Statul de drept, dezbatere lansată de Comisia Europeană

*Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem” *Pentru că nu au respectat prevederile din tratatul de aderare, mai precis cele din Cadrul privind statul de drept, Polonia şi Ungaria au primit avertismente – Polonia, de două ori

      Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. Comunicarea prezentată în 3 aprilie 2019 a trecut în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune, fiind analizate, totodată, experiențele dobândite în ultimii ani astfel încât să se poată lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Comisarii recunoesc că, din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”.

În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare.

Posibile piste pentru viitor

      Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

         Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune: 1) O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local, 2) Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept; 3) Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

       Etapele următoare: Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor. Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

** * Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate. Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul europeantabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (Comisia), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (Parlamentul European). De altfel, Comisia a lansat tot în 3 aprilie 2019 o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători.

România, regres faţă de recomandările MCV din 2017

*În raportul adoptat de Comisia Europeană în 13 noiembrie 2018 se subliniază mai multe aspecte în care se observă probleme, în special în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt

    Comisia Europeană a adoptat în 13 noiembrie 2018, în contextul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), raportul privind progresele înregistrate de România în direcţia îndeplinirii angajamentelor asumate în ceea ce priveşte reforma judiciară şi combaterea corupţiei. Analizând evoluţia situaţiei din noiembrie 2017 până în prezent, se constată că, deşi România a întreprins, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV, unele măsuri în sensul punerii în aplicare a celor douăsprezece recomandări finale emise de Comisie în ianuarie 2017, evoluţiile recente au însemnat un regres faţă de progresele de până acum şi au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017. Această constatare este valabilă în special în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de astăzi sunt formulate, de asemenea, o serie de recomandări suplimentare care ar trebui puse în aplicare fără întârziere.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele al Comisiei Europene, a afirmat că „este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său„.

Se poate citi în raport că, în cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiţionată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani. Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil. Comisia a observat, de asemenea, că factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra înregistrării de progrese în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. În această privinţă, în raport se subliniază faptul că existenţa unor mijloace de informare în masă libere şi pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acţiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupţie.

Cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Junckerla începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii. Pentru remedierea situaţiei, se recomandă următoarele măsuri pentru: 1) Legile justiţiei – suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare; revizuirea legilor justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO); 2) Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar – suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie; relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie; numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017; 3) Codul penal şi Codul de procedură penală îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală; relansarea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul mCv şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situaţia şi va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esenţială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună şi pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menţiona în raportul din ianuarie 2017.

Rapoartele MCV pot fi vizualizate la https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/effective-justice/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm/reports-progress-bulgaria-and-romania_ro

** * La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit (şi România a fost de acord cu) mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) pentru evaluarea progreselor înregistrate de România în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei. Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţiile internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei şi metodologia MCV s-au bucurat în mod constant de sprijinul ferm al Consiliului de Miniştri, afirmat în concluziile Consiliului publicate după fiecare raport.

USA: textul care a pus pe jar (mai ales) clasa politică din România

*Se subliniază în textul postat pe site-ul Departamentului de Stat că modificările propuse pentru justiţie pot să aducă prejudicii statului de drept şi să stopeze lupta împotriva corupţiei 

Sub titlul „Romania: Proposals Affecting the Independence of the Judiciary” – „România – propuneri care afectează independenţa Justiţiei”, Departamentul de Stat al Statelor Unite Ale Americii  (USA) a postat pe pagina web (https://www.state.gov/) un comunicat (antetul – Press Statement/ Heather Nauert/ Department Spokesperson/ Washington, DC/ November 27, 2017) în 27 noiembrie 2017 în care se prezintă îngrijorarea – idei subliniate şi de ambasadorul american Hans Klemm în România în mod public în ultimele zile – faţă de faptul că actualii guvernanţi vor să aducă modificări la legile Justiţiei (în zilele trecute au fost ample manifestări de stradă tot pe acest subiect… şi nu numai; ex. https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/27/amplu-protest-impotriva-guvernarii-psd-alde-in-toata-romania/) care pot aduce prejudicii luptei împotriva corupţiei şi democraţiei. 

         Mesajul este scurt şi concis: „The United States notes with concern that the Parliament of Romania is considering legislation that could undermine the fight against corruption and weaken judicial independence in Romania. This legislation, which was originally proposed by the Ministry of Justice, threatens the progress Romania has made in recent years to build strong judicial institutions shielded from political interference. We urge the Parliament of Romania to reject proposals that weaken the rule of law and endanger the fight against corruption” – „Statele Unite urmăreşte cu îngrijorare că Parlamentul României se pregăteşte să modifice legislaţia şi acest lucru poate submina lupta împotriva corupţiei şi ar slăbi independenţa justiţiei în România. Această legislaţie, propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani în ceeaa ce priveşte construcţia instituţiilor judiciare puternice, protejate de intervenţia politicului. Indemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei”.
         Nota red. Mesajul se suprapune îngrijorărilor oficialilor Uniunii Europene care au semnalat fără echivoc derapajele României în ultimul raport, din noiembrie 2017 (raport MCV comm-2017-751_ro) al Comisiei Europene asupra progreselor României în ceea ce priveşte Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV).