Ziua Mondială a Libertății Presei, tot în pandemie și nu prea fericită

*Situația care este, în destule țări, sinonimă cu îngrădirea libertății de informare a publicului asupra situației reale (infectări, teste etc) * Dar dincolo de pandemie, sunt țări – cum e Turcia, dar și Rusia – unde puterea administrativă și politică aduce grave prejudicii libertatea presei începând cu viața jurnaliștilor

Ziua Mondială a Libertății Presei – 3 mai – subliniază cât de importante sunt libertatea de exprimare și de informare. Dar privite în contextul în care guvernele, administrațiile publice, oficialii și în egală măsură angajații instituțiilor media, jurnaliștii independenți înțeleg responsabilitățile sociale, înțeleg cu toții că servesc doar interesul public și nu pe cel personal ori de grup (social, economic, politic).

Această zi, în mod special, trebuie coroborată cu aspecte care au legătură directă cu informația de interes general (legislație, sănătate, educație etc.) și modul cum aceasta poate fi la îndemâna publicului interesat de ea. Astfel, este important să urmărim modul în care guvernele și politicienii aflați la putere prezintă disponibilitate în a fi deschiși către cetățeni și a permite jurnaliștilor să aibă acces la informațiile pe care să le ”traducă” pe înțelesul tuturor oamenilor. De aceea, ne uităm pe clasamentul țărilor realizat de Jurnaliști fără Frontiere/ Reporters Without Borders (RWB https://rsf.org/en/ranking) unde România se situează pe locul 48 din totalul de 180 țări luate în calcul (China e pe locul 177). Evident că aici criteriul de bază este tocmai libertatea pe care guvernanții o lasă jurnalistului de a avea acces la informații – în pandemie au fost de interes, spre exemplu, și câte teste antiCOVID se fac și cifra lor nu a fost disponibilă în România de la început.

În țări precum Turcia și Rusia guvernele și politica sunt principalii dușmani ai presei, la modul propriu, în sensul că în aceste state sunt jurnaliști, și scriitori (am prezentat în revista noastră și toate scrisorile de protest ale PEN Club România referitoare la situația din Turcia https://brailachirei.wordpress.com/2021/04/05/pen-club-romania-solidaritate-cu-scriitori-si-jurnalisti-inchisi-abuziv-in-turcia/) în închisoare pentru simplul motiv să nu sunt de acord cu regimul de la putere. Când a prezentat raportul său privind libertatea presei, RWB a subliniat Egiptul și Siria în exemplele negative, primul stat interzicând prezentarea datelor privind infectările cu virusul SARS-CoV-2, celălalt nepermiând jurnaliștilor să vorbească, în afara agenției de stat, despre pandemie. Au fost prezentate și cazurile flagrante de dezinformări, gen știri false, pornind chiar de la șefi de stat – fostul președinte american Donald Trump, dar și Jair Bolsonaro – șeful de stat al Brazilei ori Nicolás Maduro din Venezuela.

În contexul apariției unor canale de informare care nu mai pot fi controlate deloc, cum sunt Facebook, Twitter și alte câteva similare, se pune întrebarea cum luptăm aici pentru libertatea de informare. Pentru că acum oricine poate scrie ceva care devine știre (dar, atenție! Nu orice informație este știre!), publicul cititor are în față mereu o capcană pentru că o mulțime de informații sunt false voit, sunt falisificate prin omisiune, sunt false din punct de vedere politic, sunt flase din punct de vedere științific (a se vedea campania împotriva vacinării) etc.. Singura formulă prin care se poate apăra cineva este EDUCAȚIA media. Să învețe să aleagă din mulțimea de informații pe cele care îi sunt realmente utile. Și să poată face diferența (hm! adesea nici profesioniștii nu pot!) între informația corectă, reală și cea falsă.

Nota mea. Libertatea presei trebuie să cuprindă, neapărat, responsabilitate și imparțialitate; și, nu în ultimul rând, sensul bun al omenescului, aceasta pentru că nu orice acțiune trebuie să devină știre, nu orice opinie merită transmisă celorlalți. Ziua nu este neapărat despre jurnaliști, ci despre profesionalismul lor, uneori e despre sacrificii – unii au fost închiși (cum se întâmplă acum în Turcia cu opozanii regimului, spre exemplu) ori uciși pentru că au făcut dezvăluiri asupra unor afaceri etc – dar cel mai adesea este despre adevăr. Dar acel adevăr care înseamnă prezentarea tuturor fațetelor diamantului numit clipă, nu doar a unei singure fețe a lui. Repet: această zi se referă la informarea corectă și la informarea cu rost pentru bunul mers al societății.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Ahmet Altan, eliberat după 4 ani de închisoare abuzivă în Turcia

*Decizia salutară nu a venit de la guvernul țării sale, ci după o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului * În continuare, în Turcia se află în regim de detenție 158 scriitori, jurnaliști

Scriitorul turc Ahmet Altan a fost eliberat ieri, după patru ani de închisoare abuzivă, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Radu Vancu – președintele PEN Club român: ”PEN România a adresat 11 scrisori de susținere către 11 scriitori și jurnaliști turci, în semn de protest pentru închiderea lor abuzivă de către statul turc. Ahmet Altan a fost cel dintâi (https://brailachirei.wordpress.com/2021/04/05/pen-club-romania-solidaritate-cu-scriitori-si-jurnalisti-inchisi-abuziv-in-turcia/) dintre scriitorii căruia i-am adresat public o scrisoare, prin vocea lui Liviu Antonesei. Eliberarea lui a venit în ziua în care am publicat ultima dintre cele 11 scrisori, cea a Elenei Vlădăreanu. PEN România cere autorităților turce eliberarea imediată a celor 158 de scriitori, jurnaliști și lucrători turci închiși abuziv de regimul politic”.

PEN România, solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii închiși abuziv în Turcia

*Scrisoarea a șasea, de la Mariana Gorczyca pentru Faruk Akkan

Proiectul ”PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii închiși abuziv în Turcia” (detaliat la https://brailachirei.wordpress.com/2021/04/05/pen-club-romania-solidaritate-cu-scriitori-si-jurnalisti-inchisi-abuziv-in-turcia/) continuă. Astăzi, 10 aprilie 2021, cu scrisoarea scriitoarei, jurnalistei Mariana Gorczyca pentru Faruk Akkan (n. 1971 – în foto) – jurnalist, manager media.

Dragă Faruk Akkan,

Când am aflat că ești încarcerat în penitenciarul de la Silivri, primul lucru pe care l-am făcut a fost să caut pe internet informații despre acest district și oraș, situat pe malul Mării Marmara. Am fost surprinsă să găsesc pe Wikipedia nu numai informații istorice, geografice, demografice, ceea ce se află în mod obișnuit pe o pagină enciclopedică de prezentare a unui loc. Ci și această precizare care mi-a dat de gândit: ”Construită în 2008, cea mai mare închisoare din Europa este situată la 99 km vest de Silivri.” Și mi-am amintit ceva: teoreticienii totalitarismului ne-au atras în atâtea rânduri atenția că ”noul om”, docil, conformist este obținut ca la șah, cu premeditate mutări, care să pregătească mutarea decisivă. Dragă Faruk Akkan, aceste rânduri sunt despre empatie, suport, admirație pentru curajul și profesionalismul tău, pentru că, așa cum un doctor, un pilot trebuie să își facă ireproșabil datoria, tot astfel un jurnalist profesionist trebuie să își respecte misiunea sa: să practice și să apere libetatea de expresie!

Mariana Gorczyca

„Școala de jurnalism medical”, la Bucureşti

*În 25 şi 26 iulie 2019, cu rolul de a facilita o mai bună comunicare între reprezentanţii sistemului de sănpătate şi cei din media * Principal organizator, Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie

     Evenimente dedicate relaţiei dintre reprezentanţii sistemului medical din România şi cei care transmit informaţiile din domeniul sănătăţii – jurnalişti, dar şi cei care sunt dierct interesaţi de domeniu – pacienţi, în primul rând – se desfăşoară în zilele de 25 şi 26 iulie 2019 la Bucureşti, sub genericul „Școala de Jurnalism Medical”. Principalul organizator este Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF), cu partener Facultatea de Comunicare și Relații Publice (SNSPA) prin programul postuniversitar „Comunicare în domeniul sănătății”. Activităţile din program au loc în București, la SNSPA (B-dul Expoziției nr. 30 A) în prima zi, joi – 25 iulie 2019, cu începere de la ora 14.00 şi vineri, 26 iulie 2019, de la ora 9.00. Printre vorbitori se află reprezentanţi ai AREPMF – inclusiv medicii brăileni dr. Ileana Brînză şi dr. Liliana Chiţanu, ai Ministerului Sănătăţii şi Preşedinţiei României, directori de spitale şi nu numai.

Manifestarea se adresează tuturor actorilor interesați de situația sectorului de sănătate din România: jurnaliștilor, medicilor, farmaciștilor, experților clinici, managerilor și celor din publicitatea medicală (health advertising), membrilor ONG-urilor și asociaților de educație medicală, cercetătorilor, funcționarilor publici, profesorilor și decidenților din universități, din asociațiile de pacienți și din administrația publică” – organizatorii. Detalii și înscrieri la  www.conferinte-arepmf.ro

Programul activităţilor, se precizează în comunicatul referitor la manifestare, vrea să reflecteze stadiul actual al cunoașterii în domeniul comunicării medicale, interdisciplinaritatea și colaborarea dintre experții proveniți din domenii diferite fiind o componentă esențială în sistemele de sănătate performante din Europa și din întreaga lume. Prima zi a evenimentului va fi dedicată dezbaterilor despre profesionalizarea comunicării în sectorul de sănătate, despre etica în comunicarea medicală și modalitățile de construcție a știrilor medicale pentru o informare corectă. A doua zi are ca tematică gestionarea crizelor de comunicare din sectorul de sănătate. Participanții vor beneficia de un media training; vor participa la simulări ale unor situații de criză de comunicare interpersonală – cu pacienții – și crize de comunicare publică – pe teme de vaccinare, nutriție, uzul unor medicamente, starea și situația unor pacienți etc.

În bugetul UE pe 2021-2027, mai mulţi bani pentru sectoarele culturale și creative

*Banii vor putea merge către zona media, cultură şi IMM-uri, organizaţii care activează în medii creative, digital etc. şi fac legătura între primele domenii 

Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru 2021-2027 propus de Comisia Europeană (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/29/bugetul-ue-politica-flexibila-de-coeziune-dupa-2020-pentru-coerenta-dezvoltare-regionala/) include majorarea la 1,85 miliarde euro a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, dar și operele audiovizuale. Propunerea este cu atât mai atarctivă cu cât şi 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural https://europa.eu/cultural-heritage/. În următoarea perioadă, cei interesaţi vor fi atenţi la anunţurile privind deschiderea liniilor de finanţate pe domeniile menţionate. Foto de la prezentarea bugetului, comisarii europeni Tibor Navracsics şi Mariya Gabriel.

Andrus Ansip – vicepreședinte pentru piața unică digitală: „Mediul digital a transformat peisajul nostru cultural, aducând cu sine noi provocări și oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene. Vrem ca autorii, creatorii și producătorii din UE să profite la maximum de aceste noi oportunități legate de tehnologiile digitale”.

Tibor Navracsics, Mariya Gabriel

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Cultura a ocupat întotdeauna un loc central în cadrul proiectului european. Ea este elementul care unește oamenii. Sectoarele culturale și creative joacă, de asemenea, un rol crucial de stimulare a evoluției economice și sociale, permițându-ne să construim relații internaționale puternice. Ne propunem obiective ambițioase în domeniul culturii și un robust program Europa creativăn.e va permite să le transformăm în realitate. Fac apel la toate statele membre și la Parlamentul European să susțină această abordare”.

Mariya Gabriel – comisarul pentru economie digitală și societate digitală: „Sprijinul pe care îl acordăm sectoarelor culturale este esențial pentru a ajuta industria europeană să fie mai competitivă. Un sector audiovizual puternic, pe care îl putem realiza prin programul MEDIA al Europei creative, va consolida cultura, identitatea și diversitatea europeană și va contribui la consolidarea valorilor noastre comune în materie de libertate și de pluralism ale mijloacelor de comunicare în masă”.

Propunerea de buget a Comisiei Europene de consolidare a sectoarele culturale și creative ale UE se axează pe trei domenii: Media – programul din Europa creativă care sprijină industria de film și alte industrii audiovizuale din UE, cultura și acțiunea intersectorială: 1) Media – 1.081 miliarde euro vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi mai multe fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE pentru a spori accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene; 2) Cultură – 609 milioane euro din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe, 3) Intersectorial în domeniile cultural şi media – 160 milioane euro vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.

** * Iniţiatorii sunt conştienţi că domeniul cultural joacă un rol pozitiv în consolidarea societății europene, a economiei în particular. În procesele de digitalizare și concurență globală, tot mai accentuate, este necesar un sprijin susținut în sectoarele culturale și creative europene: se pot face mai multe pentru a stimula producțiile transfrontaliere, pentru circulaţia operele europene astfel încât ele să fie distribuite la scară mai largă, să se poată profita la maximum de tehnologiile digitale, menținând în același timp diversitatea culturală și lingvistică a Europei; prin consolidarea culturii și creativității în UE, se poate sprijini mai bine libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, cruciale pentru menținerea unor societăți deschise, favorabile incluziunii și creative – motive pentru care Comisia propune majorarea finanțării pentru programul Europa creativă  https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/

** * Programul Europa creativă este disponibil în perioada 2014-2020. Propunerea de nou program Europa creativă face parte din capitolul „Investiția în oameni” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Principalul obiectiv este de a promova cultura europeană care contribuie la formarea unei identități europene. Noul program urmărește, de asemenea, să le ofere cetățenilor mijloace de acțiune prin promovarea și protejarea drepturilor și a valorilor fundamentale și să creeze posibilități de implicare și de participare democratică a acestora la procesul politic și la societatea civilă. Sprijinul european pentru sectorul cultural și al audiovizualului a fost acordat timp de mulți ani prin intermediul a diferite programe de finanțare. Programul Europa creativă 2014-2020 reprezintă o platformă unică de coordonare și de sprijin constructiv pentru sectoarele culturale și creative pe întregul continent. Noua propunere de program se bazează pe experiența acumulată și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează, dar şi pe Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 care are în obiective sensibilizarea cu privire la patrimoniul comun – și totuși divers – al Europei și consolidarea identității europene.

