Arhive etichetă: muzeu

„Gusturi în cupru”, expoziție la Muzeul Țăranului

*Rămâne deschisă până în 22 ianuarie 2022 * Cuprinde obiecte din colecție privată extrem de valoroasă, unică în peisajul de profil din România

„GUSTURI ÎN CUPRU. Bucătărie și fascinația formei” este noua expoziție (16 decembrie 2021 – 16 ianuarie 2022) care se verniseaza in sala „Irina Nicolau” la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MTR). Publicul va avea in fata o colecție de forme pentru copturi, jeleuri și aspicuri aparținând familiei Magda și Vlad Manoliu.

„În secolul al XVIII-lea încep să se folosească masiv la curțile imperiale și regale prăjituri făcute în forme de astea stranii, ciudate. Nu-s deloc simple, unele au o formă arhitecturală extraordinară. Eu, când am început să adun formele, am și zis, o parte din astea pentru copturi le voi băga într-o categorie care se va chema forme arhitecturale de copt. Exact așa arată” – colecționarul Vlad Manoliu.

Formele de acest tip s-au răspândit, spun istoricii, în Europa apuseană începând cu secolul al XVIII-lea, perioada lor de maximă înflorire fiind însă secolul al XIX-lea. Piesele sunt caracteristice pentru inventarul bucătăriilor nobiliare occidentale, fiind utilizate și în Transilvania, cu precădere de către sași, dar şi de landleri sau maghiari. Mesele de banchet tipice acestei perioade permiteau, prin forma și dimensiunea lor, punerea în valoare a bogăţiei și diversităţii de forme, culori şi texturi ale produselor culinare preparate, decorativ modelate şi asamblate în forme arhitecturale complicate. Toate aceste elemente contribuiau la crearea acelei atmosfere somptuoase și rafinate proprii curților regale și nobilimii din epocă, dar şi burgheziei de mai târziu. Bine conservată și documentată, colecția Magda și Vlad Manoliu include 125 forme de cupru de diferite dimensiuni și modele, datând din secolele XIX – XX. Fiecare piesă este unicat, printre acestea se află și un vas de gătit cu monograma regelui Carol I. De remarcat raportul dintre dimensiunea estetică a materialului (cuprul/arama) şi ansamblul formelor, frumusețea detaliilor (marca poansonată, decorurile cizelate, ştanţate, detaliile constructive).

Colecțiile de forme de cupru de o asemenea amploare sunt relativ rare pe teritoriul românesc. Nici muzeele nu dețin astfel de colecții.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

„Monumente dispărute, strămutate, salvate”, expoziție foto-documentară la Muzeul Cotroceni

*Până pe 9 februarie 2022 pot fi admirate lucrări de artă monumentală care, în mare parte, rămân doar în amintirea peliculei foto

În perioada 9 decembrie 2021 – 9 februarie 2022, Muzeul Național Cotroceni (https://www.facebook.com/muzeulcotroceni) prezintă în Spațiile Medievale, sub genericul „Dispărute, strămutate, salvate”, imagini ale unor lucrari plastice de factură monumentară cu caracter comemorativ care, de-a lungul timpului, au fost îndepărtate de regimurile politice din secolul trecut. Practic, vor fi mai mult de 30 panouri pe care publicul va vedea câteva creații artistice din patrimoniul național și universal care au fost demolate, topite sau, în rare situații, strămutate sau ascunse. Statuile ecvestre ale regelui Carol I (foto, amplasată inițial între Palatul Regal și Palatul Cărții – Fundația Universitară, a fost dată jos de comuniști în 1947)

și a regelui Ferdinand I – ambele creații ale sculptorului croat Ivan Meštrović, „Monumentul reîntregirii neamului” – grup statuar evocator al Marii Uniri de la 1918, opera sculptoriței Olga Sturdza-Mavrocordat, statuia lui Vasile Lucaciu – luptător pentru drepturile românilor ardeleni – sunt doar o mică parte a monumentelor considerate în trecutul mentionat „necorespunzătoare ideologic și politic”, distruse și „scăzute din inventar pe bază de proces-verbal”. Expoziția „Dispărute, strămutate, salvate” va putea fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 9.00 – 17.00. Vizitarea se face pe bază de programare, la mail vizitare@muzeulcotroceni.ro sau la telefon 021.317.31.07 / 0725.518.381, doar cu respectarea măsurilor speciale (certificat verde obligatoriu) care au ca scop prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Târg de Sfântul Nicolae, la MȚR

*Până în 5 decembrie 2021, inclusiv * Program: zilnic, între 10.00 – 18.00 * Intrare cu bilet și certificat verde

La tradiționalul Târg de Sf. Nicolae din capitală participă peste 60 de meșteri – olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, iconari, cioplitori din toate zonele țării la Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR https://www.facebook.com/MuzeulTaranului). Până duminică, 5 decembrie (popular, „undrea”), inclusiv, e deschis – zilnic, de la 10.00 la 18.00. Sunt și alte obiecte de admirat și cumpărat: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, scoarțe, străchini, icoane, pristolnice, blide, marame, chimire, curele, genți, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, împletituri din pănuși, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi. Nu lipsesc de la târg nici bunătățile pentru masă: prăjituri de casă, cozonaci, miere de albine etc. Mai sunt, ne informează organizatorii, si ierburi de leac, tradiționala țuică, precum si publicațiile MȚR: cărți cu teme etnologice, cărți-obiect, albume, calendarul 2022, revista Martor.

Sâmbătă, 4 decembrie, în intervalul 11.00 – 17.00 vizitatorii târgului vor putea asista la o animație muzicală cu o fanfara din Valea Mare. De altfel, satul Valea Mare din județul Vaslui este recunoscut pentru fanfare care erau, cândva, în număr mare – 10, alteori 12. Azi au rămas doar trei, Fanfara Șarambel fiind cea mai apreciată și ea va interpreta în curtea Muzeului Țăranului hore, sârbe și bătute moldovenești.

