Papa Francesco I, vizită apostolică în România

*În perioada 31 mai – 2 iunie 2019 * Sanctitatea Sa va celebra trei Sfinte Liturghii – la Bucureşti, Şumuleu Ciuc şi Blaj * Pe Câmpia Libertății de la Blaj, în 2 iunie, va participa la ceremonia beatificării celor şapte episcopi greco-catolici martiri – Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu 

Papa Francesco I (https://www.facebook.com/PapaFrancescoJorgeBergoglio/ ) efectuează o vizită apostolică în România, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, manifestare pusă de organizatorii locali sub genericul “Să mergem împreună”. Sanctitatea Sa va celebra în România trei Sfinte Liturghii – la Bucureşti, Şumuleu Ciuc şi Blaj. În cele trei zile ale şederii sale în România, pe lângă întâlnirile cu comunitățile catolice locale, Sfântul Părinte va avea întâlniri la București cu autorităţile – preşedintele Klasu Iohannis şi nu numai, cu reprezentanţi ai societăţii civile și ai corpului diplomatic, cu Patriarhul Daniel și Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, la Iași – cu tinerii și familiile, la Blaj cu alţi români. În aceste întâlniri, Suveranul Pontif va rosti trei discursuri și trei omilii. Un moment special va fi ceremonia beatificării celor şapte episcopi greco-catolici martiri – Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu (cardinalul care a lecturat, la 1 decembrie 1918, proclamaţia de unire a Regatului României cu Transilvania), ceremonie ce va avea loc pe 2 iunie, pe Câmpia Libertății de la Blaj (Hm! Nimic nu e întâmplător…). Notă. De obicei, Papa nu participă la asemenea ceremonii, delegând un subaltern în acest sens. Foto preluată de pe pagina afcebook menţionată în text.

papa Francesco I

Pentru cei care doresc să participe la Sfânta Liturghie prezidată de Sfântul Părinte Papa Francisc în Catedrala Sf. Iosif – vineri, 31 mai 2019, de la ora 18.10 – Arhidieceza Romano-Catolică de București (ARCB) a distribuit bilete gratuite în format tipărit, cât și electronic. Tot pe 31 mai, în capitală, în cinstea Papei Francesco vor cânta, pe scena amenajată în Piaţa Ateneu, Corul Madrigal, corurile reunite de copii Cantus Mundi – ambele sub direcţia artistică a Annei Ungureanu şi Orchestra Simfonică Bucureşti sub bagheta lui Andrei Tudor cu solistă Monica Anghel.

Din motive de securitate, Primăria municipiului Bucureşti a dispus măsuri speciale. Astfel, sunt restricţii de circulaţie, în special în centrul Capitalei, în zonele în care Sanctitatea Sa va desfăşura activităţi publice. Şcolile din capitală îşi suspend cursurile vineri, 31 mai 2019, tot din motive de securitate. Alte detalii despre organizarea vizitei Papei Francesco găsiţi la http://www.papalabucuresti.ro/comunicate-de-presa/

Mesajul Papei transmis înainte de a ajunge în România: “Vin în România, țară frumoasă și primitoare, ca pelerin și frate.
Vin între voi ca să mergem împreună
!”

https://www.facebook.com/watch/?v=305847243657734

Ceremonie deosebita de venerare a Sfantului Constantin Brancoveanu

* In Bucuresti, osemintele domnitorului Constantin Brancoveanu au fost exhumate din Biserica „Sf. Gheorghe cel Nou’ si sunt duse in procesiune pe strazile capitalei * Data de 21 mai este prilej de sarbatoare onomastica pentru crestinii cu numele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, conform calendarului crestin-ortodox 

La sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena – 21 mai, de hramul istoric al Catedralei patriarhale din Bucuresti au loc mai multe manifestări înscrise în calendarul evenimentelor din 2014, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)  şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică (1714-2014). CONSTANTIN-BRANCOVEANU

Asa cum se precizeaza si pe site-ul BOR, evenimentele organizate de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor se vor desfăşura după următorul program:

la orele 7.00, moaştele Sfinţilor Împărati Constantin şi Elena, ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, vor fi aşezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei, pentru a fi venerate de către cler şi credincioşi;

 de la orele 9.00, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficiaSfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în Altarul de vară al Catedralei patriarhale;

 la orele 12.30, după Sfânta Liturghie, va avea loc premierea câştigătorilor celor două concursuri naţionale „Sfânta Euharistie-lumina vieţii creştine” şi „Icoana ortodoxă – Lumina credinţei”, organizate de Patriarhia Română în anul 2014 pentru copiii şi tinerii ortodocşi din întreaga ţară;

 de la orele 15.00, va avea loc procesiunea cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti (sfinţită în anul 1707), unde a fost înmormântat acest sfânt martir al poporului român, în anul 1720.

                   Procesiunea, la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi, se va desfăşura pe traseul Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinţii Apostoli, cu oprire la Biserica „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa”, strada Palatul Justiţiei, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Naţiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea Bucureşti (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea„Sfântul Sava” şi „Academia Domnească”, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir), bulevardul Ion C. Brătianu, iar apoi procesiunea se va încheia la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” (în jurul orei 17.00). Acolo, racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi aşezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.

 Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti.

* * *

 constantin-brancoveanu-cu-fiii-sai              Constantin Brâncoveanu a fost un mare boier, domn al Țării Românești între 1688 și 1714 și nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. În perioada sa de domnie, Țara Românească a cunoscut o perioadă de dezvoltare cultural-spirituală. A ctitorit multe lacasuri de cult, manastirile Sambata de Sus, Surpatele, Polovragi, Turnu si Horezu – un complex inclus astazi in patrimoiul UNESCO. O frumoasa biserica ridicate la indemnul sau este „Sfantul Gheorghe cel Nou”, unde a fost reinhumat. Implicandu-se personal in actiunile de ridicare a unor edificii a condus la crearea stilului arhitectonic numit dupa sine, brancovenesc – o inedita imbinare a elementelor neo-bizantinismului cu cele ale renascentismului.  A contribuit, decisiv, la ridicarea scolii pe teritoriul romanesc. Astfel, manastirea Sfantul Sava este locul unde se va naste, mai tarziu, ilustra scoala omonima, iar Academia domneasca din 1964, care i se datoreaza, de asemenea, este o mica parte din ceea ce a lasat luminatul domn pe care turcii nu l-au mai dorit si de aceea l-au chemat la ordine, cum se spune astazi, impreuna cu cei patru fii ai sai – Constantin, Ștefan, Radu și Matei –  și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. In revista Historia avem un rezumat al elementelor care au condus la tragedie: „În anul 1711, Dimitrie Cantemir, care era domnul Moldovei, împreună cu ţarul Rusiei Petru I se ridică împotriva Imperiului Otoman.  În acelaşi timp spătarul Toma Cantacuzino trece de partea ruşilor şi cucereşte Brăila. Toate acestea se întâmplă fără ştirea lui Brâncoveanu. Bătălia decisivă de la Stănileşti a fost câştigată de turci. Brâncoveanu erau compromis în ochii otomanilor prin acest act de trădare. La acest eveniment s-au adăugat şi uneltirile unor boieri care l-au făcut pe domnul Brâncoveanu să cadă în dizgraţie. Acesta este mazilit în Săptămâna Patimilor din anul 1714. El şi familia sa sunt duşi la Constantinopol. Toate bunurile familiei Brâncoveanu sunt confiscate. Din aprilie până la sfârşitul lui iulie, membrii familiei Brâncoveanu sunt supuşi unor torturi cumplite precum: întinderea pe roată, strângerea capului cu un cerc din metal, arderea cu fierul înroşit, înţeparea mâinilor şi a picioarelor. Toate aceste fapte se petreceau în temniţa Edicule, Cele Şapte Turnuri din Istanbul. Ziua execuţiei a fost 15 august, când Constantin împlinea vârsta de 60 de ani. Mai întâi au fost decapitaţi fiii şi ginerele pentru ca domnitorul să poată privi moartea celor dragi. Constantin, Stefăniţă, Radu, Mateiaş şi Enache Văcărescu sunt ucişi fără milă. Sultan era Ahmed al III-lea. Apoi la urmă a fost decapitat şi Constantin Brâncoveanu. Trupurile lor au fost  aruncate în apele Bosforului, iar capetele au fost înfipte în prăjini şi au stat trei zile la poarta Seraiului. Mai târziu puţin cadavrele au fost pescuite din mare şi duse la o mânăstire bizantină. Trupul domnului Brâncoveanu a fost adus la Bucureşti pe ascuns şi a fost îngropat la Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Plăcuţa  de deasupra marmantului a fost lăsată fără inscripţie de teama turcilor. Însă pe candela de argint ce ardea desupra criptei avea gravate cuvintele: „fericitului Domnu Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod…”. Aceasta candela a fost cea care a condus la descoperirea mormantului.

 În anul 1992, brâncovenii sunt canonizaţi şi trecuţi în rândul sfinţilor, ca şi Ştefan cel Mare. In data de 15 august sunt venerati de BOR ca Sfinții Mucenici Brâncoveni.

 

 

La Notre Dame – mesa pentru martiri ai comunismului, preoti greco-catolici romani

Serviciul religios pentru beatificarea slujitorilor lui Dumnezeu din Biserica Greco-Catolica s-a derulat in 26 mai 2013 si  a reunit  cateva sute de persoane care s-au rugat impreuna cu soborul de preoti * Martirii pentru care s-a oficiat slujba sunt Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu – pieriti in regimul de detentie comunist, pentru singura vina de a fi fost preoti greco-catolici 

 

100_3399   Franta, si in special Parisul, ofera oricui doreste sa vada si sa cunoasca o multitudine de monumente, muzee, zone arhitecturale, strazi si poduri spectaculoase, oameni din toate ”colturile” lumii si evenimente. Daca nu doreai spre exemplu, duminica – 26 mai 2013 – sa participi la marea manifestatie populara de pe Champes Elisee cu scopul de a sublinia impotrivirea familistilor la noua lege care permite uniunea legala a homosexualilor – pentru care politistii au blocat doua statii de metrou – aveai alte alternative, culturale, evident.

100_3421  Asa ca, daca nu am participat la manifestatie, am ales in duminica ce tocmai  a trecut sa fiu prezenta  la un serviciu religios special realizat concomitent cu programul normal de vizitare al Catedralei Notre Dame.  100_3420

Nava centrala a impunatoarei catedrale – nu cred sa mai fie alta la fel de cunoscuta, de citata si de uzitata in diverse formule (romane, filme etc.) – era deja in majoritate ocupata, adica pe locurile de pe bachete erau oameni asezati, la ora 15.00 cand se anuntase  Priere pour la beatification des serviteurs de Dieu eveques greco-catoliques morts en enommee de martyrs sous le regime communiste  – (traducere libera… personala) Rugaciunea speciala pentru beatificarea martirilor romani greco-catolici, aflati in serviciul Domnului si morti in perioada regimului comunist , morti survenite in timpul incarcerarii sau imediat dupa eliberarea din inchisoare.

100_3423    Sapte sunt prelatii greco-catolici de origine romana in cinstea carora s-a oficiat Rugaciunea: Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu. 100_3433

Cu extrase din biografia lor, cu fotografii – portrete de slujitori ai bisericii si altele ale martirilor in zeghe –  organizatorii, in speta L’Oevre d’Orient (www.oeuvre-orient.fr ) sau Les chretiens de France au service des chretiens d’Orient, au realizat programe, iar textul Rugaciunii a fost oferit tuturor celor prezenti in format bilingv, romano-francez, cu titlul „Divine liturgie de Sant-Jean Chrysostome; Paroisse greco-catholique roumaine Saint Georges de Paris”.…si ce frumos, trist, inaltator suna in Rugaciune succesiunea de cuvinte evocatoare: „Regarde avec bienveillance le peuple roumain du sein duquel Tu as choisi Tes serviteurs Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie et Tit Liviu Chinezu  – eveques morts en renommee de martyrs sous le regime communiste. Pleins de zele apostolique, ils T’ont rendu temoignage sur cette terre et, par leur martyre, ils ont scelle leur inebranlabre on Toi, a l’Eglise catholique et au Saint-Pere, successeur de Pierre”.