Promovabilitate mare la bac 2015: judetele Cluj, Brasov, Bacau, Braila

* In medie, s-a depasit cu un punct rezultatul inaintea contestatiilor: rata de promovabilitate este de 67,9% * In mediul rural, promovabilitatea in sesiune iunie – iulie 2015 a fost de doar 24,4 %

   promovab bac iul 2015       Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) a centralizat vineri, 10 iulie, rezultatele finale în sesiunea iunie-iulie a examenului de Bacalaureat 2015 înregistrate după soluţionarea contestaţiilor (in stanga harta de la edu.ro). Rata de promovare este de 67,9%, inainte de constatii rata de promovabilitate era de 66,41% (https://brailachirei.wordpress.com/2015/07/07/bacalaureat-2015-peste-66-la-suta-promovabilitate-inainte-de-constestatii/). Din totalul celor inscrişi, 85% elevi provin din promoţia curentă. In comunicat(ul de mai jos) sunt date semnificative pentru 2015.

              Din totalul celor 159.715 absolvenţi de liceu care s-au prezentat la examen, au promovat, după soluţionarea contestaţiilor, 108.436 (67,9%) de candidaţi, cu 1,5% peste rata de la prima afişare a rezultatelor (66,41%). Rezultatul este superior cu peste 7 puncte procentuale celui înregistrat în prima sesiune a anului 2014 (60,65%) şi cu 11,5% faţă de 2013 (56,4%). Rata de promovare pentru promoţia curentă este de 74,2% (102.047 de elevi), în creştere cu 1,42% după soluţionarea contestaţiilor şi cu 11,1% mai mare faţă de anul 2013 (63,1%). 

         La nivel naţional, s-au înregistrat 81 de medii de 10, cu 18 peste cele consemnate iniţial. Pe judeţe, cele mai ridicate procente de promovare s-au înregistrat în judeţele Cluj (83,42%), Braşov (80,53%), Bacău (79,97%), Braila (79.11%) şi Sibiu (77,69%). Rata de reuşită în capitală este de 70,22% (în creştere cu 2,2%), superioară cu peste 11 puncte procentuale celei de anul trecut. Singurele judeţe aflate sub 50% sunt Giurgiu (37,33%), Ilfov (41,90%) şi Teleorman (44,31%).

          În total, au fost depuse 50.501 contestaţii: 22.637 la proba scrisă de Limba şi literatura română E)a), 493 la proba scrisă de Limba şi literatura maternă E)b), 13.185 la proba scrisă obligatorie a profilului E)c) şi 14.186 la proba scrisă la alegere a profilului şi specializării E)d). În medie, rata de admitere a contestaţiilor la cele patru probe este de 42,3%: 50,6% la proba E)a), 42,8% la proba E)b), 40,8% la proba E)c) şi 35% la proba E)d). 

         Reamintim că din totalul celor 168.939 de candidaţi înscrişi, s-au prezentat 159.715 candidaţi (137.481 din promoţia 2014-2015 şi 22.234 din promoţiile anterioare). 9.224 de candidaţi au absentat. 332 elevi au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă, iar 50.947 de candidaţi au fost respinşi (35.212 din promoţia curentă şi 15.735 din promoţiile anterioare). Subliniem că din totalul absolvenţilor de clasa a XII-a din promoţia curentă, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar 2014-2015, 76,9% s-au înscris şi au participat la examenul de Bacalaureat din această sesiune, cu trei procente mai mult decât în sesiunea iunie – iulie a bacalaureatului 2014.

        Media minimă de promovare, pentru fiecare disciplină în parte, este 5, iar media finală, a notelor la toate disciplinele, necesară pentru promovarea examenului de bacalaureat, este minimum 6. Procentul de promovare s-a calculat din totalul celor 159.715 candidaţi prezenţi, aici fiind incluşi şi cei 332 de absolvenţi eliminaţi.

        În semn de apreciere a excelenţei, MECŞ va înainta Guvernului un proiect de hotărâre privind premierea cu 3.000 de lei a fiecărui elev care a obţinut media 10 la bacaluareat – 81 de elevi, respectiv cu 1.000 de lei a fiecărui elev de clasa a VIII-a care a obţinut media generală 10 la Evaluarea Naţională – 456 de elevi. 

Gala Premiilor Culturale brailene, editia a II-a cu la fel de multe aprecieri si multumiri

* Organizata de Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National Braila, manifestarea s-a derulat cu sprijinul Ministerului Culturii si a Clubului “Rotary” Braila * Gazda a fost Palatul “Lyra”, in sala de spectacole “Nicu Teodorescu” fiind oferit in cinstea Zilei culturii nationale si un recital al cvintetului “Lyra”

100_7548 Prima editie a Galei Premiilor Culturale brailene, din 2012 – amanunte la http://brailachirei.wordpress.com/2012/01/28/gala-premiilor-culturale-brailene-un-regal/ – a deschis apetitul oamenilor de cultura pentru activitatile de gen. Asa ca aceasta a doua editie, derulata in chiar data de nastere a lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie, si decretata de Ministerul Culturii ca fiind Ziua Culturii Nationale, nu face decat sa ofere un imbold celor care inca nu s-au vazut nominalizati sa incerce sa faca si ei ceva valoros in domeniu, iar cei premiati sa se ridice la inaltimea asteptarilor. N.aut. Sau cel putin asa sper pentru ca altfel, aceste recompense nu isi gasesc rostul.

Manifestarea a fost extrem de lunga – peste 4 ore – si s-a derulat la Sala de spectacole “Nicu Teodorescu” a Palatului “Lyra” in prezenta Luminitei Constantin – secretar general adjunct in Ministerul Culturii care a fost si in acest an partener al initatorilor si organizatorilor principali, am numit astfel Directie Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National (DJCPN) Braila. Celalalt partener a fost, si in acest an, Clubul “Rotary” Braila. Si la fel ca la prima editie, Ana Harapescu  – director executiv DJCPN si Iulian Grigorescu  – secretar la Clubul “Rotary” – au prezentat gala.

100_7556 In sala s-au aflat si reprezentanti ai Directiilor pentru Cultura din Buzau, Galati,  Vaslui, dar si profesorul Nicu Negoita de la Gradistea – cel care are in continuare grija ca oaspetii de la Casa Memoriala “Fanus Neagu” sa fie intampinati cum se cuvine si sa primeasca toate detaliile despre marele scriitor brailean supranumit “printul metaforei”. Nicu Negoita avea cu sine (foto), cum face adesea, un portret al maestrului de la varsta de 44 de ani, In public s-au aflat si Cecilia Chivu – familia Chivu a fost prietena cu sculptorul Nicapetre, Gabriel Ioan – fostul director al Directiei Proiecte, Programe din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Braila, profesori si alti prieteni ai culturii, membri ai Clubului “Rotary’. Photo2231

Fiind si Ziua Culturii nationale, manifestarea s-a deschis cu imnul national pe care audienta l-a ascultat (N.aut. hm! Ar fi fost normal sa se si cante…), respectuos, in picioare. Deschiderea a fost realizata de Ana Harapescu si de primarul Aurel Gabriel Simionescu, edilul brailean neputand sa nu onoreze cu prezenta manifestarea unde la prima editie a fost laureat. Un cuvant introductiv, si de felicitare pentru staruinta si bune practici, a rostit Luminita Constantin.

100_7562 Primele premii au fost cele din  Sectiunea Administratie publica -Diploma de Onoare a primit viceprimarul Doinita Ciocan  pentru “semnificativa contributie in derularea proiectului de restaurare a Fantanii arteziene din PIata Traian si rezultatele notabile in derularea Festivalului Zile si nopti de teatru european la Braila, editia 2012”. Cum la fantana, proiectul este in derulare, viceprimarulsi-a exprimat bucuria ca la festivalul de teatru s-a realizat un adevarat parteneriat cu mai multe institutii, ceea ce este – de asemenea – un  succes ce merita reeditat. O Diploma de onoare a primit si primaria comunei Romanu, primarul Dumitru Vasilache pentru eforturile de sustinere a ansamblului artistic al comunei. Cu Diploma de Excelenta si Trofeul sectiunii a fost recompensata institutia prefectului judetului Braila, respectiv prefectul Mihaela Marcu pentru “prezenta active si consecventa implicare in viata culturala a urbei”. Laudatio pentru activitatea prefectei in acest sens a facut chiar Ana Harapescu. N.aut. Din pacate, Mihaela Marcu nu a putut fi prezenta si nici nu a delegat pe cineva sa ridice premiul , astfel ca nu a primit si nu va primi distinctia, Ana Harapescu subliniind ca “premiile se primesc personal, nu se raporteaza, nu se ofera in particular”. Cu alte cuvinte, sunt pierdute! 

Sectiunea Institutii publice -Diploma de Onoare s-a acordat Cameliei Hristian – sef Sectie Relatii Publice la Muzeul Brailei pentru “reusita Proiectului <Greci, evrei, rusi lipoveni, turci… Braila. Reactivarea memoriei culturale a orasului>”, proiect finantat de AFCN (N.aut. Si Camelia Hristian nu  a putut fi prezenta si nu a primit distinctia). Tot o Diploma de Onoare a primit Simona Cimpoaie – director adjunct la Directia pentru Protectia Copilului Braila pentru “”directa implicare si atenta sustinere a proiectelor educative in si prin cultura”, mai precis pentru faptul ca Directia se preocupa sa asgure un cadru ceva mai aproape de mediul normal copiilor parasiti de familia naturala si care cresc in apartamentele de tip familial (orfelinatul de tip contemporan a schimbat cateva aspecte, unul fiind incaperile). Diploma de Excelenta si Trofeul au fost primite de Garnizoana Braila, comandantul general de brigada prof. univ. dr. Mircea Vladu pentru “calitatea, reprezentativitatea si reusita celor zece editii ale Festivalului International al Muzicilor Militare de la Braila”. Mircea Vladu si-a trimis un angajat sa ridice titlul. Dragos Adrian Neagu – directorul Bibliotecii Judetene “Panait Istrati” – a rostit Laudatio, justificarea premierii Garnizoanei brailene in aceasta gala.

Sectiunea Protejarea monumentelor istoriceO nominalizare in cadrul acestei categorii, recompensata printr-o diploma, a primit Farmacia Faltis, farmacistul Ion Bobaru (foto) pentru “initiativa de restaurare si punere in valoare adecvata a monumentului istoric Farmacia Faltis din municipiul Braila”. Diploma de Onoare a fost oferita SC Tracon SA, directorului Mihai Manea pentru “calitatea proiectarii documentatiei de resaurare a monumentului istoric Casa Popeea din municipiul Braila”. Pentru Mihai Manea, fost prefect, a venit o tanara colaboratoare sa ridice premiul. Diploma de Excelenta si trofeul sectiunii a revenit Luminitei Mihailov  – director general al Agentiei de Dezvoltare Regiunea Sud-Est pentru implementarea Proiectului EUROSCAPES – planuri de gestionare a zonelor verzi din ariile urbane si peri-urbane, proiect de tip “Initiativa regionala” finantat cu bani europeni in cadrul Programului de Cooperare Interregionala INTERREG IVC, Prioritatea 2 “Mediul si Prevenirea Riscurilor”, Aria de Interventie “Patrimoniu cultural si al peisajului”. Iuliana Neagu  – director al Directiei Programe, Prognoze la Primaria Braila – a rostit Laudatio pentru Luminita Mihailov, accetuand modestia si discretia de care da dovada directorul ADR S-E cu sediul la Braila. 100_7575

Sectiunea Patrimoniu cultural mobil – Nominalizare in cadrul sectiunii, si o diploma, a primit profesorul Radu Tilihoi pentru “salvgardarea si promovarea marturiilor traditionale ale locuirii satesti specific zonei Braila, realizand un punct muzeal – neacreditat deocamdata – in Zavoaia”. Diploma de Onoare a revenit lui Dragos Adrian Neagu – directorul Bibliotecii “Istrati” – pentru “punerea in valoare a cartii rare in expozitii tematice”. Multumind pentru dictinctie, Dragos Neagu nu a omis colegii din institutie in ecuatia oricarui act cultural ce isi implineste cursul in spatiile bibliotecii sai este destinat marelui public. Diploma de Excelenta si trofeul sectiunii au fost acordate celei care a condus ani de zile sectia de istorie a Muzeului Brailei, apoi a lucrat in calitate de expert la Directia pentru Cultura – Ana Maria Hartuche pentru “profesionalismul si intreaga implicare in protejarea patrimoniului national mobil din Braila”. Laudatio a fost rostit de artistul plastic, profesorul Hugo Maracineanu.  Cum de altfel banuiam, cunoscand-o, Ana Maria Hartuche s-a aratat nedumerita pentru atentia acrodata, emntuionanad ca tot ce a facut a fost sa raspunda unei nevoi interioare, unei atractii deosebite petru mediul cultural si in consecinta “nu merit”, a concluzionat cea care ne este multora autentic model.

Sectiunea Patrimoniu cultural imaterialDoua Nominalizari, respectiv diplome, au primit invatatoarele Zenovia Mocanu si Valerica Mihoci pentru “initiative si organizarea anuala a Festivalului interjudetean de muzica populara si obiceiuri traditionale <La portile dorului> in comuna Gemenele”. Diploma de Onoare a primit Ansamblul “Romanita” din comuna Romanu, profesorul Alexandru Marcela pentru “calitatea prezentarii si refinamentul interpretarii valorilor dansului popular traditional”. Diploma de Excelenta si trofeul sectiunii au revenit Mariei Puscaciu – manager al Centrului Judetean de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale (CJCPCT) Braila – pentru “initiativa si organizarea celor zece editii ale Festivalului de folclor <Cantecul de dragoste de-a lungul Dunarii>”. Laudatio a fost oferit de Romeo George Bunea – director al Scolii Populare de Arte “Vespasian Lungu”, acesta amintind si alte manifestari organizate de Centrul de Creatie – cum generic numim CJCPCT – respectiv Festivalurile “Grigoriu”, de folk, proiectele prin care s-au infiintat Ateliere de tesut traditional si de ceramic etc.

Sectiunea Cultura scrisaIon Volcu de la Biblioteca “Istrati” a primit o Nominalizarediploma, pentru “coordonarea volumului <Amintiri pentru cei de maine/ Interviuri cu veteran de razboi>”. Diploma de Onoare a primit scriitorul, inginerul, omul de afaceri si omul politic Vasile Datcu pentru “semnificativa contributie adusa culturii scrise brailene”. Aratandu-se mirat, si in acelasi placut surprins, Vasile Datcu a amintit de intalnirile internatioanle de pe meleagurile elene, la Athena, unde a fost singurul reprezentat al Romaniei in materie de… filosofie, si unde, a tinut sa sublinieze, “am fost reprezentantul spatiului brailean”. Diploma de Excelenta si trofeul a fost oferit profesorului si publicistului Ioan Munteanu pentru “aparitiile editoriale ale anului 2012 si intregului efort scriitoricesc dedicate urbei brailene”. Laudatio a fost rostit de profesorul inspector scolar Adrian Simion.

