Expoziţie cu privelişti dunărene în opera Emiliei Dumitrescu, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*La Galeria „Gh. Naum”, sub genericul „De la pitoresc la hiperbolă. Privelişti dunărene în opera Emiliei Dumitrescu [1945–1969]”; vernisaj sâmbătă, 5 august 2017, de la ora 17.00

 

            La Galeria de artă „Gheorghe Naum” – Muzeul Brăilei „Carol I” (Piaţa Traian nr. 3, intrarea prin Calea Galaţi pentru spaţiul galeriei)  se vernisează sâmbătă, 5 august 2017, de la ora 17.00, expoziţia „De la pitoresc la hiperbolă. Privelişti dunărene în opera Emiliei Dumitrescu [1945–1969]”. Motivaţia alegerii acestei teme este explictată de organizatori – muzeograf dr. Maria Stoica – critic de artă, şef Secţie Artă, muzeograf Alina Ruxandra Mircea – prin aceea că „destinul Emiliei Dumitrescu (Brăila, 1921–2005) a fost strâns legat de cel al locurilor natale, ale căror privelişti i-au rămas până la sfârşit principala sursă de inspiraţie. Genul în care s-a exprimat cu predilecţie a fost, nu întâmplător, peisajul, iar subiectele preferate – portul şi străzile Oraşului Vechi, Dunărea, Bărăganul, întinsele Bălţi ale Brăilei”. 
            Artista membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România s-a născut la 31 iulie 1921, în comuna Vădeni şi a plecat dintre noi la 22 septembrie 2005, fiind în Brăila – unde a domiciliat. Înainte cu puţin de a se despărţi brutal de lume (un cancer a grăbit inevitabilul), şi-a donat lucrările sale de artă şi altele pe care le deţinea în propriettate către Primăria Brăila. Muzeul brăilean a preluat în grijă frumoasa colecţie şi iniţial i-a găsit o casă monument, pe strada I. L Caragiale nr. 3, unde să fie expuse spre admiraţia publicului; din motive de ordin practic (casa a fost retrocedată către foştii proprietari de la care comuniştii o confiscaseră în perioada naţionalizării forţate) donaţia a fost transferată la muzeu – secţia de Artă, aici existând în prezent o cameră special amenajată purtând amprenta de neconfundat a minunatei artiste şi am putea să ne imaginăm că păşim în atelierul Emiliei Dumitrescu şi am vedea-o pictând… 

Emilia Dumitrescu – Autoportret


Îmi place să înţeleg frumuseţea fragilă, rară şi sublimă a unei clipe ce trebuie să dispară, dar rămâne unică. Îmi place să împărtăşesc neliniştea unei clipe fugare. Îmi place să fac să rămână ceva din ceea ce este sortit să dispară” (Emilia Dumitrescu, mărturie din 1991)

** * Demersul expoziţional in memoriam, la ceasul când Emilia Dumitrescu şi-ar fi serbat aniversarea la 96 ani (n.aut. Şi poate ne-ar fi povestit, nostalgic, despre sălcii şi nuferi, despre vântul mângâind stuful, despre apa plină de viaţă care oglindeşte nespus de frumos cerul – aşa cum mai făcea în ultimii ani de viaţă), este unul care subliniază imensa dragoste a artistei faţă de zona naturală a spaţiului natal, balţile Brăilei, fluviul Dunărea şi malurile încărcate de legende şi poezie plastică. De altfel, aşa îşi configurează organizatorii obiectivul proiectului la care publicul este invitat să se asocieze în calitate de admirator, curios şi iubitor de artă, cunoscător şi recunoscător:

Expoziţia „De la pitoresc la hiperbolă…” se concentrează asupra intervalului 1945–1969 şi urmăreşte transformarea felului în care Emilia Dumitrescu şi-a înţeles şi reprezentat unul dintre subiectele sale predilecte: mediul dunărean. De la cadrul – natural şi uman deopotrivă – uşor exotic, întotdeauna fermecător, „colorat” de pasiunea pentru călătorii şi vacanţe a epocii interbelice, peisajul dunărean se transformă într-o stihie aspră şi greu de pătruns, ale cărei taine sunt protejate de o vegetaţie supradimensionată, sălbatică, necosmetizată pitoresc, şi în care prezenţa umană nu mai este înregistrată decât pasager, episodic. Această deplasare de accent măsoară distanţa dintre două concepţii radical diferite asupra naturii – natura înţeleasă ca obiect pasiv al contemplării (natura-cadru) şi natura înţeleasă ca subiect însufleţit de o viaţă şi de o voinţă proprii (natura – fiinţă) – şi este de presupus că ea se datorează, măcar în parte, traumei pe care a reprezentat-o, pentru artistă, dispariţia Bălţilor Brăilei, distruse pentru totdeauna după amplele lucrări de asanare de la mijlocul anilor ’60. Din deceniul al VII-lea începând, peisajele îşi pierd treptat contururile reale, proprietăţile descriptive, pentru a deveni emblemele unui ţinut aproape mitic, ale unui „dincolo” absolut, accesibil nu percepţiei obişnuite, ci numai sensibilităţii.

