Arhive etichetă: masuri

Din 9 noiembrie, noi măsuri în pandemie în România

*Măștile de protecție se vor purta și în spațiile deschise – indiferent se incidența cazurilor în localități sau județe, școlile vor doar online, magazinele se închid la ora 21.00, piețele din spații închise se reorganizează la exterior, noaptea se circulă numai în interes de serviciu sau de sănătate – și este nevoie de formularele tipizate

Pandemia schimbă iar cursul vieții, nu doar în România. Dar numărul mare (în 6 noiembrie 2020 s-a ajuns la peste 10.000 persoane infectate – cazuri noi) de cazuri noi de infectări cu virsului SARS-CoV-2 a făcut ca și guvernul liberal (n.red. Indiferent că asta îi va face pe unii să urle că li se îngrădesc drepturile ori pe alții că se pun frâne economiei…) să gândească revenirea la măsurile speciale de pandemie, menite să încetinească răspândirea bolii COVID-19. Aceste măsuri se aplică începând cu data de 9 noiembrie 2020, între acestea fiind creșterea activităților online în dauna celor clasice – inclusiv școlile vor avea doar cursuri online timp de 30 de zile, purtarea măștilor de protecție și în spațiile deschise – indiferent se incidența cazurilor în localități sau județe, magazinele se închid la ora 21.00, noaptea se circulă numai în interes de serviciu sau de sănătate iar cei care au aceste necesități în intervalul 23.00 – 05.00 trebuie să aibă asupra lor declarația pe proprie răspundere (dacă e scrisă de mână, să aibă toate rubricile și să fie semnată) într-una din cele două formule –

https://stirioficiale.ro/storage/0611_Model%20Declaratie%20proprie%20Raspundere.pdf
Si de la https://stirioficiale.ro/storage/0611_Adeverinta%20pentru%20angajatori.pdf

Astfel, în 7 noiembrie 2020, Ministerul Afacerilor Interne a transmis Prefecturilor următoarele instrucțiuni referitoare la functionarea piețelor agroalimentare: ”Primarii de orașe și municipii sau comune care au organizate piețe agroalimentare sa ia măsuri urgente pentru asigurarea accesului producătorilor autohtoni, astfel a) acolo unde sunt piețe închise si se pot rabata pereții să se organizeze urgent pentru a le deschide în vederea reducerii infecțiilor cu noul coronavirus (conform HG 935/ 05.11.2020); b) acolo unde nu se pot deschide să scoată mesele alocate producătorilor agricoli în spațiile publice, pe alei, sau pe străzile din proximitatea piețelor, dar să restricționeze accesul auto în spațiile respective; c) acolo unde nu există nici această posibilitate să organizeze Piețe agroalimentare volante in aer liber pe alte amplasamente, anunțate în prealabil producătorilor agricoli autohtoni și cumpărătorilor, inclusiv prin comunicate oficiale. În 8 noimbrie, la ora 11.00 prefectii vor organiza ședințe la Prefecturi cu primarii, pentru a lua act de masurile luate”. La Brăila, în municipiu, la Piața Halelor a fost la miezul zilei de duminică o revoltă a comercianților, primarul Marian Viorel Dragomir a fost acolo și a calmat spiritele (n. red. Oare nu era mai bine ca cineva de la Administrația Piețelor să meargă în cursul zilei de sâmbătă și să explice situația?!?).

În cursul zilei de 8 noiembrie 2020, Ministerul Educației și Cercetării a emis Ordinul nr. 5972 prin care se suspendă, începând cu 9.11.2020, pentru o perioadă de 30 zile, activitățile didactice care impun prezența fizică în unitățile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal a preșcolarilor și elevilor: ”Activitățile didactice vor fi desfășurate în sistem online, conform Metodologiei-cadru privind desfășurarea activităților didactice prin intermediul tehnologiei și al internetului și conform Regulanentului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, aprobată prin Ordinul MEC nr. 5.545/ 2020. Inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ preuniversitar au obligația să asigure resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie informațională și internet”, se precizează în Ordinul nr. 5972. Nota red. Vom reveni cu detalii referitoare la numărul de elevi care au în prezent posibilitatea să participe, în condiții decente, la cursurile online (deci, nu cu telefonul!).

Braila Chirei (https://www.facebook.com/BrailaChirei/), revista de cultură și informație – Armanda Filipine 

Colegiu prefectural, Brăila – octombrie 2019

*În 23 octombrie 2019, de la ora 11.00 * Se raportează măsuri de pregătire pentru sezonul de iarnă 

Şedinţa lunară a Colegiului prefectural Brăila aferentă lui octombrie 2019 are loc miercuri, data 23, de la ora 11.00 în sala mare de şedinţe din clădirea administraţiei publice brăilene. Ordinea de zi (detaliile din informari pot fi urmărite în documente format PDF şi la https://br.prefectura.mai.gov.ro/despre-noi/alte-activitati/colegiul-prefectural/)

1. a) Informare privind preocuparea Primăriei municipiului Brăila și a Consiliului Local Municipal Brăila în vederea asigurării utilajelor, a stocurilor de materiale antiderapante şi a combustibililor, necesare deszăpezirii străzilor din municipiul Brăila, pentru perioada sezonului rece 2019-2020 și programul de măsuri stabilit. format pdfformat pdfformat pdfformat pdf
b) Informare format pdf privind acțiunile care vor fi întreprinse de Primăria Brăila pentru sprijinirea populaţiei municipiului Brăila în vederea asigurării încălzirii în sezonul rece 2019-2020.; prezintă primarul Viorel Marian Dragomir;

2. Informare format pdf privind demersurile întreprinse de Consiliul Judeţean (CJ) Brăila în vederea pregătirii drumurilor judeţene pentru iarna 2019-2020; prezintă Francisk Iulian Chiriac – președintele CJ Brăila;

3. Raport  format pdf privind stadiul de pregătire a drumurilor naționale pentru iarna 2019-2020 de către Secţia de Drumuri Naţionale Brăila; prezintă Doinița Elena Corban – șef secție;

George Adrian Paladi

  4. Informare format pdf privind asigurarea utilajelor şi a stocurilor de materiale necesare desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei pe drumurile interioare ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru iarna 2019-2020, întocmită de Instituţia Prefectului-judeţul Brăila; prezintă George Adrian Paladi – prefectul județului Brăila:

5. Proiect de hotărâre format pdf pentru aprobarea „Programului de măsuri stabilite de Consiliul Local Municipal Brăila, Consiliile Locale din judeţ, CJ Brăila şi de Secţia de Drumuri Naţionale Brăila necesare deszăpezirii şi asigurării circulaţiei în condiții corespunzătoare pe străzile municipiului, drumurile comunale, judeţene şi naţionale în sezonul rece 2019-2020”; prezintă Rada Sterea – subprefectul judeţului Brăila;

6. Informare format pdf privind campania „Tu poţi face lumină” pentru conștientizarea personalului M.A.I. și cetățenilor referitor la cauzele și consecințele implicării în fapte de corupție, campanie desfășurată de Direcția Generală Anticorupție şi prezentată de Serviciul Județean Anticorupție Brăila.

Consiliul UE, măsuri de reducere a deşeurilor marine din plastic

*Au fost luate în considerare zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile *Ţările membre UE au la dispoziţie doi ani să transpună în legislaţia proprie Directiva care se va publica în curând

Având în vedere creşterea alarmantă a poluării apelor mărilor şi oceanelor cu materiale plastice (care se degradează în 200.. 400 ani!), Consiliul Uniunii Europene a adoptat în 21 mai 2019 câteva măsuri – propuse de Comisia Europeană – pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, dar şi echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile.

Nota red. Adevărul este că, dacă nu ne deranjează personal, nu prea ne interesează subiectul, nu-i aşa? Dar ne-am întrebat vreodată ce se întâmplă cu paharele, pungile de plastic, resturi de plase de pescuit etc. „uitate” pe plajă? Am privit mai mult de o secundă o imagine cu o pasăre sau un peşte morţi din cauza ingerării acestor obiecte sau bucăţi din ele?!?

    Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce: o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile; suri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse; scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit; un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. Foto stânga preluare de la huffpost.com. Foto drapta preluared e la nationalgeographic.com

Decizia Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor aferente în Jurnalul Oficial al UE. Directiva aferentă va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea textelor în jurnalul Oficial UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lungLegislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial”.

