La Muzeul Brukenthal, expoziţie „Arta de a dărui: Picasso, Matisse, Dali, Klimt” în contextul FITS

* Eveniment din categoria expoziţiilor temporare * În perioada 14 iunie – 30 august 2019, cu lucrări din colecţie particulară  

  La Muzeul Naţional Brukenthal (http://www.brukenthalmuseum.ro/) din Sibiu, cu ocazia desfăşurării ediţiei a XXVI-a a Festivalului internaţional de teatru de la Sibiu (FITS 2019 despree care am scris la https://brailachirei.wordpress.com/2019/06/13/festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu-2019-editia-xxvi/) este organizată  expoziția „Arta de a dărui: Picasso, Matisse, Dali, Klimt” care, aşa cum se observă – încă din titlu – păstrează şi tema FITS 2019 „Arta de a dărui”.

Astfel, în perioada 14 iunie – 30 august 2019 sunt expuse în Cabinetul de Stampe din Palatul Brukenthal lucrări de Pablo Picasso, Henri Matisse, Salvador Dali, Gustav Klimt aparţinând colecției George Șerban. Vernisajul este programat pentru vineri, 14 iunie, de la ora 12.30.

Curatorul expoziţiei, dr. Alexandru Constantin Chituță, face următoarele precizări: „Organizată sub genericul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu „Arta de a dărui”, expoziția găzduită de Muzeul Național Brukenthal adună laolaltă lucrări de grafică și litografii semnate de patru mari artiști ai lumii: Picasso, Matisse, Dali și Klimt. Artele sunt buni traducători culturali, ele pun în pagină experiențe comune, gânduri, preocupări, interese și, prin aceasta, aduc oamenilor darul apropierii. Arta și spectacolul pot fi chei de înțelegere a lumii de azi, a noii noastre sensibilități, ele deschid drumul spre reala acceptare a diferențelor, a Celuilalt. Altfel spus, ele sunt o fereastră deschisă spre toleranță. Cuprinsă în programul FITS 2019, expoziția „Arta de a dărui: Picasso, Matisse, Dali și Klimt”, evidențiază totodată rolul colaborării inter-instituționale precum și colaborarea cu colecționari privați.  Cele 35 de lucrări expuse provin din colecția avocatului George Șerban

Reclame

Festival internațional de creație și interpretare „Ana Blandiana” 2019, ed- VIII la Brăila

*Competiţie pentru elevi şi studenţi iniţiată de prof.dr. Gabriela Vasiliu *Organizator principal, Liceul tehnologic „A. Saligny” – Şcoala „C. S. Aldea”* În 17 şi 18 mai 2019

    La Brăila are loc în 17 şi 18 mai 2019 a opta ediție a Festivalului internațional de creație și interpretare „Ana Blandiana” . competiţie literară pentru elevi şi studenţi, prilej de întâlnire a tinerilor cu scriitori consacraţi, inclusiv cu cea care a permis să îi fie folosit numele pentru manifestare – poeta Ana Blandiana, cofondatoare – împreună cu regretatul Romulus Rusan (soţul) – a Memorialului Durerii de la Sighet. Festivalul este iniţiat de prof. dr. Gabriela Vasiliu – coordonator al manifestării, care conduce la Şcoala Gimnazială „Constantin Sandu Aldea” (structură a Liceului Tehnologic „Anghel Saligny”) şi cenaclul literar „Nicolae Băciuţ” – numele este al scriitorului Nicole Băciuţ, el însuşi profesor şi prezent la evenimentele din festival, ca şi la ediţiile precedente. Şi tot dumnealui asigură, prin editura pe care o coordonează la Tg. Mureş, tipărirea volumelor care includ textele premiate în festival. 

din ediţia 2018 a festivalului „Ana Blandiana”

În acest an, evenimente au loc în 17 şi 18 mai; în data de 17 mai 2019 la Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” – vineri, 17 mai, în intervalul orar 10.00 – 11.30, întâlnire sub genericul „Călătorie prin oraşul cu poveşti”, la Teatrul „Maria Filotti” eveniment sub genericul „”, în sala studio „Bujor Macrin” în intervalul orar 12.00 – 14.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” în intervalul orar 17.00 – 19.30, simpozionul „Motivul umbrei în literatura română și universală” în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”. La acest din urmă eveniment, organizatorii anunţă participarea scriitorilor Ana Blandiana, Nicolae Băciuț, Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu de la Brăila), Corneliu Goldu, Dorin Popescu, prof. drd. Daniel Kițu de la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu-Murgoci” Brăila, Adriana Elena Dumitrescu, Diana Cătălina Popa, Liviu Chifane, Silvia Terpan, Ecaterina Stanciu. Moderatorul simpozionului va fi conf. dr. Zamfir Bălan de la muzeul gazdă. foto stânga, din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila chirei, de la ediţia 2018 a simpozionului cuprins în festival – în muzeul brăilean.

Sâmbătă, 18 mai 2019, este programată festivitatea de premiere, Gala festivalului, care va avea loc în sala de spectacole a Teatrului de Păpuşi „Cărăbuş” în intervalul orar  11.30 – 14.30.

Festivalul internațional de creație și interpretare „Ana Blandiana” de la Brăila este sprijinit în organizare de Inspectoratul şcolar Judeţean Brăila, Asociaţia culturală „Ars poetica”.

** *  Informaţii de la ediţia precedentă şi nu numai, în formate foto şi video, sunt disponibile pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia de pe pagina fb Braila Chirei ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Expoziție eveniment în Bucureşti: „Eli Lotar (1905 – 1969)”

*La Muzeul Colecţiilor de Artă, în perioada 18 aprilie – 14 iulie 2019 * În Sezonul cultural România – Franța 2019, eveniment organizat de Muzeul Național al Literaturii Române şi Centrul Pompidou din Paris şi Jeu de Paume, cu sprijinul muzeului gazdă 

  Bucureştiul este gazda expoziției eveniment „Eli Lotar (1905 – 1969)” dedicată unuia dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene, deschisă în perioada 18 aprilie – 14 iulie 2019 la Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei nr. 111). Organizatorii sunt Muzeul Național al Literaturii Române şi Centrul Pompidou din Paris şi Jeu de Paume, plus Muzeului Colecțiilor de Artă gazdă, în contextul Sezonului cultural România – Franța 2019. Vernisajul are loc joi, 18 aprilie 2019, începând cu ora 19.30 în prezenţa curatoarelor – Damarice Amao de la Centrul Pompidou și Pia Viewing de la Jeu de Paume. Expoziția reeditează retrospectiva Eli Lotar deschisă la Centrul Pompidou în 2017, o coproducție Centrul Pompidou și Jeu de Paume. Pentru România, expoziţia este o premieră absolută.

Realizată în mare parte din fondurile Cabinetului de Fotografie de la Muzeul Național de Artă Modernă al Centrului Pompidou și cu ajutorul unor colecționari privaţi, expoziția reunește 80 fotografii de epocă (vintage) și o selecție de o sută de documente – cărți, reviste, scrisori, negative, filme – ce ilustrează esența activității lui Eli Lotar. Program de vizitare: de sâmbătă până miercuri, 10.00 – 18.00. Tururi ghidate: 19.45, 20.45 Ultima intrare – ora 17.00. Până în 27 aprilie 2019 intrarea este liberă.

Expoziția, o binemeritată recunoaștere a contribuției lui Eli Lotar la conturarea modernismului fotografic și cinematografic, este însoțită de catalogul „Eli Lotar (1905 – 1969)”, de volumul „Eli Lotar. Scrisori / Lettres (1924 – 1926)” și de un dosar de presă.

** * Eli Lotar (Eliazar Lotar Theodorescu) – fiul poetului Tudor Arghezi, a fost fotograf și cineast francez (s-a născut în Franţa), important reprezentant al avangardei pariziene. Celebrrul său tată i-a dăruit primul aparat de fotografiat. Lotar și-a petrecut copilăria la București, alături de tatăl său, pentru a reveni la Paris în 1924. Aici se apropie de fotografa Germaine Krull, de la care învață meseria, și mai târziu de suprarealiști, publicând mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participând la expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”. Fotografiile și filmele lui Eli Lotar surprind o întreagă modernitate vibrantă, spectaculoasă, poetică, decadentă, tulburătoare: imagini din spitale și abatoare, scene din viața prostituatelor, lumea plină de pitoresc a artelor spectacolului, peisaje mediteraneene și situri arheologice grecești așa cum arătau acestea la începutul anilor 1930.

Expoziţie „Gherasim Luca – erou limită”, la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti

*Organizată de Primăria municipiului București prin MNLR în colaborare cu Centre Pompidou din Paris și Biblioteca Academiei Române * În perioada 19 aprilie – 14 iulie 2019

  O interesantă expoziţie sub genericul „Gherasim Luca – erou limită” se deschide în Bucureşti, la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR, în Calea Griviței nr. 64-66). Evenimentul este parte din programul Sezonului cultural România –  Franța 2019 şi este organizat de Primăria municipiului București prin MNLR în colaborare cu Centre Pompidou din Paris și Biblioteca Academiei Române. Deschiderea expoziției are loc vineri 19 aprilie 2019, de la ora 17.00. Coordonator program – scriitorul Ioan Cristescu, director MNLR; curator – Mica Gherghescu; coordonator expoziție și catalog  Alina Niculescu. rămâne deschisă până în 14 iulie 2019.

Este a doua etapă itinerantă a unui proiect realizat în Sezonului cultural Franța – România 2019, prima parte fiind prezentată la Musée national d’art moderne – Centre Pompidou între 28 noiembrie 2018 si 7 ianuarie 2019.

Pornind de la donația excepțională încredințată de Micheline Catti colecțiilor Centre Pompidou – Musée national d’art moderne din Paris, expoziția revine asupra diversității practicilor vizuale și a experimentelor poetice realizate de Gherasim Luca. Ea retrasează participarea lui Gherasim Luca la grupul suprarealist din București – printr-o atentă incursiune documentară realizată grație colecțiilor Bibliotecii Academiei Române și ale MNLR – cât și producția inedită și confidențială de carte – obiect, albume fotografice deturnate și remarcabile cubomanii din colecțiile naționale franceze.

Violeta Craiu, lansarea cărţii „Alidada – poeme drumărești” la Brăila

*Marţi, 16 aprilie 2019, de la ora 18.30 la Secţia Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”

    Scriitoarea Violeta Craiu îţi lansează o nouă carte, „Alidada – poeme drumărești” apărută la Editura TipoMoldova Iași. Lansarea are loc marţi, 16 aprilie 2019, de la ora 18.30 la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie (strada Polonă nr. 14) – muzeograf şef Gabriela Dorina Cloşcă. Despre carte vor vorbi A. G. Secară (Adi Secară) – critic literar şi scriitor, Marius Chelaru – scriitor, profesorul şi publicistul Dumitru Anghel – critic literar, iar despre autoare va vorbi medicul Dorina Tite. Moderatorul evenimentului va fi muzeograf dr. Brîndușa Ilie de la secţia gazdă. Lansarea face parte din calendarul proiectul „Interferențe culturale interetnice” desfăşurat de Muzeul „Carol I” – secţia Etnografie și Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași (prima întâlnire din acesta a fost cu scriitorul Valeriu Valegvi de la Galaţi https://brailachirei.wordpress.com/2019/02/21/intalnire-cu-scriitorul-valeriu-valegvi-la-braila/). Foto dreapta, Violeta Craiu la Biblioteca Judeţeană Brăila, imagine de la o altă lansare de carte proprie, din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei.

** * Violeta Craiu este brăileancă, autoare a 11 cărți (cărți pentru copii, cărți de proză, poezie și de cercetare științifică). Numele real este Georgeta Cârjan, de profesie economist. Este membră a Uniunii Scriitorilor – Filiala Iași, dar şi a Societății Scriitorilor „Costache Negri” din Galați, a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. „Poezia este o călătorie imaginară printre cuvinte tainice, gânduri şi afecte, este un izvor nesecat de frumuseţe pe care doar poeţii ştiu să-l descopere” – Violeta Craiu.

Violeta Craiu (foto 2015, arhiva Armanda Filipine)

