculul inspectat, nerespectarea metodologiei, a procedurilor ori a fluxului tehnologic comunicat de R.A.R. cu ocazia autorizării, atestarea ca bun de circulație a unui vehicul care nu a fost prezentat în stația de inspecție tehnică, precum și efectuarea ITP la vehiculele care prezintă modificări ale caracteristicilor din cartea de identitate a vehiculului fără ca modificările să fi fost înscrise în documentele respective.

Proiectul de lege adoptat în 25 mai 2017 de Guvern modifică și completează Ordonanța Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.

Romania, notificata pentru incalcari ale legislatiei UE pe sanatate si mediu

* Acestea se referă la notificarea transpunerii pe deplin în legislația națională a normelor europene din domeniul asistenței medicale transfrontaliere, notificarea transpunerii pe deplin în legislația națională a normelor europene de recunoaștere a prescripțiilor medicale emise în alt stat membru și luarea de măsuri pentru diminuarea poluării aerului cu particule fine * România are la dispoziție două luni pentru a lua măsuri adecvate

Trei dintre deciziile luate de Comisia Europeană (CE) în pachetul lunar ce are în vedere cazurile de încălcare a legislației UE de către statele membre se referă la România și au în vedere sectorul de sănătate și cel de mediu. În cadrul pachetului lunar, CE a luat 147 de decizii, printre care 39 de avize motivate și 4 sesizări ale Curții de Justiție.

Toate cele trei decizii referitoare la România reprezintă avize motivate, se precizeaza intr-un material al reprezentantei CE in tara noastra, si se referă la notificarea transpunerii pe deplin în legislația națională a normelor europene din domeniul asistenței medicale transfrontaliere, notificarea transpunerii pe deplin în legislația națională a normelor europene de recunoaștere a prescripțiilor medicale emise în alt stat membru și luarea de măsuri pentru diminuarea poluării aerului cu particule fine.

poluarea aerului           România are la dispoziție două luni pentru a lua măsuri adecvate, în caz contrar Comisia putând înainta cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

* * *

In cazul asistenței medicale transfrontaliere, notificari au primit si Republica Ceha, Slovenia. Directiva privind asistența medicală transfrontalieră stabilește drepturile pacienților de a alege să primească asistență medicală într-un alt stat membru și de a solicita rambursarea pentru aceasta în țara proprie. Actul legislativ impune sistemelor de sănătate și furnizorilor de asistență medicală să se asigure că pacienții primesc informațiile de care au nevoie pentru a decide în cunoștință de cauză cu privire la tratament. Directiva a fost transpusă parțial de Republica Cehă, România și Slovenia, în pofida solicitării de a o transpune în legislația națională până la 25 octombrie 2013. Aceste țări au la dispoziție două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru a transpune în întregime directiva.

Directiva de stabilire a unor măsuri pentru facilitarea recunoașterii prescripțiilor medicale emise în alt stat membru este menită să sporească capacitatea farmaciștilor de a înțelege și de a elibera prescripții emise într-o altă țară din UE pacienților care își exercită dreptul la asistență medicală transfrontalieră. Ea impune statelor membre să se asigure că prescripțiile care urmează să fie utilizate într-un alt stat membru cuprind un anumit număr de elemente, stabilite în anexa la directivă. Până în prezent, România nu a transpus pe deplin această directivă în legislația națională, în pofida solicitării de a o transpune până la 25 octombrie 2013. România are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru a transpune directiva.

România nu își protejează cetățenii de poluarea cu particule fine (PM10), se arata in rapoartele UE. Aceste particule fine provin din emisiile generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor și pot cauza astm, afecțiuni cardiovasculare, cancer pulmonar și deces prematur. În conformitate cu legislația UE, statele membre au obligația de a limita expunerea cetățenilor la particulele de acest tip. Cetățenii din anumite zone din București, Brașov și Iași au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007, potrivit ultimelor rapoarte din 2012. Comisia consideră că România nu a întreprins acțiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătății cetățenilor și solicită României să ia măsuri de perspectivă rapide și eficiente pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurtă posibil. Acțiunea de azi, care este din punct de vedere tehnic un aviz motivat suplimentar, urmează unei scrisori de punere în întârziere suplimentare transmisă în februarie 2013. Dacă România nu acționează, Comisia poate sesiza cazul Curții de Justiție a UE.