România, în fata Curţii de Justiţie pentru neaplicarea normelor de combatere a spălării banilor

*Şi pentru Grecia a fost dispusă aceeaşi măsură, la fel şi Irlandei i s-a cerut să transpună în legislaţie normele europene în vigoare

Comisia Europeană a trimis joi, 19 iulie 2018, România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice până când cele trei țări vor lua măsurile necesare. 

Věra Jourová – comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „Spălarea banilor și finanțarea terorismului au consecințe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio țară din UE să devină veriga slabă. Banii spălați într-o țară pot fi – și adesea chiar sunt – folosiți pentru a comite infracțiuni în altă țară. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor, epuizând astfel fondurile utilizate pentru activități infracționale și teroriste. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape și în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de A 4-a directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017. Aceste norme consolidează normele anterioare prin (1) întărirea obligației de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili, (2) stabilirea unor cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăților comerciale, (3) facilitarea cooperării și a schimbului de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze spălarea banilor sau finanțarea activităților teroriste, (4) instituirea unei politici coerente față de țările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, (5) extinderea competențelor de sancționare ale autorităților relevante.

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers și a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Noile norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, îmbunătățirea accesului la informații al unităților de informații financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare și contracararea riscurilor de finanțare a terorismului legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislațiile lor naționale A cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

Pentru nerespectarea celei de-a 4-a directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a inițiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curții, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere (a se vedea cele opt avize motivate trimise în decembrie 2017 și cele două suplimentare trimise în martie 2018). Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de-a 4-a directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre.

** * În iulie 2017, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere și a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Olanda, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia). În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei și a Spaniei) și în ianuarie 2018 (împotriva Austriei și a Franței), Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parțială. În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Țările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere; Comisia le-a adresat un aviz motivat. În martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei și Irlandei, care, deși notificaseră Comisiei o transpunere parțială, încă nu transpuseseră în legislația lor națională obligațiile principale prevăzute de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre au adoptat legislația relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenție dacă legislația respectivă transpune integral dispozițiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva unor state membre. De asemenea, Comisia a trimis avize motivate Letoniei și Spaniei, precum și un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația națională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislația de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă.

Drepturi sporite pentru utilizatorii rețelelor sociale, solicitare a Comisiei Europene

*Cerinţa Comisiei a fost îndeplinită, în parte, de Facebook, Twitter și Google+

La solicitarea venită din partea  Comisiei Europene privind respectarea normelor UE de protecție a consumatorilor, reţelele Facebook, Twitter și Google+ au operat modificări în ceea ce priveşte clauzele de furnizare a serviciilor. Dar modificările publicate joi, 15 februarie 2018, asigură numai într-o anumită măsură respectarea cerințelor prevăzute de legislația UE. Între beneficii: consumatorii din UE nu vor mai fi nevoiți să renunțe la drepturile lor obligatorii, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online, vor putea să depună plângeri în Europa și nu în California, iar platformele își vor asuma partea de responsabilitate care le revine față de consumatorii din UE, la fel ca furnizorii de servicii offline. Pentru respectarea tuturor drepturilor consumatorilor, sunt necesare măsuri suplimentare.

Věra Jourová – comisar european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Platformele de comunicare socială sunt utilizate pentru publicitate și în scopuri comerciale, prin urmare trebuie să respecte pe deplin normele privind protecția consumatorilor. Mă bucur că eforturile autorităților naționale de a asigura respectarea normelor UE menite să protejeze consumatorii dau rezultate, iar în prezent unele societăți sporesc siguranța platformelor lor pentru consumatori; cu toate acestea, este inacceptabil ca normele în cauză să nu fie încă pe deplin respectate și ca acest proces să dureze atât de mult. Acest lucru nu face decât să confirme faptul că avem nevoie de «noi avantaje pentru consumatori»: normele UE privind protecția consumatorilor ar trebui să fie respectate și, dacă aceste societăți nu se conformează, ele ar trebui să fie sancționate.

În timp ce ultimele propuneri ale Google par a fi conforme cu solicitările formulate de autoritățile de protecție a consumatorilor, Facebook și, mai ales, Twitter au răspuns doar parțial chestiunilor importante legate de răspunderea lor și de modul în care utilizatorii sunt informați cu privire la eventuala eliminare a conținutului sau la rezilierea contractului.

Astfel, operatorii de platforme de comunicare socială au fost de acord, în mod specific, să modifice clauzele de furnizare a serviciilor care limitează sau exclud complet răspunderea rețelelor de comunicare socială în legătură cu prestarea serviciilor, clauzele care le impun consumatorilor să renunțe la drepturile obligatorii în UE, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online, clauzele care privează consumatorii de dreptul lor de a sesiza o instanță judecătorească din statul lor membru de reședință și impun, în schimb, aplicarea legislației din California, clauza prin care platforma este eliberată de obligația de a identifica mesajele cu caracter comercial și conținutul sponsorizat.

Aşa cum s-a publicat în Comunicarea privind combaterea conținutului online ilegal din septembrie 2017 (anul în care reprezentanţii UE s-au întâlnit cu cei ai reţelelor sociale), Comisia se așteaptă ca platformele online să identifice și să elimine rapid și în mod proactiv conținutul ilegal, dar și să prevină reapariția lui. Comisia pregătește în prezent acțiunile ulterioare acestei comunicări. În aprilie 2018, Comisia va prezenta în documentul „Noi avantaje pentru consumatori”, reforma propunându-şi modernizarea legislației privind protecția consumatorilor și asigurarea aplicării adecvate a ei. De asemenea, autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor și Comisia vor monitoriza punerea în aplicare a modificărilor promise și vor utiliza în mod activ procedura de notificare și de acțiune pusă la dispoziție de societăți. Se vor concentra mai ales pe conținutul comercial ilegal privind abonamentele nedorite și alte tipuri de înșelătorii. Ar fi necesar şi ca autoritățile să ia măsuri atunci când e cazul, inclusiv măsuri de asigurare a respectării legislației.

Preşedintele CJ Brăila aşteaptă clarificări de la CUP „Dunărea” despre taxa pe apa de ploaie

*Iulian Francisck Chiriac a afirmat, referitor la scandalul stârnit după dezvăluirea unui precedent – un brăilean care a dat în judecată compania şi a căştigat, demonstrând că a fost furat la facturi timp de trei ani la rând – că aşteaptă de la directorul general al instituţiei subordonate primăriei brăilene să rezolve situaţia şi să găsească vinovaţii  

Iulian Francisck Chiriac – preşedintele Consiliului Judeţean Brăila – a afirmat în conferinţă de presă, astăzi – 8 februarie 2018 – referitor la taxa pe apa pluvială (de ploaie) că aşteaptă de la Silviu Mangiurea – directorul general al Companiei de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea”, coleg de partid în PSD – să ia măsuri, să găsească vinovatul sau vinovaţii pentru calculaţia greşită, aşa cum a reieşit după ce brăileanul Mihail Stafidă a dat în judecată compania şi a căştigat, demonstrând că a fost furat la facturi timp de trei ani la rând (procesul s-a derulat pentru perioada 2014 – 2017 când nu conducea Mangiurea firma din subordinea Primăriei Brăila, dar perioada procesuală cuprinde perioada de când acesta este în funcţie, deci ştie despre ce e vorba).

Iulian Francisck Chiriac

Faptul că omul nu şi-a primit încă banii, cam jumătate din suma încasată în plus de CUP „Dunărea” (calculul s-a făcut, după o formulă anume, la cea mai mare cantitate de apă estimată de Agenţia Naţională de meteorologie că ar fi putut cădea în zona Brăilei, ceea ce a condus la aberaţia unor plăţi exagerate şi incorecte), după cum a stabilit instanţa, deja e altă problemă.

Scandalul a răbufnit odată cu solicitările liberalilor, care au depus proiect în Consiliul Local Municipal )CLM) (https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/17/reducerea-taxei-de-la-salubritate-la-braila-vointa-cetatenilor-pnl-a-strans-peste-10000-semnaturi/), de a se renunţa complet la taxa pe apa de ploaie. La puţin timp, Mihail Stafidă a primit sentinţa favorabilă şi a povestit la PNL Brăila, permiţând liberalilor să folosească acest aspect ca  precedent. Din nefericire, în CLM a fost respins proiectul pe motiv că unele semnături ar fi fost neconforme, iar Mihail Stafidă aşteaptă de la CUP „Dunărea” banii înapoi, conform sentinţei tribunalului.  Liberalii au promis însă că revin cu proiectul.