Sectiunea Arte vizualeO Nominalizare a fost pe numele artistei plastice Raluca Polea, tanara absolventa a studiilor superioare, pentru “expozitile fotografice <Andaluzia prin obiectiv> si <Poarta spre alta lume>”.  Diploma de Onoare a revenit artistei plastic, profesor Marilena Ioanid pentru “intreaga sa activitate cultural-artistica si pedagogica in slujba culturii brailene”. Diploma de Excelenta si trofeul au fost oferite Consiliului Judetean Braila, presedintelui Gheorghe Bunea Stancu pentru “calitatea organizarii anuale a Salonului International de caricature de la Braila”. Distinctiile au fost preluate de Dragos Adrian Neagu in lipsa presedintelui CJ, iar Laudatio a realizat – cum era si firesc… – Mihai Frunza, presedintele Clubului Umoristilor Braileni “Stefan Tropcea’ pomenind si despre initiatorul lor de drept, caricaturistul Costel Patrascan.

Sectiunea MuzicaDiploma de onoare s-a acordat colonelului Petrea Gogu – conducatorul Muzicii Militare a Garnizoanei Braila pentru „contributia adusa Festivalului International al Muzicilor Militare, editia a X-a”. Pentru reusita acestui festival, singurul din atra de acst calibru, Petrea Gogu – si profesor la Liceul de Arta „Hariclea Darclee”, dar si la Casa Armatei unde indruma tinerii in deprinderea secretelor cantului la clarinet, merita cu prisonsinta distinctia. Nu a uitat sa ii aminteasca si pe membrii formatiei de fanfara, la randul lor merituosi. Diploma de onoare s-a acordat si lui Romeo George Bunea – manager al Scolii Populare „V. Lungu’ pentru „Promovarea valorilor culturale locale prin Concursul de pian Virtuozii”. N.aut. Intre timp, Romeo Bunea plecase, prtesat de programul al institutia pe care o conduce, nu mai avea cum sa-si ridice premiul. Dar el va primi disctinctia pentru ca, de fapt, a fost rpezent, cum am vazut, la manifestare si deci a intrunit cerintele organizatorilor… Trofeul si Diploma de Excelenta au fost acordate medicului Nicu Teodorescu – cel caruia ii datoram renovarea Palatului „Lyra”, infiintarea Societatii Culturale si Orchestrei Simfonice „Lyra”, cu participare a primariei si CJ Braila – pentru „pasiunea, daruirea si profesionalismul in recuperarea memoriei cultural-identitare a Brailei”. Si cum „varsta ma preseaza”, a subliniat, a spus cateva din of-urile sale bine cunoscute: infiintarea de urgenta la Braila a unei orchestre simfonice pentru a fi nu doar o continuare a unei traditii locale, ci si pentru a oferi tinerilor de la clasele de profil un loc onorabil de munca, iar publicului brailean delicii concertistice mult mai des decat se intampla in prezent.

Photo2235 Sectiunea Teatru si FilmNominalizare pentru Rodica Antonescu – PR si coordonator Departament Dezvoltare la teatrul „Maria Filotti (TMF)’ pentru „implicarea in buna organizare si desfasurare a Festivalului Zile si nopti de teatru european la braila, editia 2012”. Diploma de Onoare s-a acordat actorului Alin Florea de la TMF pentru „activitatea teatrala meritorie in anul 2012”. N.aut. Dar nefericire, Rodica Antonescu si nici Alin Florea nu au putut fi prezenti la gala, deci nici ei nu primesc distinctiile… Cu Diploma de Onoare a fost rasplatita regizoarea Anca Cismaru  de la TMF, cea care semneaza si regia premierei din aceste zile, diploma fiindu-i oferita insa in  calitate de coordonator al Proiectului  Festival-Concurs de teatru scolar I. L. Caragiale, editia a XII-a pentru „daruire, creativitate si permanenta in peisajul concursurilor de gen din tara”. Trofeul si Diploma de Excelenta a revenit Grupului “Ambitiosii” format din pensionari (foto stanga), grup coordonat de Claudiu  Eduard Braileanu la Biblioteca Judeteana „Istrati’ Braila. Au urcat aproape toti pe scena, si chiar daca e un singur trofeu, Claudiu Braileanu a dorit sa il imparta simbolic cu toti cei care se straduie sa faca mai mult la varsta pensionarii, sa nu stea numai acasa, sa ofere bucurii si altora jucand spectacole de teatru cu succes de audienta.

Photo2243 Sectiunea Mass-Media – Nominalizari si diplome s-au acordat Mihaelei Dan, corespondent la Pro TV, care a urcat pe scena alaturi de colega de breasla Cristina Dosuleanu de la „Obiectiv – Vocea Brailei”. A mai fost acordata o diploma si Nicoletei Butnaru, corespondent la Realitatea TV dar aceasta nu a putut fi prezenta. Distinctiile de acest gen s-au acordat pentru „implicare jurnalistica in problematica vietii culturale locale”. Diploma de Onoare a primit Marian Gheorghe pentru „expozitia Braila veche – punte intre provinciile romanesti” in care jurnalistul a prezentat publicului carti,  fotografii si diferite documente de epoca din colectiile sale proprii.