100_3439    Unul din reprezentantii clerului – a participat un intreg sobor care a intrat in procesiune intampinata de asistenta ridicata in picioare, unde s-a oficiat – a prezentat intr-un cuvant de bun venit cateva date doar din biografia cardinalului Iuliu Hossu despre care s-a vorbit mai mult si in media.

Pentru ca cei sapte adevarati martiri merita si recunostinta noastra, a tuturor care credem in libertatea de opinie si exprimare, am sa va prezint aici cateva aspecte ale vietii lor asa cum le-au aflat si cei care au asistat la Divina liturgie. 100_3443

Biografii de martiri contemporani

       Valeriu Traian Frențiu (1875 – 1952) – Intre 1941 si 1947 a indeplinit functia de administrator apostolic pentru provinica ecleziastica a Bisericii Unite cu Roma de la Alba-Iulia si Fagaras (Blaj). In 29 octombrie 1948 a fost arestat. Intai a fost internat cu domiciliu fortat la Manastirea Caldarusani, Dragoslavele. Apoi a fost incarcerat la penitenciarul de la Sighet. Toate acestea pentru ca reprezenta Biserica Unita cu Roma si era greco-catolic. A murit in celula nr. 44, la 11 iulie 1952. A fost inmormantat in cimitirul saracilor din Sighet si nu i s-a putut reconstitui mormantul.  

Iuliu Hossu (1885 – 1970) – A fost arestat lin 29 octombrie 1948. Intai a fost internat in zona de prizonieri de la Dragoslavele, la Manastirea Caldarusani. A refuzat permanent sa treaca la ortodoxismul crestin, asa cum era fortat. La 25 mai 1950 a fost transferat, impreuna cu alti asemenea, la penitenciarul de la Sighet.  In mai 1955, a ajuns cu rezidenta fortata la Manastirea ortodoxa Curtea de Arges. Din 1956 a fost permanent sub ochii Securitatii, cu domiciliul fortat la Manastirea Caldarusani. La 28 aprilie 1969, Papa Paul VI il numeste cardinal, dar Iuliu Hossu renunta la titlu ca o forma de protest impotriva regimului care oricum nu i-ar fi permis exilul. La 28 mai 1970 se stinge din viata.

    Alexandru Rusu (1884 – 1963) – in martie 1946 detinea functia de mitropolit al Bisericii Unite cu Roma. A fost arestat in 29 octombrie 1948 si incarcerat la Sighet dupa o perioada de internare la Caldarusani. Impreuna cu Rusu, Hossu si Balan a inaintat cateva memorii regimului comunist.  A fost instalat cu domiciliu fortat, cu mentiunea ”periculos”, la Manastirea Cocos. A fost inchis la 1 ianuarie 1957 si condamnat  la regim sever pe viata. S-a stins la 9 mai 1963, la inchisoarea Gherla si a fost inmormantat in cimitirul satului.

Ioan Bălan (1880 – 1959) – In 1919 era rector al Academiei de teologie din Blaj, apoi a fost numit membru in Comisia de la Vatican pentru redactarea drepturilor canonice ale bisericilor orientale. In noiembrie 1936, autoritatie romanae au ordonat evacuarea sa la Lugoj si pentru ca a refuzat sa faca parte, sub orice forma, din Biserica Ortodoxa la 29 octombriie 1948 a fost trimis – in calitate de detinut – la Sighet. Impreuna cu alti supravietuitori ai regimului de exterminare practicat in penitenciarul de la Dighet, a fost transferat in 7 mai 1955  la Manastirea Curtea de Arges. Aici a semnat, cu alti trei evacuati supravietuitori, un memoriu adresat autoritatilor si in care se solicita liberatea de exprimare a comnvingerilor religioase. Drept consecinta, a fost trimis – la izolare – la Manastirea Ciorogarla, langa Bucuresti, unde era sub diercta supraveghere a Securitatii. A murit in manastirea mentionata, la 4 august 1959. A fost inmormantat la cimitirul catolic Bellu, in Bucuresti.

