Deputat liberal Vasile Varga: „România riscă izolarea în Europa, din cauza lui Liviu Dragnea”

*Brăileanul din PNL face apel la ceolgii din parlament care sunt membri PSD şi ALDE să-şi gândească bine acţiunile astfel încât acestea să fie în avantajul României, iar nu ale unor funcţii vremelnice

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul brăilean Vasile Varga, reprezentant în parlament al Partidului Naţional Liberal (PNL)), privește cu maximă îngrijorare mesajul Uniunii Europene cu privire la eventuala punere în aplicare a modificărilor la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. „Scrisoarea lui Frans Timmermans, unde se precizează clar eventualele sancțiuni pe care România le riscă dacă va aplica noile prevederi legislative, trebuie privită ca un semnal de maximă neîncredere a partenerilor europeni față de țara noastră. În febra campaniei electorale, preocupat de promisiunile populiste și prezența la mitinguri electorale,  PSD neglijează o situație extrem de delicată, care are ecou mai mare la Bruxelles decât la București. Este vorba despre modificările aduse celor două coduri, modificări de natură să îngrijoreze, pe bună dreptate, partenerii europeni. Riscul ca România să fie marginalizată este imens. De dragul unui singur om, Liviu Dragnea, care nu vrea să stea drept în fața justiției și care speră să scape de închisoare, PSD sacrifică întreaga Românie. Fran Timmermans o spune foarte clar: dacă modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală intră în vigoare, România riscă să intre sub incidența articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă suspendarea dreptului de vot al României la Consiliul Europei”, a subliniază liberalul.

O asemenea sancțiune face ca imaginea României pe termen lung să aibă de suferit și, mai mult, sunt aruncate efectiv la lada de gunoi, toate eforturile diplomației române de a așeza România la masa celor puternici, în actualul context geopolitic și geostrategic. România riscă marginalizarea. Europa nu privește cu ochi buni ceea ce se întâmplă în România, iar în ochii partenerilor externi, nu doar PSD este vinovat, ci întreaga clasă politică, pentru că permite asemenea derapaje”, este de părere Vasile Varga.

Deputatul brăilean face un apel la colegii din PSD și ALDE să gândească bine orice acţiune: Nu suntem parlamentari pe viață. Funcțiile vin și trec, din urmă vin alte generații. Important este ce lăsăm în urmă și cât bine reușim să facem României, din postura de parlamentari. Înainte de a fi oameni politici, suntem români, iar imaginea României ar trebui să ne preocupe, mai ales în ochii unor parteneri cinstiți și loiali, cu democrații solide, clădite în sute de ani. PSD vrea în Europa, dar să joace după propriile noastre reguli. Nu se poate! Ne-am asumat un traseu, ne-am asumat și responsabilități. Nu sacrificați România, de dragul unui singur om, Liviu Dragnea. Cum nici noi nu vom fi parlamentari pe viață, nici Liviu Dragnea nu o să conducă la nesfârșit PSD! Riscați să rămâneți în ochii copiilor voștri ca parlamentarii care i-au scăpat pe hoți de pușcărie!”.

Reclame

Primăriile, obligate să-și inventarieze domeniul public. Inițiativa lui Vasile Varga, deputat PNL

*Fiecare localitate trebuie să creeze o comisie care să inventarieze bunucrile de pe domeniul public, inventar care se actualizează anual *Modificările la Legea Administrației Publice locale nr. 215 /2001 se aplică în termen de 90 zile de la intrarea lor în vigoare * Multe modificări ajută contribuabilii, în interacţinile lor cu administraţiile locale

Concesionarea terenurilor ce aparțin domeniului privat al localităților se va putea realiza direct de către proprietarii construcțiilor existente pe acestea, toate procedurile de concesionare a bunurilor ce aparţin domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale vor face obiectul unor regulamente aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale sau a consiliilor judeţene care vor putea decide, în baza acestor regulamente locale, inclusiv vânzarea directă a terenurilor concesionate, ce aparţin domeniului privat al localităților, către proprietarii construcţiilor definitive şi autorizate. Toate aceste prevederi vin ca urmare a modificărilor aduse la Legea Administrației Publice locale nr. 215 /2001, aprobate de Parlamentul României şi inițiate de deputatul liberal Vasile Varga, notar, membru al Partidului Naţional Liberal Organizaţia Brăila.