Sectiunea Societatea Civila – Nominalizare pentru Gabriel Lala – presedintele Asociatiei Clubul de Turism „Proilavia” pentru „initierea si organizarea proiectului Festivalul de tineret <Uniti prin Arta> (mai – iunie 2012) adresat tinerilor cu si fara dizabilitati”. Diploma de Onoare a primit Liliana Toader -coordonator al Ansamblului “Stelute Dunarene”. Trofeul si Diploma de Excelenta  a primit Harabagiu Juvenale – presedintele Asociatiei Culturale “Pro Basarabia si Bucovina” pentru intreaga activitate meritorie si rezultatele notabile obtinute in identificarea, cultivarea si promovarea talentului artistic al tineretului brailean. Mircea Ciucasu  – directorul Casei municipale de cultura, fost jurnalist – a facut Laudatio pentru laureat, oferind audientei si un scurt CV al acestuia: nascut la Chisinau,  persecutat de regimul comunist, si in prezent un luptator pentru unirea Romaniei cu Republica Moldova.

Sectiunea Promovare Culturala – Nominalizari  pentru Liviu Dediu, Iuliana Dediu, Paula Antonescu, Claudia Antonescu, Cornel Cratineanu, Galia Dan, Raluca Lulea, Trandafir Andrei, Doru Daniel Bute (Galati), Eugen Sebastian Talpes (Arad), Andreea Braileanu, Lucia Nicoleta Abdulea, Marina Diana Vladescu, Rares Poteca, Razvan Poteca, Stefan Cioroiu, Crina Gabriela Radulescu un grup de fotografi amatori pentru „initiativa si reusita proiectului fotografic <Braila prin ochii lor> ( 11 – 15 august 2012)”. Au ridicat pemiul doar doi dinrte ei, Liviu Dediu fiind si unul dintre semnatarii fotografiilor – alaturi de Raluca Polea si Iuliana Iorga – preluate in albumul realizat de DJCPCN cu ocazia manifestarii si oferit tuturor celor prezenti in dar.  Diploma de Onoare s-a acordat caricaturistului Dumitru Stefanescu-Stef pentru „multiplele participari si premii obtinute la festivalurile si concursurile nationale”.Trofeul si Diploma de Excelenta  a revenit Comunitatii Rusilor lipoveni prin reprezentatul sau, Feodosia Jipa Rubanov, pentru „buna organizare si desfasurare la Braila a tuturor celor cinci editii ale Festivalului National al Poeziei Ruse”. Laudatio pentru premianta a oferit Camelia Gusatu  – director in Primaria Braila, fost jurnalist. Prof. Fenia Jipa – presedinta Comunitatii lipovenilor – a avut cel mai frumos si emotioannt discurs, mentionand ca premiul este, in opinia sa, al celor care apreciaza ce face etnia rusilor lipoveni, ba si al celorlalte etnii care vietuiesc in buna intelegere la Braila de secole, si al tuturor brailenilor. N.aut. Multumim, stimata Fenia Jipa Rubanov pentru aprecieri si prietenie!

Sectiunea Prietenii Brailei.  Nominalizare si diploma pentru Maria Gancev –  presedinte al Comunitatii Bulgare din Braila pentru ”initiativa infiintarii Ansamblului artistic <Boriana> al comunitatii, in peisajul cultural al Brailei”.Diploma de Onoare a revenit Valeriei Ursan, reprezentat al Comunitatii Armene din Braila pentru „pasiunea, dedicarea si autenticitatea implicarii in viata cultural-spirituala a Brailei”. Trofeul si Diploma de Excelenta au fost oferite Veronicai Dobrin – ultima functie, director la Teatrul „Maria Filotti’ – pentru „o viata dedicata culturii brailene”. Laudatio pentru premianta a oferit actorul Florin Chirpac – directorul Teatrului de Papusi „Carabus”- mnetionand nemaipomenita abnegatie si daruire de care da dovada in permanenta Veronica Dobrin ori de cate ori are de indeplinit o idee, un proiect.

Intre momente, au oferit cate un recital tinerii Andra Anghel – eleva la canto, Liceul „Darclee’, si Cosmin Cernat – absolvent al Liceului „Darclee’, acum masterand, ambii sprijiniti de Clubul „Rotary’ printr-un proiect dedicat tinerilor artisti.

Photo2275 De asemenea, in finalul manifestarii, cvintetul „Lyra” a oferit un program cu muzica de camera, o jumatate de ora deosebita. Au incantat auditoriul Cornelia Gheorghe – vioara intai,  Daniela Petrea – vioara a doua, Sterian Mihai – vioara a doua, Gabriela Lazaroiu  – viola, Tereza Garju – cello si solistii Dan Rosca la oboi, Gheorghe Constantinescu la clarinet.

O supriza, un premiu, a primit si Ana Harapescu, organizatorul evenimentului cum va spuneam, un premiu din partea Ministerului Culturii si inmanat de Luminita Constantinescu –  reprezentantul institutiei care s-a declarat prietena Brailei si sustinatoarea fara rezerve a galei careia i-a urat cat mai multe editii.

Mai multe foto de la eveniment la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.403956673030261.99000.196618800430717&type=3 si de la prima editie la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.2623770760597.2117159.1445089699&type=3

Si… asteptam gala in editia 2014!