Salon de artă naivă „Gheorghe Sturza” 2017, la Botoșani

*În perioada 5 – 27 august 2017; participă 44 artiști din țară 

      Salonul de artă naivă „Gheorghe Sturza” 2017, ediţia a V-a, are loc la Botoşani în perioada 5 – 27 august. Participă 44 de artişti cu picturi și sculpturi: Valentina Acasandrei, Gabriela Augustinov, Cristian Bădilă, Aurica Boboescu, Ana Boţa, Camelia Ciobanu Constantin, Gheorghe Ciobanu, Lucica Ciobanu, Mircea Cojocaru, Mihaela Damian, Mihai Dascălu, Teodor Duţei, Viorica Ana Farcaş, Vasile Filip, Ioana Gheorghiu, Cristian Hârtie, Doina Mariţa Hlinka, Gustav Hlinka, Paula Iacob, Toader Ignătescu, Aranka Lackzo, Maria Maroş, Denisa Mihăilă, Mariana Carmen Mihuţ, Vasile Mocan, Mihaela Ioana Mocanu, George Molin, Şerban Nicolae, Costică Onuţă, Margit Osz, Gheorghe Parascan, Monica Păcurar, Nicolae Pătru, Maria Pântea, Vasile Popovici, Gheorghe Radu, Calistrat Robu, Paul Răyvan Robu, Dumitru Ștefănescu ȘTEF (din Brăila, prezent cu lucrările de pictură „Pescuit la copca”, „De Craciun” si „Derbedeii”), Costel Tănase, Mihai Vintilă, Octavia Vizitiu, Constantina Voicu, Elena Zbanț.

Dumitru Șrefănescu ȘTEF

Lucrările sunt expuse la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”. Vernisajul va avea loc în 5 august 2017, de la ora 12.00. Manifestarea este organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani în colaborare cu Muzeul Judeşean Botoşani şi Filiala Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Se va lansa și albumul „Artiști naivi contemporani”.

La Secţia Naturale, Muzeul Brăilei „Carol I” – expoziţie foto despre păsări migratoare

*Adevărate călătorii-lecţii, în perioada iulie – septembrie 2017 

    La Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția de Științe ale Naturii este deschisă,  în perioada iulie – septembrie 2017, foto-expoziția „Păsări migratoare din România – Specii acvatice”. Demersul este cu atât mai important cu cât avem bucuria de a fi vecini cu spațiul Bălții Mici a Brăilei – arie naturală protejată, parc natural foarte asemănător deltei Dunării, un loc unde păsările migratoare se odihnesc în bună pace alături de speciile autohtone.
Despre această foto-expoziție, ne spune câteva cuvinte (text mai jos) dr. Nicolae Onea – şef Secţia Ştiinţele Naturii.

Anual, pe teritoriul țării noastre vin și pleacă un număr mare de specii de păsări migratoare, fie că sunt specii cuibăritoare sau doar specii de pasaj. Pentru o prezentare cât mai coerentă a acestei categorii de păsări, am decis să împărțim păsările migratoare din România în două grupe și anume: speciile migratoare acvatice – care constituie obiectul expoziției actuale -, respectiv, speciile migratoare terestre, care vor constitui obiectul unei expoziții viitoare.
Din cele aproximativ 385 de specii de păsări ce trăiesc în România, 350 de specii sunt păsări migratoare, iar dintre acestea, aproximativ 50% sunt specii acvatice. 
           Termenul de „pasăre de apă” poate fi înțeles într-un sens foarte larg, acesta cuprinzând atât speciile care sunt strict adaptate mediului acvatic, cât și cele care sunt prezente în zona unei ape în anumite etape de viață prin comportamentul lor reproductiv sau de hrănire și odihnă. În expoziție sunt prezentate un număr de 45 de specii de păsări migratoare acvatice întâlnite pe teritoriul țării noastre, fiecare specie fiind însoțită de un text informativ în care sunt menționate aria de răspândire pe glob, zonele în care aceasta cuibărește, respectiv, zonele în care iernează, tipul de migrație pentru țara noastră (oaspete de vară, oaspete de iarnă, specie parțial migratoare), zonele în care specia este prezentă pe teritoriul României și frecvența acesteia și dacă specia cuibărește sau nu la noi. 
         În țara noastră sunt atât păsări migratoare oaspeți de vară, care pleacă toamna în țările calde și revin primăvara, cât și oaspeți de iarnă, specii care petrec iarna la noi și se întorc apoi primăvara în nordul Europei. După aceste considerente, putem spune că migrația păsărilor din România se petrece în două perioade distincte ale anului: primăvara și toamna. Migrația de primăvară este una rapidă, deoarece păsările sunt împinse de instinctul de reproducere, spre deosebire de migrația de toamnă, în care păsările nu se grăbesc, deoarece caută locuri în care să se hrănească pentru a putea zbura, împreună cu puii, pe distanțe mari. Există şi păsări migratoare, care, în drumul lor către țările calde, poposesc în România (în Delta Dunării) doar pentru a se odihni şi pentru a se hrăni. Acestea sunt speciile de pasaj. De asemenea, sunt păsări migratoare care nu părăsesc țara noastră decât atunci când iernile sunt foarte grele. Multe dintre păsările de apă pleacă doar atunci când luciul apelor îngheață și hrănirea devine imposibilă. Acestea sunt speciile parțial migratoare. Migrația păsărilor este un miracol al naturii. Este un fenomen ciclic, întâlnit la sute de specii din întreaga lume, ce se bazează atât pe instinct cât și pe evoluția schimbărilor climatice. 