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei. Organizator eveniment: Muzeul Național al Țăranului Român.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Max Hermann Maxy, vocația unui deschizător de drumuri artistice

*O biografie care merită în permanență revizitată

Max Hermann Maxy (M. H. Maxy, 26 octombrie 1895, Brăila – 19 iulie 1971, București) este un uriaș artist român de origine evreiască (foto 1 – autoportret, lucrare datată 1932: foto 2 – ”Compoziție”, lucrare datată 1966 în colecțiile Muzeului de Artă Vizuală Galați). Pictor (cu studii la Viena: în curentul avangardist, și nu numai, este un reper), scenograf (a lucrat și la Paris), editor, profesor universitar, a fost primul director al Muzeului de Artă al României (numit în 1949). Biografia sa merită în permanență revizitată – cu valoare de reper/ model pentru orice om, fie că iubește sau nu arta.

Spirit multilateral, mereu aplecat spre cercetare, Max Herman Maxy a avut destinul şi vocaţia deschizătorului de drumuri. A organizat şi coordonat singura şcoală românească constituită după modelul Bauhaus. Ca scenograf, a participat la montarea primelor spectacole de teatru avangardist de la noi iar mai târziu, în calitate de prim director al Muzeului Naţional de Artă al României, şi-a investit energia şi talentul organizatoric în crearea unei instituţii de talie europeană. Încă de timpuriu, Maxy şi-a însuşit cu aviditate toate experienţele moderniste, de la expresionism şi cubism la constructivism. A cunoscut îndeaproape cercurile avangardiste europene, fiind unul dintre puţinii români primiţi să expună la celebra Galerie Der Sturm. A expus în repetate rânduri alături de nume mari ale noii arte, ca Paul Klee, Kurt Schwitters, Hans Arp, Giorgio de Chirico, El Lissitzky, Constantin Brâncuşi. A fost, între 1925 şi 1928, iniţiatorul şi principalul promotor al INTEGRALISMULUI – o încercare ambiţioasă de sintetizare a tuturor curentelor moderniste de până atunci, menită să îmbrăţişeze toate formele de expresie artistică, de la pictură, sculptură şi grafică până la scenografie, mobilier, tapiserie, legături de cărţi, obiecte decorative, ceramică” – este o prezentare succintă pe care i-a făcut-o la un moment dat muzeograf dr. Maria Stoica de la secția Artă a Muzeului Brăilei ”Carol I”; de altfel, instituția muzeală brăileană are în colecții destule lucrări (una dintre ele, foto 3 – ”Fata cu păpușa”, 1921) semnate M. H. Maxy, expuse în sala dedicată artistului.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

O șezătoare veselă, activitate a rușilor lipoveni la muzeu

*Întâlnirea, cu participarea unor copii din Comunitatea Rușilor Lipoveni din Jurilovca și din CRL Brăila, a avut loc la Centrul Diversității Culturale din Muzeul Brăilei ”Carol I”

Am participat, în 6 septembrie 2021, la o secvență a evenimentului ”Șezătoare veselă”, activitate cu foarte tineri membri ai Comunității Rușilor Lipoveni (CRL) Crl Braila și din Comunitatea de la Jurilovca, județ Tulcea. Ambianța a fost tipică – frumusețea costumelor tradiționale, plus obiecte într-o expoziție despre cultura și obiceiurile rușilor lipoveni – special amenajată cu ocazia activității de la Centrul Diversității Diversității Culturale – coordonator Camelia Hristian – din Muzeul Brailei ”Carol I”.

Nota red. Poate vă întrebați de ce (și) la muzeu? Răspunsul e simplu. Pentru că instituția tezaurizează…. filmele și imaginile vor rămâne în arhivă și vor sta mărturie peste timp…

Un album foto la https://www.facebook.com/media/set/?vanity=MuzeulBraileiCarolI&set=a.3037311779885635

Copiii brăileni sunt din cei care participă la sediul CRL (în cartierul brăilean Pisc – acolo unde locuiesc mulți dintre membrii Comunității), la programul de studiu al limbii ruse. Programul, cu poezii și cântece în limba lui Cehov, Dostoievski, Puskin) a fost coordonat de Tatiana Văsii din Jurilovca, prof Maria Milea – președinte CRL Brăila (și directorul Școlii Gimnaziale ”A.S. Puskin”), prof. Ana Oprea – secretar CRL Brăila.

Un film (fragm) al frumoasei activități – cu tradiții ale unei culturi de care ne bucurăm cu toții, pentru că trăim împreună – pe canalul You Tube al revistei noastre

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Ziua Limbii Române, serbare la Brăila

*La Casa Memorială ”D. P. Perpessicius” de la ora 17.00, în 31 august 2021

La Casa Memorială ”Dumitru Panaitescu Perpessicius” – Brăila, str. Cetății nr. 70 – serbăm Ziua Limbii Române mâine, 31 august 2021, de la ora 17.00. Evenimentul este o întâlnire cu scriitori. Organizatori: secția Memoriale, muzeograf șef Elena Ilie, din Muzeul Brăilei ”Carol I” și revista de cultură și informație BRAILA CHIREI & Armanda Filipine.

Notă. Aduc și volume de poezie ale unor autori din țară, din Republica Moldova și nu numai, așa că așteptăm deopotrivă prozatorii – nu doar brăileni – ci și gălățeni! Să citim împreună poeme și să celebrăm astfel LIMBA ROMÂNĂ!

**Ziua Limbii Române se serbează din 1990 în Republica Moldova și din 2013 în România, la 31 august.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei