Coloviu la Centrul Cultural „Nicăpetre”. Tema – opera sculptorului Nicăpetre

*Sâmbătă, 27 ianuarie 2018, de la ora 11.00

Primul eveniment organizat în acest an la Centrul Cultural „Nicăpetre”, parte a Secţiei Artă a Muzeului Brăilei „Carol I” (fosta Casa Colecţiilor de Artă, în frumoasa casă Embiricos – str. Belvedere nr. 1) este dedicat sculptorului Nicăpetre (nume real Bălănică Petrică, 27 ianuarie 1936, Brăiliţa, Brăila, România – 21 aprilie 2008. Toronto, Canada). 

Reuniunea comportă dezvoltarea temei „Perspective asupra operei lui Nicăpetre” susţinută de dr. Maria Stoica – şef Secţia Artă şi muzeograf Alina Ruxandra Mircea. Vor fi prezentate subiectele „Tema îngerilor în opera lui Nicăpetre” şi „Naiv, provincial şi capul în nori – Nicăpetre, artist român în Occident”. Evenimentul este dedicat aniversării a 82 de ani de la nașterea artistului. Pe afiş, lucrarea lui Nicăpetre „Vignetă (în stil gotic)”, nedatat (anii 1970), tuș negru pe hârtie în colecţia Centrului Cultural „Nicăpetre” (care a devenit spaţiu dedicat sculptorului brăilean din anul 2001, unde este pusă în valoare opera lui Nicăpetre, donată muzeului brăilean).

Nicapetre – autoportret, 1978

N.red. (Date preluate de pe site https://www.muzeulbrailei.ro/) Nicăpetre a absolvit Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu, în anul 1964. S-a afirmat, încă de la debut, ca desenator şi sculptor original, de mare valoare. Până în 1980 a trăit şi a creat în România. A publicat desene în revistele LuceafărulRomânia LiterarăSăptămânaViaţa RomâneascăAlbinaIfiumuncacs. A ilustrat volumele: Poeme de Theodor Balş, Libertatea de a trage cu puşca de Geo Dumitrescu, Veşmânt şi culoare de Cristina Anghelescu, Coloana fără sfârşit de Mircea Eliade.

Prima expoziţie personală, de sculptură şi desen,  Cariatide, a fost realizată în anul 1969, la Galeria Simeza. I-au urmat expoziţiile de sculptură din anii 1970, 1972, 1974, la Galeria Apollo; 1975 expoziţia de desen la Galeria Amfora; 1976 expoziţia de sculptură la Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti; 1979 expoziţia de sculptură şi desen la Galeriile de artă Bacău; 1980 expoziţia de desen la Galeria Galateea.
Sculpturi monumentale din această perioadă se află la Măgura Buzăului: A fost aici, odată… (1971), Zăbală şi paloş (1979), iar la Târgu-Jiu a realizat decoraţia exterioară de la sediul primăriei – 32 capitele (1971).

La 15 iulie 1980, data la care Nicăpetre a părăsit România, creaţia sa de desenator şi de sculptor, realizată între 1962 şi 1980, a rămas în atelierul din Bariera Vergului, Intrarea Mieilor nr. 10, atelier devastat după refuzul artistului de a reveni în ţară. Plecarea din România i-a fost favorizată de invitaţia la Simpozionul de sculptură în marmură de la Skironio (Grecia), organizat de soţia sculptorului Costas Polichronopoulos, în memoria acestuia. După o scurtă perioadă petrecută în Grecia şi în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto. Deşi a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supravieţui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul „Artistul şi Natura”), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic „Brăiliţa – Downtown – via UAP”) şi să cioplească, în parcuri sau în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnaţi de furtună şi, din ce în ce mai rar, în piatră.
Din anul 1982 a reuşit să expună în Toronto, pictură şi sculptură, la Columbus Center, iar în 1985 a deschis expoziţia personală de sculptură la Goethe Institute. Acesta a fost începutul unei intense activităţi expoziţionale care îi va aduce recunoaşterea internaţională.
Nicăpetre s-a impus prin varietatea tehnicilor, a genurilor şi prin complexitatea operei sale, prezentată în galerii şi în alte spaţii culturale de referinţă din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria.
În anul 1991 a fost distins cu Marele Premiu la Concursul Internaţional de Sculptură „Henri Moore” de la Hakone (Japonia) pentru lucrarea Adam şi Eva, sculptată în marmură.
În 1993 a obţinut Premiul Juriului la a II-a ediţie a Concursului Internaţional de Sculptură organizat de Universitatea din Birmingham – Alabama, SUA. Lucrarea „Invocaţie”, sculptată în lemn, a fost achiziţionată pentru colecţia Universităţii.
În 1995 a participat cu lucrarea, în lemn, „Devenire”, la Expoziţia Trienală de Sculptură de la Osaka. Alte lucrări monumentale sculptate de Nicăpetre sunt instalate în parcuri culturale şi spaţii publice din lume: „Iubirea mea… despre tine” (1974), marmură, la Villany (Ungaria), „Marea Umbră” (1980), marmură, la Skironio (Grecia), „Orgă de linişte” (1988), granit, la Straubing  (Germania), Acrotiri (1993), marmură, la Krastal – St. Paul (Austria), „Devenire”, lemn (1994), la Saint-Jean-Port-Joli (Quebec), „Păstaie” (1996), lemn, la Kirkfield (Ontario) ş.a. Pentru Centrul Cultural Românesc din Hamilton (Canada) a sculptat portretele lui Mihai Eminescu (1989) şi Nae Ionescu (2000), ambele în marmură, şi portretele scriitorilor români din exil, în bronz: Aron Cotruş (2002), Vasile Posteucă (2003), Mircea Eliade (2005), Horia Vintilă (2006), Horia Stamatu, George Donev.

Anunțuri

Expoziţie Vespasian Lungu, la galeria „Gh. Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I”

*Lucrările sub genericul „Mănăstiri şi schituri româneşti. Schiţe de călătorie: 1974 – 1982” pot fi admirate până pe 17 februarie 2018

     Iubitorii graficii şi picturii pot admira la Galeria „Gheorghe Naum” (Piaţa Traian nr. 3, intrarea prin Calea Galaţi) a Muzeului Brăilei „Carol I”, din 17 ianuarie 2018, expoziţia Vespasian Lungu „Mănăstiri şi schituri româneşti. Schiţe de călătorie: 1974 – 1982”. Pe afis: „Sihla. Schitul «dintr-un lemn»”, lucrare a lui Vespasian Lungu din 1974, creion şi acuarelă pe hârtie – colecţia Muzeului Brăilei „Carol I”.

Vespasian Lungu

         Lucrările din expoziţie pot fi vizualizate până în 17 februarie 2018. Program de vizitare: de miercuri până duminică, între 900 şi 17.00. Intrarea este liberă.

Foto dreapta, artistul Vespasian Lungu (un artist al acuarelei, născut la 21 iulie 1927 în Costişa, Suceava; decedat în 1994, astăzi, numele său îl poartă Şcoala Populară de Arte din Brăila unde a profesat începând cu 1968) în curtea Casei Embiricos (astăzi, Centrul Cultural Nicăpetre), anii 1980. Fotografie din arhiva Secţiei Artă a Muzeului Brăilei „Carol I”, secţia de Artă fiind şi organizatoarea expoziţiei.

Concert „Vis de iarnă”, cu elevi ai Liceului de Arte „Darclée” Brăila

*La Muzeul Brăilei „Carol I”, program oferit de clasele de muzică în 20 decembrie 2017

Muzeul Brăilei „Carol I” a găzduit miercuri, 20 decembrie 2017, concertul „Vis de iarnă”oferit de elevi ai Liceului de Arte „Hariclea Darclée” Brăila de la clasele de muzică cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Evenimentul a avut loc în sala de festivități din Piața Traian nr. 3, în prezenţa unui public iubitor de muzică, a prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager al muzeului gazdă – care a făcut deschiderea programului. Prezentator a fost Ionel Filip – profesor Vioară la Liceul de Arte „Darclée” Brăila. Foto de Diana Coşarcă şi Geta Şerbănescu – Muzeul Brăilei „Carol I”. 
      Programul a fost unul ofertant, copiii şi tinerii având ţo şansa de a-şi demonstra măiestria interpretativă:
Potpuriu de Crăciun și „Imagine” de J. Lenon cu Orchestra liceului, voce Andrei Barbu, dirijor prof. Ștefan Lupu; „Valsul nr. 14” de Chopin interpretat de Maria Bădașcu, cl. a V-a pian, prof. Mircea Petrescu; „Gavota” de Fr. J. Gossec cu Sebastian Bogdan Tudor, cl. a III-a Vioară, prof. Ioan Popescu, prof. corepetitor Adriana Burcă; „The Regtime” de A. Hulzman cu Anastasia Buescu, cl. I și Mario Cristea, cl. a II-a Pian la patru mâini, prof. Galina Cojocari; „Dans Țărănesc” de B. Dimitrescu cu Andrei Radu Nistor, cl. a VI-a Violă, prof. Ioan Popescu, prof. corepetitor Adriana Burcă; „Vals” de A. Burgmüller cu Mario Cristea, cl. a II-a Pian, prof. Adriana Burcă; „Concertul în la minor” de J. S. Bach cu Mihai Mansur Coman, cl. a V-a Vioară, prof. Florin Păun,
prof corepetitor Gianina Ghionea; lied „Varnüng” de W. A. Mozart cu Alexandra Murgu, cl. a IX-a Canto clasic, prof. Cerasela Popa Omocea,
prof. corepetitor Raluca Ciucă; „Studiu op. 73” de E. Grieg cu Robert Pavel, cl. a VI-a Pian, prof. Galina Cojocari; „Sonata nr. 9”, p. II de A. Corelli cu Ionuț Trandafir, cl. a VI-a Vioară, prof. Iosif Cojocaru, prof. corepetitor Gianina Ghionea; liedul „Nici nu-i pasă” de C.P. Basacopol cu Cosmina Spînu, cl. a XI-a Canto clasic, prof. Cerasela Popa Omocea, prof. corepetitor Raluca Ciucă; „All of me” de J. Schmidt cu Petru Mișcoi, cl. a X-a Pian, prof. Ionuț Vlad; „Sonata p. I” de Fr. M. Veracini cu Cristian Istrate, cl. a VIII-a Vioară, prof. George Tudose, prof. corepetitor Mircea Petrescu;  „Preludiu” de J. S. Bach cu Adrian Istrate. cl. X-a Violoncel, prof. Tereza Gânju; „Vals din Suita de jazz nr. 2” de D. Shostakovich cu ansamblu de chitare alcătuit din George Holban, a X-a, Mihăiță Stan, X-a, Daniel Diaconu, a IX-a, Ștefan Dan, a X-a, Valentin Gheorghe, a X-a, prof. Mădălin Nedelcu; „Studiu în do minor” de S. Prokofiev cu Sarah Păun, cl. a IX-a Pian, prof. Adriana Burcă; arie din „Nunta lui Figaro” de W. A. Mozart cu Cristina Matei, cl. a XI-a Canto clasic, prof. Liliana Chiriță, prof. corepetitor Gianina Ghionea; „Preludiu” de V. Jianu cu Maria Aristița Lazăr, cl. a XII-a Flaut, prof. Marieana Chirman, corepetitor Lorina Giurgea, cl. a XII-a; „Studiu” de H. V. Lobos cu Valentin Gheorghe, cl. a X-a Chitară, prof. Mădălin Nedelcu; arie din „Boema” de G. Puccini cu
Andreea Belciugan, cl. a XII-a Canto clasic, prof. Liliana Chiriță, prof. corepetitor Gianina Ghionea; ” Studiu în re minor” de S. Rahmaninov cu
Lorina Giurgea, cl. a XII-a Pian, prof. Adriana Burcă; lied „Zdesharașo” de S. Rahmaninov cu Mălina Stamate, cl. a XII-a Canto clasic, prof. Cerasela Popa Omocea, prof. corepetitor Raluca Ciucă; Colinde de Crăciun cu formaţia corală a liceului, dirijor prof. Marcica Lupu.

Poetul Nicolae Grigore Mărășanu, aniversat la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Vineri, 8 decembrie 2017, de la ora 17.00 prin lansarea cărţii „Locuirea în poezie. O estetică a supraviețuirii / convorbiri” cu prof. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman) 

     La Muzeul Brăilei „Carol I” are loc vineri, 8 decembrie 2017, de la ora 17.00 lansarea cărții „Locuirea în poezie. O estetică a supraviețuirii / convorbiri”, apărută la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”, autori fiind Nicolae Grigore Mărășanu şi Viorel Coman (numele de autor al prof. dr. Viorel Mortu).
Evenimentul este dedicat aniversării poetului Nicolae Grigore Mărășanu (născut la 7 decembrie 1937 în Măraşu, judeţ Brăila – localitate în spaţiul Insulei Mari a Brăilei, a fost strămutată la un moment dat după inundaţii masive pentru că se afla mult prea aproape de fluviul Dunărea). Vor prezenta cartea şi autorul sărbătorit Zamfir Bălan, Valentin Popa, Vasile Datcu.
Moderator va fi Ionel Cândea – manager al muzeului gazdă; evenimentul are loc în sala de festivități a sediului din Piața Traian, nr. 3.

Expoziţie-tandem de grafică satirică, Chiril şi Crihană la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Vernisaj duminică, 12 noiembrie 2017, la ora 11.00; expun la Galeria „Gh. Naum” artiştii desenatori, graficieni Victor Chiriloaie-CHIRIL şi Florian Doru Crihană

     Galeria „Gheorghe Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I”, secţia Artă – şef muzeograf dr. Maria Stoica, găzduieşte începând cu 12 noiembrie 2017 o expoziţie-tandem (a mai fost… în această formulă tot la Galeria „Gh. Naum”, cel puţin de două ori; în 2012, în 2014 mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=771986802893911) care oferă publicului şansa degustării gratuite a unei porții duble de umor și imaginație satirică. Vernisajul este programat la ora 11.00. Intrarea est

Victor Chiriloaie-CHIRIL şi Florian Doru Crihană, aprilie 2012, Galeria „Gh. Naum”

e liberă. 

           Reputații graficieni Victor Chiriloaie-CHIRIL și Florian Doru Crihană se reîntâlnesc pe simeze pentru un nou proiect. Cele două expoziții prezentate în tandem, „Umor desenat” și „Brăila – o impresie satirică”, propun publicului brăilean două viziuni diferit exprimate asupra unor realități subtile, dar extrem de apropiate: „mitologia” tranziției și „mitologia” brăileană. 

         ** *

           Concepută pentru un moment sărbătoresc – împlinirea vârstei de 70 de ani, secțiunea „Umor desenat” aduce o sinteză a carierei de grafician a lui Victor Chiriloaie-Chiril, cuprinzând toate temele care l-au preocupat pe artist pe parcursul ultimilor ani.

             Îndelung așteptată, secțiunea „Brăila – o impresie satirică” reimaginează, în stilul care l-a consacrat pe Florian Doru Crihană (artistul a revenit după o serie de evenimente expoziţionale, editoriale în străinătate), o serie de întâmplări, evenimente istorice și legende urbane înregistrate de memoria colectivă locală.

„Sensuri ale icoanei”, conferinţă la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Duminică, 5 noiembrie 2017, de la ora 13.00

        Muzeul Brăilei „Carol I” în colaborare Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” Brăila organizează duminică, 5 noiembrie 2017, de la ora 13.00 la Muzeul Brăilei „Carol I” o conferință cu tema „Sensuri al icoanei”, eveniment în Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești (2017).
Conferinţa este susţinută de Alina Ruxandra Mircea – muzeograf la secția „Artă” a Muzeului Brăilei „Carol I”.
Vor fi prezentate câteva aspecte ale istoriei constituirii icoanei în Antichitatea Târzie și în perioada imediat următoare crizei iconoclaste (sunt cunoscute două perioade în istorie în care au fost interzise icoanele: 717 – 787 d.Hr. şi 813 – 843 d.Hr.). De asemenea, noțiuni de iconografie și stil vor fi discutate în conjuncție cu elemente ale teoriei imaginii la Sfinții Părinți și în special la Sfântul Ioan Damaschinul.

Expoziţie de grafică Mimi Şaraga Maxy, la Iaşi

*În 3 noiembrie – 3 decembrie 2017, la Muzeul „Vasile Pogor” în organizarea Muzeului Literaturii Iaşi şi a Muzeului Brăilei „Carol I” cu sprijinul Consiliului Judeţean Brăila 

      Lucrări din colecţia Muzeului Brăilei „Carol I” cu grafică de Mimi Şaraga Maxy (1923 Brăila, România – 2006 Franţa) sunt prezentate în perioada 3 noiembrie – 3 decembrie 2017 la Muzeul „Vasile Pogor” Iaşi în expoziția „Nu se poate trăi nici singur, nici cu alţii. Grafică: 1955–1982”.  Vernisaj – vineri, 3 noiembrie 2017, ora 17.00. Organizatori – Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi și Muzeul Brăilei „Carol I” cu sprijinul Consiliului Judeţean Brăila.

    „Tema mare a expoziţiei de faţă – şi care ar putea funcţiona ca o cheie de lectură pentru întreaga operă de după 1968 a lui Mimi Şaraga Maxy – e presimţirea unui rău amplu şi insidios, mascat temporar şi ineficient de convenienţe şi de ritualurile sociale, dar fără îndoială persistent şi pe care o catastrofă istorică ori numai precaritatea naturii omeneşti îl pot oricând activa. Purtând amprenta unei sensibilităţi excesive, marcate de evenimente personale dureroase (moartea timpurie a mamei, experienţa războiului, relaţii familiale dificile, boala şi moartea lui Max Herman Maxy), lucrările dezvăluie un conţinut apăsat autobiografic şi, în acelaşi timp, general-uman, liber de orice contextualizare precisă”, afirmă muzeograf Alina Ruxandra Mircea de la secţia Artă a muzeului brăilean – curatorul expoziției. 

Notă. Cu acelaşi titlu a fost organizată la Muzeul Brăilei „Carol I” – Galeria „Gh. Naum” o expoziţie în 2016 curator şi prezentator Alina Ruxandra Mircea ( https://brailachirei.wordpress.com/2016/11/18/nu-se-poate-trai-nici-singur-nici-cu-altii-expozitie-de-grafica-mimi-mimi-saraga-maxy/ – foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1583175091775074 pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei). Foto dreapta, autoportret al artistei prezent în expoziţia brăileană din noiembrie 2016.

** *

Expoziţia „Nu se poate trăi nici singur, nici cu alţii…”, intitulată astfel după o poezie a lui Ion Caraion ilustrată de Mimi Şaraga Maxy, aduce pe simezele Muzeului „Vasile Pogor” o selecţie reprezentativă din opera grafică a artistei. Muzeul Brăilei „Carol I” îşi propune, în felul acesta, să completeze imaginea unui artist de certă valoare, care a fost multă vreme absent din conştiinţa publicului român şi a cărui operă este insuficient cunoscută. Mimi Șaraga Maxy s-a născut la București în 1923, într-o familie evreiască. Pasionată inițial de muzică, s-a reorientat către artele plastice după ce, într-un moment de criză economică, tatăl ei a fost nevoit să-i vândă pianul. Între 1941 și 1944, a studiat pictura la Academia de Arte Liberă pentru Evrei, sub îndrumarea lui Max Herman Maxy. De la debutul ei expozițional, în 1947, și până în 1982, anul în care a părăsit definitiv România, a expus constant pictură, grafică și artă obiectuală. Puţin circulată, aproape neştiută, deşi deosebit de consistentă, grafica lui Mimi Şaraga Maxy descoperă un artist subtil şi perspicace, cu largi posibilităţi la nivelul expresiei şi dexterităţi de experimentator. Lucrările incluse în această expoziţie au, totodată, o însemnată valoare documentară, fiind realizate în legătură nemijlocită cu două personalităţi importante ale culturii române: artistul avangardist Max Herman Maxy (1895 – 1971) şi poetul Ion Caraion (1923 – 1986). Cu totul remarcabile sunt desenele făcute împreună cu Ion Caraion după 1972, pornind de la câteva dintre poemele acestuia. Ele sunt astăzi singurele mărturii directe ale unei relaţii de colaborare între un artist vizual şi un scriitor, pentru care nu există precedent sau exemplu comparabil în istoria artei româneşti. Mimi Şaraga Maxy a găsit în Ion Caraion un spirit înrudit, a cărui poetică „neagră” a venit în întâmpinarea propriilor predispoziţii şi a alimentat o serie de teme şi motive în arta ei până târziu în anii ’70.