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul brăilean a mai propus ca toate bunurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale să fie inventariate anual, iar primarii și președinții consiliilor județene să prezinte consilierilor, în fiecare an, rapoarte despre cum au fost acestea gestionate. Mai mult, parlamentarii au decis ca, la nivelul fiecărei localități, să se înființeze o comisie specială pentru inventarierea bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unității administrativ-teritoriale, iar primăriile care nu au un inventar recent al bunurilor din domeniul public au obligația de a îl actualiza în termen de 90 zile de la intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Când am inițiat demersul de modificare a Legii Administrației publice locale, am plecat de la ideea că poți vorbi despre răspunderea primarului, ca autoritate executivă în procesul adoptării hotărârilor de consiliu local, doar dacă ai o lege cu prevederi clare. Era nevoie ca din lege să dispară ambiguitățile, iar multe dintre acestea mi-au fost semnalate de reprezentanții Asociației Municipiilor din România, care se confruntă cu tot felul de situații în procesul de elaborare a documentelor necesare bunei desfășurări a activității unei primării”, spune liberalul Vasile Varga.

Noile modificări legislative aduc și o serie de clarificări ale unor proceduri și circuite ale documentelor necesare în procesul de adoptare de către consiliul local a unor hotărâri. Raportul sau referatul compartimentului de resort al aparatului de specialitate al unei primării, care însoțesc un proiect de consiliu local, trebuie aprobate de primar, înainte de a fi supuse dezbaterii plenului consiliului local. În plus, de acum, nu direcțiile, serviciile sau compartimentele din cadrul unei primării sunt răspunzătoare de activitatea de constatare, impunere, încasare, inspecţie fiscală, urmărirea şi executarea silită a veniturilor proprii ale bugetelor locale, ci personalul compartimentelor de specialitate.

Deputat Vasile Varga: „Asistăm la un măcel legislativ, la care PNL refuză să fie părtaș!”

*Declaraţia se referă la votul pe care majoritatea politică l-a dat luni, 18 iunie 2018, în Parlament pentru modificările la Codului Penal

Deputatul Vasile Varga, notar brăilean, reprezentant al PNL în Parlamentul României, a transmis o declaraţie referitoare la modificările pe care parlamentarii puterii le-au votat luni, 18 iunie 2018.

Vasile Varga, deputat PNL

După eșecul OUG 13/ 2017 și în încercarea disperată de a-și salva o serie de membri care au probleme cu legea, actuala coaliție de guvernare a reușit, sub masca unei proceduri așa-zis transparente, să treacă prin Parlamentul României o serie de prevederi care să îi scape de dosarele penale. Totul ambalat sub forma necesității de a pune în acord Codul de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale, cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție, cu alte directive ale Parlamentului European și decizii ale CEDO.

Coaliția de guvernare a fluturat pentru creduli tot felul de lozinci, aparent nevinovate, dar, în realitate, nu s-a limitat la modificările necesare și de bun-simț, ci a intervenit brutal în textele legii. Există câteva modificări, vizibil ”cu dedicație” pentru unii membri ai PSD-ALDE, cu probleme penale:

– Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces;

Instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi;

– Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă procurorii nu reușesc în decurs de un an să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat;

– Denunțurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 1 an de la faptă;

– Sintagma „indicii temeinice” este înlocuită cu forma în vigoare, „suspiciune rezonabilă” în cazul incompatibilității judecătorului, deși în rest, pe tot cuprinsul legii, s-a operat această modificare.

          Ca om care cunosc bine domeniul justiției, dar și ca reprezentant al comunității brăilene în Parlamentul României, îmi pun fireasca întrebare: oare pentru o astfel de legislație penală au votat românii în 2016? În avalanșa de promisiuni pe care PSD le-a făcut la ultimul scrutin electoral, nu îmi amintesc să fi existat și intenția, transformată astăzi în faptă, de a modifica legislația, pentru ca liderii cu probleme penale să poată fi ”scăpați”. Atât eu, cât și colegii mei din PNL ne distanțăm de astfel de demersuri, nu suntem părtași la acest măcel legislativ pe care am refuzat să îl votăm și, înainte ca legea să fie trimisă spre promulgare, o vom ataca la Curtea Constituțională!

Vasile Varga, deputat PNL”

  N. red. PNL a depus astăzi, 20 iunie 2018, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Viorica Vasilica Dăncilă, moţiune numită „Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!”

Guvernul dă Ordonanță de urgență pentru modificări la Codul fiscal

*În şedinţa din 8 noiembrie 2017, după ce oamenii au strigat în stradă, în 5 şi 6 noiembrie, că nu vor aşa ceva

        Guvernul condus de Mihai Tudose (deputat PSD de Brăila) a aprobat în ședința (foto de pe site Guvernul României) din 8 noiembrie 2017  o ordonanță pentru modificarea Codului fiscal, o serie de „măsuri cu impact benefic atât economic, cât și social„, se precizează în materialul transmis de la Biroul de presă al Guvernului.

Nota red. Anterior acestui eveniment, la discuţiile preliminare cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai sindicatelor, oamenii din Guvern au primit semnale că măsura nu are cum să aducă beneficii, ba dimpotrivă, va conduce în multe situaţii la scăderi de salarii şi la destabilizarea mediului economic. Semnale că măsura nu conduce la modificări de substanţă, pozitive, a activităţii economice în România, au fost transmise şi de specialişti finanţişti care au subliniat că este şi neproductiv să aduci modificări la legislaţie când mai sunt câteva zile pentru ca oamenii de afaceri să-şi construiască planul financiar pentru anul viitor. Mai mult, la protestele masive din stradă – în 5 şi 6 noiembrie 2017, din Bucureşti, Timişoara, Cluj şi nu numai, cetăţenii au strigat sloganuri nu numai împotriva pachetului de legi prin care coaliţia de guvernare, PSD şi ALDE, vrea să modifice sistemul de justiţie, ci şi împotriva acestor măsuri de modificare la Codul fiscal care zăpăcesc pe toată lumea şi nu aduc nimic bun. 

În domeniul impozitării societăților, Ordonanța de urgență adoptată în ședința de astăzi revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1%  pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit. De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management. Menționăm că în prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale. Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale). „Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului„, se subliniază în acelaşi material transmis de Biroul de presă al Guvernului..

Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin: limitarea deductibilității dobânzilor; introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României; consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive; introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât  reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la de la 9 (angajat și angajator),la 3, după cum urmează: contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

           Se stabilește transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat  în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel: CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ. De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

         Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară.

Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale,  ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă  este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

În domeniul impozitului pe venit,  ordonanța prevede reducerea cotei de  la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv. Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale. Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.

Alte modificări fac referire la sancționarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun.

Reglementări noi privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor, mai 2017

*O noutate adusă este clasificarea defecțiunilor constatate cu prilejul inspecției tehnice periodice a vehiculului, în funcție de nivelul de risc asupra siguranței rutiere și de impactul asupra mediului actul normativ introduce, în acord cu reglementările europene, obligațiile de raportare ca stat membru al Uniunii Europene

 

Guvernul Sorin Grindeanu a aprobat în ședința din 25 mai 2017 modificarea și completarea cadrului general de organizare și funcționare a sistemului de inspecție tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, astfel încât noile prevederi să țină cont de cele mai noi reglementări europene în domeniu.

      O noutate adusă este clasificarea defecțiunilor constatate cu prilejul inspecției tehnice periodice a vehiculului, în funcție de nivelul de risc asupra siguranței rutiere și de impactul asupra mediului: deficiențe minore – care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore; deficiențe majore – susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante; deficiențe periculoase – care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului.

Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe va fi clasificat în categoria corespunzătoare deficienței mai grave. Dacă la același element inspectat se constată mai multe deficiențe, vehiculul poate fi încadrat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere. După finalizarea inspecției tehnice periodice, persoana care prezintă vehiculul la inspecție este informată cu privire la orice deficiențe constatate și care necesită remediere. De asemenea, primește certificat ITP conținând elementele standardizate aferente codurilor armonizate ale Uniunii Europene, iar vehiculului i se aplică un ecuson de inspecție tehnică periodică. În cazul în care la inspecția tehnică periodică se constată deficiențe majore sau periculoase, se consideră că inspecția nu a fost trecută și va fi necesară o nouă inspecție a vehiculului în cel mult 30 de zile de la inspecția inițială. De menționat că la reînmatricularea unui vehicul deja înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European, certificatul de inspecție tehnică periodică trebuie să fie încă valabil din punctul de vedere al frecvenței inspecțiilor tehnice periodice, în conformitate cu legislația în vigoare în România.