Frecventează Cenaclul literar „Panait Istrati” Brăila, găzduit de Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”. Este prezentă în antologii și dicționare:  ex. „Antologie de literatură contemporană brăileană”, Editura Ex. Libris, Brăila, 2005; „Dicţionarul scriitorilor brăileni”, Editura Proilavia, Brăila, 2010; „O samă de scriitori” de Dumitru Anghel, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2014; „Un dicționar al scriitorilor români contemporani” coordonator Ioan Holban, vol. II, Colecția Opera Omnia, Editura TipoMoldova, Iași, 2016.
A primit numeroase distincții și premii literare; cele mai recente sunt „Poetă a Iașilor” la Festivalul Internaţional de poezie „Poezia la Iași”, ediția a III-a, 2016; Diploma de Onoare – Cartea Anului, acordată de Uniunea Scriitorilor, Filiala Iași, Reprezentanța Galați – Tecuci, pentru romanul „Agonia Fericirii” (ediția a doua, Editura eLiteratura București), Galați, 2017.
Colaborează cu mai multe publicații din țară și din străinătate: „Oglinda literară” Focşani, „Porto Franco” Galaţi, „Saeculum” Focşani, „Cetatea culturală” Cluj, „Poesis” Satu Mare, „Cafeneaua literară” Piteşti, „Convorbiri literare” Iaşi, „Axis Libris” Galaţi, „Spații culturale” şi „Citadela” Satu Mare, „Cronica Veche” Iaşi, „Hyperion” Botoșani, revista de experiment literar „FEED BACK” Iași, „Poezia” Iași, „Confluențe literare româneşti” SUA, „Miorița” USA, „Stojer a Uniunii Scriitorilor din Macedonia, „Unduiri” / „Struga” Macedonia, „PACT” („RAST” în româneşte, „Creştere”) Macedonia etc. Unele poezii i-au fost traduse în publicații străine – în limbile bulgară, macedoneană, ungară, chineză, engleză etc.
Violeta Craiu este inițiatoarea proiectului cultural „Dialoguri lirice la Dunăre” 2017-2018, desfășurat în orașele Brăila, Tecuci, Galați și Tulcea, în Anul Centenarului Marii Unirii și Brăila 625. Este colaborator al Proiectului ,,Interferențe culturale interetnice”.

Cele trei părţi ale cărţii provoacă, aşa cum spuneam mai sus, cititorul… să fie contemporan, să-şi asume istoria poate nu neapărat spectaculoasă a zilelor noastre (un poem se intitulează „Istoria dictează poezia”!), dar să şi descopere zei şi zeiţe pe care nu îi cunoştea: precum… Alidada, şi ea zeiţă de aşteptat, ca şi Godot, ca şi Max, Alidada fiind alegerea pentru numele cărţii, combinând… un nume „Ali”, care poate fi de bărbat, dar şi alint pentru variante de nume feminine, şi „dada”, care, după cum se ştie, este şi un curent literar-artistic, apărut în Europa în anul 1916, caracterizat prin ridicarea hazardului la rang de principiu de creație, prin negarea oricărei legături între gândire și expresie” – A. G. Secară (Adi Secară)
Zice-se că în viaţă avem în faţă, la fiecare „început”, ca o pagină albă, „drumul” pe care-l scriem cu paşii, faptele ori cuvintele noastre. Drumarii sunt oameni aparte… când sunt lăsaţi să îşi facă meseria. Aşa se face că, aici, avem a face cu un soţ care a construit, la propriu, „acoperind gândurile cu dragoste”, plecând de lângă ea când „noaptea scurtă stinge lămpile cerului”, drumuri pe care a păşit aleasa inimii lui timp de o viaţă de muncă. Iar acum, ea, după ce a trecut, cu preţul anilor, peste „durerea depărtării şi a înstrăinării”, îi oferă lui un alt fel de drum, dinspre inimă spre viaţă, „asfaltat” cu poezie” – Marius Chelaru, despre Violeta Craiu.

Notă. Urmăriţi reţeaua de socializare Facebook, paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine

şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pentru detalii de la eveniment.

Gheorghe Mosorescu şi Florian Mihăilescu, expoziţie de artă plastică la Muzeul din Călăraşi

*Vernisaj în 14 aprilie 2019, de la ora 13.00 

  Muzeul „Dunării de Jos” din Călăraşi găzduieşte începând cu 14 aprilie 2019 expoziţia de artă plastică „Doi călători” cuprinzând lucrări ale artiştilor Gheorghe Mosorescu şi Florian Mihăilescu – membri ai Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România. Vernisajul este programat pentru duminică, 14 aprile 2019, de la ora 13.00. Expoziţia este curatoriată de Ana Amelia Dincă – critic de artă, artist plastic membru al Filialei Slobozia a UAP.

Gh. Mosorescu

Gheorghe Mosorescu și Florian Mihăilescu sunt doi romantici, doi călători, viețuind sub semnul divin al contemplării. Fie că este vorba de subiectul laic sau de cel religios, fie că raportarea vizuală este determinată de natura interioară sau de cea exterioară a ființei, ambii artiști parcurg treptele existenței artistice prin practicarea unui stil figurativ, interpretat în funcție de latura senzitivă a fiecăruia: Gheorghe Mosorescu, un pictor mai riguros în recuperarea formei, poetic în exprimare, cu precepte solide de școală artistică în structurarea compoziției, un raționalist al spațiului bidimensional, dominat de lumină în pictură și de misterioase ecleraje în pastel; Florian Mihăilescu, un metaforic ce păstrează în datele recognoscibilului, sentimentul ludic al visării dublat de tonalitățile consonante ale dualismului cartezian, dar și o descriere a ceea ce va fi fost trăit” – spune Amelia Ana Dincă, curatorul, în invitaţie.

** *  Gheorghe Mosorescu este preşedintele Filialei Brăila a UAP; lucrează ca scenograf la Teatrul „Maria Filotti” Brăila. Foto în dreapta, din arhiva Armanda Filipine – revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, de la expoziţia sa de la Muzeul Brăilei „Carol I” – ianuarie 2019
https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/21/adieri-expozitie-aniversara-gh-mosorescu-la-muzeul-brailei-carol-i/

Florian Mihăilescu

Florian Mihăilescu este membru în Filiala Artă Religioasă şi Restaurare Bucureşti a UAP. Până acum câţiva ani, a funcţionat ca profesor la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” din Brăila şi a expus des împreună cu membrii Filialei UAP Brăila. Foto în stânga sus, din arhiva Armanda Filipine – revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, de la expoziţia sa deschisă la Muzeul Brăilei „Carol I” – mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1078519852240603 – sub genericul „Culori, Frânturi… Momente”.

Sorin Vidis – „Privire spre interior. Eseu fotografic”, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Expoziţie de fotografie ce se vernisează în 5 aprilie 2019, de la ora 17.00 

  Sorin Vidis expune la Galeria de artă „Gheorghe Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I” lucrări sub genericul „Privire spre interior. Eseu fotografic”. Deschiderea expoziţiei: vineri, 5 aprilie 2019, de la ora 17.00.

Aşa cum precizează muzeograf dr. Maria Stoica – şef Secţia artă. evenimentul face parte din în programul „Brăila înseamnă acasă”.

** * Sorin Vidis s-a născut în Brăila, în urmă cu 40 de ani. Locuieşte în Bucureşti. În 2002 a absolvit Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi, timp de un deceniu, a lucrat ca inginer în proiectare, management de proiect, execuţie, supervizare, consultanţă şi management de contract. Din anul 2006, în paralel cu ingineria, Sorin Vidis a practicat fotografia, iar în 2013 a decis să se dedice integral doar pasiunii foto.  Este interesat de fotografia documentară, de eseu, stradă şi reportaj. Explorează diverse moduri de expunere a poveştilor vizuale. Focusat pe deconstrucţia mecanismelor de funcţionare a comunităţilor, a practicilor neconvenţionale, pe concepte abstracte şi alte subiecte de natură socială sau pur estetică, preferă proiectele de lungă durată, unde investigaţia vizuală poate atinge cote mai profunde.

Portofoliul fotografului Sorin Vidis conţine proiectele: „Ultimii oameni din groapa Văcăreşti” (publicat în Oitzarisme, Ilford Photo, Featureshoot, Petapixel, ThinkOutsideTheBox, Viewfind, Antler Press UK, iar cu expoziţiile de fotografie a participat la festivalurile din Ploieşti şi Negreşti Oaş), .„Oina”, foto-documentar despre realităţile socio-culturale care se întrepătrund cu fenomenul sportului naţional care a devenit album în 2017, câştigând premiul pentru cea mai frumoasă carte foto; fotografiile au fost expuse la Muzeul Ţăranului Român, Seneca Anticafe şi în festivalurile din Cluj, Ploieşti şi Negreşti Oaş). A mai realizat un fotoreportaj despre tradiţia musulmană de Ramadan în Bosnia, publicat online. În anul 2014, a fost invitat pentru proiectul fotografic de grup „Back to the Future” care explorează artistic industria auto, deschis în hala fabricii de componente auto „Bosch Rexroth” din Blaj.

Sorin Vidis a publicat articole editoriale în „Vice”, „Feeder”, „Oitzarisme”, „Viewfind”, Centrul de Fotografie Documentară. Revistele locale de profil, Photomagazine şi Foto-Video, i-au publicat portofolii şi serii fotografice în 2012 şi 2013.