„Ideologii ale prezentului”, expoziţia lui Marius Burhan la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Sâmbătă, 1 iulie 2017, de la ora 18.00 la Galeria de Artă „Gh. Naum” 

       Echipa Secţiei de Artă – şef secţie Maria Stoica – a Muzeului Brăilei „Carol I” invită publicul iubitor de artă sâmbătă. 1 iulie 2017, la întâlnirea cu pictorul Marius Burhan la vernisajul expoziţiei sale, „Ideologii ale prezentului”. Evenimentul are loc la Galeria de artă „Gh. Naum”.

            Marius Burhan împlineşte 40 de ani, este oltean, a învăţat la Bucureşti, a absolvit Şcoala Doctorală la Timişoara, a fost bursier al Centrului Cultural Român, cu rezidenţe la Veneţia şi la Roma. Lucrează în serii tematice, tablouri de mari dimensiuni (160×140 cm), inspirate din actualitate, dar nu se fereşte să citeze elemente din arta europeană a epocilor trecute. Este vizibil faptul că pictura este domeniu de cercetare pentru Marius Burhan.

Ziua Dunării, serbată la Muzeul Brăilei „Carol I” – Casa „Perpessicius”

*Expoziţie „Dunăre, Dunăre, apă tulbure…”, vernisată în 29 iunie 2017 – Ziua Internaţională a Dunării – cu piese din colecţia muzeală şi a unui particular 

      Ziua Internaţională a Dunării – 29 iunie este serbată la Brăila ărintr-un eveniment deosebit la Muzeul Brăilei „Carol I”, mai precis la Casa Memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius” (în str. Cetății nr. 70) unde Elena Ilie – muzeograf, sef secţie – şi colegii a pregătit expoziția „Dunăre, Dunăre, apă tulbure…”, realizată cu piese din patrimoniul secției „Memoriale” și din colecția particulară Iulian Panait. 

Vernisajul are loc  joi, 29 iunie 2017, la ora 11.00 şi tot atunci participanţii sunt aşteptaţi la un program interactiv pe tema  „Dunărea albastră”. Coordonator al evenimnetelor – Elena Ilie, șef Secția Memoriale. Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii august 2017.
Programul interactiv cu tema „Dunărea albastră” este realizat în colaborare cu Centrul Local de Cercetași Brăila, coordonator Liliana Șerban – muzeograf Secția Memoriale.

Notă. Pe site-ul internaţional consacrat – http://www.danubeday.org – a fost anunţată tema anuală a Zilei Dunării – „Fii activ pentru o Dunăre mai curată!”. 

** * Ziua Internațională a Dunării a fost instituită prin semnarea, în 1994, a Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea de Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Documentul, din 29 iunie 1994, semnat la Sofia, oferă un cadru de cooperare al guvernelor, organizațiilor neguvernamentale, instituții de cercetare și industrie pentru protecția fluviului Dunărea. Ziua este marcată la nivel internațional la propunerea țărilor dunărene și sub auspiciile Comisiei Internaționale . S-a serbat prima oară în 2004.

Dunărea, la trecerea bac de la Brăila

Important ar fi ca în aceată zi, dar şi în TOATE celelalte zile, să conştientizăm importanţa apei în viaţa noastră, să protejăm apa astfel încât aceasta să fie curată – pentru noi, animale şi păsări, plante, pământ în general.  Din nefericire, poluarea şi gunoiul aruncat aiurea face ca Dunărea să nu fie deloc curată, malurile sunt infecte – se poate vedea asta şi la trecerea Bac spre Smârdan, peştii sunt în număr tot mai mic – pescarii pot să confirme… Omul, cu majuculă, ar putea schinba situaţia! Dacă vrea! Dacă îi pasă!

Războiul şi arta. Expoziţie „Fenomenul Trench Art”, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Vernisaj în 22 iunie 2017, de la ora 11.00 – eveniment realizat de instituţia muzeală gazdă în colaborare cu Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad; obiecte realizate din materiale de război din colecţia inginerului Cristian Dumitru

     Expoziția „Fenomenul Trench Art” se vernisează joi, 22 iunie 2017, ora 11.00, la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” din Piaţa Traian nr. 3. Intrarea la vernisaj este gratuită. Expoziţia rămâne deschisă în perioada iunie – iulie 2017.

Evenimentul are loc la împlinirea a 100 de ani de la contraofensiva Armatei Române de la Mărășești – Mărăști – Oituz, din vara anului 1917. Prezintă prof. univ. dr. Ionel Cândea – managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, Ghena Pricop – șef Secția Istorie muzeu brăilean, ing. Cristian Dumitru – colecționar din București, Alina Butnaru – muzeograf la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.
Expoziţia este organizată de Muzeul Brăilei „Carol I” în colaborare cu Muzeul „Pârvan” și prezintă publicului piese de artă decorativă din colecţia particulară a inginerului Cristian Dumitru din Bucureşti, dar şi documente, fotografii, decoraţii şi uniforme din patrimoniul celor două muzee organizatoare.
Subiectul expoziţiei are mai ales legătură cu acele obiecte din colecţia inginerului Cristian Dumitru care sunt confecţionate din resturi ale materialelor de război din timpul celor două conflagraţii mondiale – din obuze, cartuşe, proiectile de calibre diferite, grenade, pistoane de motor. Din toate acestea au fost realizate vaze, corpuri de iluminat (sfeşnice, lămpi, veioze), scrumiere, brichete şi nu numai.

          N. aut. (Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei) Se poate astfel lesne observa cum spiritul inventiv uman a transformat energia urii şi sentimentul morţii în artă, cu mult simţ practic şi bun simţ. Expoziţia poate fi, de asemenea, o lecţie  de umanitate şi altruism, de inteligenţă constructivă  – în fond, toate obiectele cu încărcătură emoţională negativă, legate de război, au devenit unele de uz curent, eminamente casnice, deci utile şi cu o energie tolerabilă, clar pozitivă.  

Despre teatru şi comunism, colocviu la Muzeul Literaturii în Bucureşti

*În 15 iunie 2017, de la ora 17.00; participă acad. Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Florica Ichim, Doina Papp, Ion Cocora, Mircea Cornişteanu, George Mihăiţă, Mihai Ispirescu cu amfitrioni, Ioan Cristescu şi Lucia Verona

   La Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), director scriitorul Ioan Cristescu, are loc Colocviul „Teatrul românesc sub dictatura comunistă”. Evenimentul, cu o temă necesară şi nu prea dezbătută după 1989, din păcate, se desfăşoară în colaborare cu Teatrul Dramaturgilor Români joi, 15 iunie 2017, ora 17.00, la sediul instituţiei din Bucureşti, strada Nicolae Creţulescu nr. 8. Participă scriitori şi critici de teatru, oameni de teatru – actori, regizori, directori de instituţii ale Thaliei.

MNLR îşi onorează, constant, şi misiunea de cercetare critică a istoriei literaturii noastre, îndreptată, în cazul de faţă, spre teatru. La acest colocviu vor participa critici şi oameni de teatru, regizori, actori, personalităţi implicate şi înainte de 1989, dar şi acum, în susţinerea, deloc uşoară – nici atunci, dar nici acum – a culturii şi artei româneşti. Care sunt argumentele, pro şi contra afirmaţiei că, – paradoxal, poate, dar adevărat! – şi dramaturgia, ca de altfel întreaga literatură postbelică, îşi legitimează existenţa, în primul rând, prin creaţiile unor autori ca: Horia Lovinescu, Marin Sorescu, I. D. Sârbu, Teodor Mazilu, Ion Băieşu şi alţii, apăruţi chiar în anii cenzurii comuniste? Iată întrebarea de la care vor porni şi discuţiile cu participanţii: acad. Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Florica Ichim, Doina Papp, Ion Cocora, Mircea Cornişteanu, George Mihăiţă, Mihai Ispirescu şi amfitrionii colocviului, Ioan Cristescu şi Lucia Verona. După încă trei întâlniri care vor avea loc în luna septembrie şi vor fi prefaţate de spectacole lectură, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Teatrul Dramaturgilor Români îşi propun să publice acele piese considerate – conform opiniei participanţilor – „de rezistenţă”, apte să fie reunite într-o „Antologie a teatrului românesc sub dictatura comunistă”, cumpletează invitaţia Mihai Ispirescu – moderatorul evenimentului.