Cerințele specifice pentru funcționarea sistemului ITP și metodologia de efectuare a inspecției tehnice periodice se stabilesc prin ordin al ministrului Transporturilor. Pe lângă aceste schimbări, actul normativ introduce, în acord cu reglementările europene, obligațiile de raportare ca stat membru al Uniunii Europene, iar Regia Autonomă ”Registrul Auto Român” este desemnată ca autoritate competentă responsabilă de administrarea sistemului național de inspecții tehnice periodice și ca organism de supraveghere a stațiilor de inspecție tehnică. Totodată, lista faptelor considerate contravenții a fost extinsă, cuantumul amenzilor aplicate fiind între 1.000 și 5.000 de lei. Astfel, pe lângă faptele penalizate conform reglementărilor actuale, se vor  considera contravenții efectuarea ITP în stații care nu dețin autorizare pentru categoria în care se încadrează vehiculul inspectat, nerespectarea metodologiei, a procedurilor ori a fluxului tehnologic comunicat de R.A.R. cu ocazia autorizării, atestarea ca bun de circulație a unui vehicul care nu a fost prezentat în stația de inspecție tehnică, precum și efectuarea ITP la vehiculele care prezintă modificări ale caracteristicilor din cartea de identitate a vehiculului fără ca modificările să fi fost înscrise în documentele respective.

Proiectul de lege adoptat în 25 mai 2017 de Guvern modifică și completează Ordonanța Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.

Modificări în normele de aplicare ale Codului fiscal

*Acestea vizează aspecte referitoare la impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit etc.; s-au votat în şedinţa Guvernului Grindeanu din 27 aprilie 2017

     Guvernul a modificat și completat normele metodologice de aplicare a Codului fiscal în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit, contribuţiile sociale obligatorii și taxa pe valoarea adăugată. „Modificările aduc clarificări și exemple de punere în aplicare a măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal și prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se precizează în comunicatul Biroului de presă al Guvernului. Foto – şedinţa din 27 aprilie 2017 (preluare site gov.ro)

Modificările vizează, în principal, următoarele aspecte:

& la impozitul pe profit: se clarifică aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit, în contextul în care s-a stabilit aplicarea acestei măsuri pe perioadă nedeterminată și s-a extins aplicarea facilității și pentru  licențe de utilizare a programelor informatice; exemple privind alocarea cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile, calculul ponderii veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor și stabilirea cheltuielilor de conducere și administrare alocate veniturilor neimpozabile.

& la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor: precizări privind  aplicarea  de către microîntreprinderi a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Se clarifică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit, care la 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 – 500.000 euro, echivalentul în lei, ca urmare a modificării limitei veniturilor realizate în anul precedent la 500.000 euro; sunt introduse prevederi mai clare legate de menținerea și după 1 februarie 2017 a statutului de plătitor de impozit pe profit pentru microîntreprinderile, care au optat să aplice prevederile titlului II din Codul fiscal; precizări care detaliază modalitatea de calcul, declarare și plată a impozitului pe profit de către contribuabilii care devin microîntreprinderi începând cu data de 1 februarie 2017 și optează să plătească impozit pe profit.

& Impozit pe venit: sunt introduse explicitări ale modului de aplicare în cursul unui an a scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în cazul persoanelor fizice care desfășoară activități, pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități; se stabilește un plafon neimpozabil de 450.000 lei în cazul veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate din patrimoniul personal; se prevede aplicarea deducerii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament și a primelor de asigurare voluntară de sănătate, în cadrul aceluiași plafon anual de 400 de euro echivalent în lei.

& Contribuțiile sociale obligatorii: s-au făcut corelări legislative referitoare la eliminarea plafonului reprezentând valoarea a 5 câștiguri salariale medii brute, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, investiții și alte surse.