Ioan Suciu (1907 – 1953 ) – Intre 1932 si 1040, se afla profesor la Blaj si a fost evacuat impreuna cu intreaga populatie de la acea vreme in perioada ocupatiei hortiste, in iulie 1940, la Oradea. In februarie 1947 se intoarce la Blaj in calitate de administrator apostolic al provinciei ecleziastice. A continuat batalia pentru Biserica greco-catolica si, din acest motiv, a fost arestat in 27 octombrie 1948 si dus la sediul Securitatii Sibiu.  A fost supus la nenumarate interogatorii si tratamente inumane. Dupa cateva luni a fost transferat la penitenciarul Sighet. Suferea de c0olita cronica si a murit la 27 iunie 1953, in celula cu nuamrul 44. A fost inmormantat in cmitirul saracilor si nu i s-a putut reconstitui mormantul.

     Vasile Aftenie (1899 – 1950) – la 6 iunie 1940 a fost evacuat de la Blaj si dus la Vicariatul din Bucuresti unde s-a incercat convertirea sa la ortodoxism. Timp de zece luni a fost supus unui tratament interogatoriu sistematic. Refuzul sistematic al sau de a da raspunsurile dorite de anchetatori a condus la un atac nervos ce i-a cauzat o paralizie partiala, la 25 martie 1950, in timpul unui interogatoriu. A supravietuit putin la penitenciarul Vacaresti, dar la 9/ 10 mai 1950 a decedat. A fost inmormant la cimitirul catolic Bellu, din Bucuresti.

     Tit Liviu Chinezu (1904 – 1955) – Monseniorul Tit Liviu Chinezu, arhiereu greco-catolic de Bucuresti, a fost arestat la 20 octombrie 1948 si dus la Manastirea Caldarusani, apoi la penitenciarul Sighet unde a suportat cu  credinta privatiunile si chinurile la care a fost supus pentru a se converti la ortodoxie. La 12 ianuarie 1955 a solicitat ajutor medical dar a fost refuzat. La 15 ianuarie 1955 s-a stins in celula in care fusese obligat sa stea, la izolare, pedepsit fiind ca ceruse sprijinul in suferinta fizica. A fost inmormatat in cimitorul saracilor si nu i se cunoaste mormantul.

Cum spuneam, programul de vizitare a importantului lacas de cult francez a continuat, organizatorii avand grija sa se pastreze ordinea si linistea.

N.aut. Poate parea o intoarcere din condei, dar martirajul nu e doar apanajul clerului. Martiri au devenit toti aceia care au suferit, luptandu-se in felul lor, cu regimul comunist: scriitori, artisti, taranii care nu au dorit sa fie deposedati de pamant si vite etc Cu totii au dreptul la o statuie, macar una din… cuvinte. Singura diferenta dintre acestia este ca pentru unii ca cei mentionati aici exista cineva care le rosteste numele, se roaga pentru ei si ii transforma, cum deja am vazut, in modele vii. Modele de care societatea moderna are urgent nevoie pentru ca altfel, indiferent cat de departe ar ajunge stiinta si tehnica, arta si alte domenii culturale nu reusesc sa ajunga in toate straturile societatii pentru a produce cresterea calitativa. Care nu e o gluma ori un joc de cuvinte; ea isi are rolul ei, covarsitor, in evolutia si existenta omenirii. In fond, ce rost are sa mia traim daca ne comportam animalic, doar la nivelul simplist al asigurarii necesarului de trai fizic fara sa ne pese de confortul intelectual, spiritual?!