& În domeniul TVA: introducerea de dispoziții procedurale cu privire la deducerea TVA de către persoanele impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după ce au avut codul de înregistrare anulat, precum și cu privire la emiterea de facturi pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în perioada respectivă, astfel încât beneficiarii să își poată exercita la rândul lor dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile efectuate de la aceste persoane în perioada în care nu au avut cod de TVA; modificarea regulilor de ajustare a bazei de impozitare a TVA în cazul neîncasării  contravalorii bunurilor livrate sau a serviciilor prestate ca urmare a reorganizării sau falimentului beneficiarului, astfel încât aceasta să să fie permisă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotarârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, sub sancțiunea decăderii; instituirea de norme procedurale cu privire la aplicarea noului regim special forfetar pentru agricultori, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016.

Pentru fondul forestier proprietate publică, modificări guvernamentale

*Propunerile Guvernului privind preturile de valorificare a masei lemnoase se afla in dezbatere publica, pe site-ul Ministerului Mediului

 

paduri taiate             Guvernul a modificat și completat Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, în sensul clarificării modului în care se determină prețurile de referință și prețurile de pornire. Proiectul de act normativ a fost postat spre consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului la http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-hg-pentru-modificarea-si-completarea-regulamentului-de-valorificare-a-masei-lemnoase-din-fondul-forestier-proprietate-publica-aprobat-prin-hotararea-guvernului-nr-924-2015/1265

Principalele modificări aduse de Hotărârea adoptată astăzi de Guvern au în vedere definiția termenului de ”prețuri de referință pentru fiecare an de producție (potrivit noilor reglementări, “prețurile de referință pentru fiecare an de producție – preţurile masei lemnoase pe picior care se recoltează din fondul forestier proprietate publică, determinate anual, în condiţii de piaţă, în funcţie de specie sau grupa de specii, de gradul de accesibilitate, de sortiment şi de tehnologia de exploatare; preţurile de referinţă pentru fiecare an de producţie pot fi revizuite o singură dată în cursul unui an, în baza unei note justificative”.  Până în prezent, prețul de referință era definit doar pentru proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale, noua definiție acoperind și proprietatea publică a statului. Noua definiție permite modificarea prețului de referință în cazul în care condițiile pieței o impun), se introduce o prevedere prin care se definește gradul de accesibilitate, care este unul din criteriile în baza căruia se determină preţul de referinţă pentru fiecare an de producţie (Acest criteriu este instituit în scopul stabilirii corecte a distanței de colectare. Potrivit noilor reglementări, “gradul de accesibilitate este distanţa determinată pe baza măsurătorilor din teren, pe traseul instalaţiei de scos-apropiat, dintre centrul de greutate al suprafeţei parchetului şi cea mai apropiată cale cu caracter permanent pentru transportul de mărfuri, rutier sau feroviar sau punctul naval de încărcare”), stabilirea prețului de pornire pentru masa lemnoasă vândută la licitație (potrivit reglementărilor introduse, preţul de pornire la licitaţie pentru fiecare partidă se stabileşte pornind de la preţul de referinţă aferent acesteia. Prețul de referință aferent fiecărei partizi se calculează în funcţie de preţul de referinţă pentru fiecare an de producţie.  Preţurile de referinţă pentru fiecare an de producţi pentru masa lemnoasă provenită din fondul forestier proprietate publică a statului se aprobă înainte de licitaţia principală, prin decizie a conducătorului administratorului fondului forestier proprietate publică a statului și pot fi stabilite la nivel național, județean sau local, după caz”).

           ***

Din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a fost adjudecat până în prezent, la licitaţii şi negocieri, un volum de aproximativ 1,5 milioane mc, ceea ce reprezintă circa 33% din volumul de peste 4 milioane mc adjudecat în aceeaşi perioadă a anului de producţie 2015. Acest lucru va avea un impact major asupra pieţei lemnului din România, afectând activitatea economică la nivel naţional.

În cursul zilei de 29 ianuarie 2016, la nivel guvernamental s-a constituit un grup de lucru pentru a lua în discuție problemele generate de blocarea tranzacțiilor de masă lemnoasă. La întâlnire au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Consiliului Concurenței și ai Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. În urma discuțiilor s-a stabilit că problemele urmează a fi deblocate în cel mai scurt timp prin modificări ale legislației (HG 924/2015 Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică) inițiate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și prin revizuirea de către Regia Națională a Pădurilor Romsilva a mecanismului de stabilire a prețului de pornire la licitație pentru masa lemnoasă.