Despre teatru şi comunism, colocviu la Muzeul Literaturii în Bucureşti

*În 15 iunie 2017, de la ora 17.00; participă acad. Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Florica Ichim, Doina Papp, Ion Cocora, Mircea Cornişteanu, George Mihăiţă, Mihai Ispirescu cu amfitrioni, Ioan Cristescu şi Lucia Verona

   La Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), director scriitorul Ioan Cristescu, are loc Colocviul „Teatrul românesc sub dictatura comunistă”. Evenimentul, cu o temă necesară şi nu prea dezbătută după 1989, din păcate, se desfăşoară în colaborare cu Teatrul Dramaturgilor Români joi, 15 iunie 2017, ora 17.00, la sediul instituţiei din Bucureşti, strada Nicolae Creţulescu nr. 8. Participă scriitori şi critici de teatru, oameni de teatru – actori, regizori, directori de instituţii ale Thaliei.

MNLR îşi onorează, constant, şi misiunea de cercetare critică a istoriei literaturii noastre, îndreptată, în cazul de faţă, spre teatru. La acest colocviu vor participa critici şi oameni de teatru, regizori, actori, personalităţi implicate şi înainte de 1989, dar şi acum, în susţinerea, deloc uşoară – nici atunci, dar nici acum – a culturii şi artei româneşti. Care sunt argumentele, pro şi contra afirmaţiei că, – paradoxal, poate, dar adevărat! – şi dramaturgia, ca de altfel întreaga literatură postbelică, îşi legitimează existenţa, în primul rând, prin creaţiile unor autori ca: Horia Lovinescu, Marin Sorescu, I. D. Sârbu, Teodor Mazilu, Ion Băieşu şi alţii, apăruţi chiar în anii cenzurii comuniste? Iată întrebarea de la care vor porni şi discuţiile cu participanţii: acad. Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Florica Ichim, Doina Papp, Ion Cocora, Mircea Cornişteanu, George Mihăiţă, Mihai Ispirescu şi amfitrionii colocviului, Ioan Cristescu şi Lucia Verona. După încă trei întâlniri care vor avea loc în luna septembrie şi vor fi prefaţate de spectacole lectură, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Teatrul Dramaturgilor Români îşi propun să publice acele piese considerate – conform opiniei participanţilor – „de rezistenţă”, apte să fie reunite într-o „Antologie a teatrului românesc sub dictatura comunistă”, cumpletează invitaţia Mihai Ispirescu – moderatorul evenimentului.

„Blues si Poezie. La Comedie”, o noua editie de Ziua Mondiala a Limbii Materne

*In 21 februarie 2017, la Teatrul de Comedie din Bucureşti *Cu poeti care recita in mai multe limbi, cu blues in interpretarea Mike Godoroja & Blue Spirit

afis-blues-si-poezie        Ziua Mondială a Limbii Materne, declarată de UNESCO si prezentă in calendar in 21 februarie, este celebrată de Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR – director Ioan Cristescu, scriitor) și Teatrul de Comedie din Bucureşti printr-un recital de poezie şi blues. Sunt invitaţi să citească din operele lor literare Sántha Attila – in limba maghiară, Liubiţa Raichici – in lb. sârbă, Luminiţa Cioabă – in lb. rromani, Ioana Crăciunescu si Adrian Suciu in lb. română,  iar intervențiile blues poartă semnătura Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrion va fi poetul Dan Mircea Cipariu. 

           Evenimentul Seri de Poezie si Jazz – „Blues si Poezie. La Comedie’ – are loc marți, 21 februarie 2017, de la ora 17.00 la Sala Nouă a Teatrului de Comedie (Str. Sf. Vineri nr. 11).

De câţiva ani, organizăm Seri de poezie şi jazz, sub egida Poezie. La Comedie, graţie maestrului George Mihăiţă, un prieten al poeţilor şi un fin interpret al sonurilor lirice. Anul acesta, pe 21 februarie, am imaginat acest show de poezie şi blues dedicat Zilei Internaţionale a Limbii Materne. Ca de obicei, fanii poeziei şi ai jazz-ului vor fi alături de câteva dintre cele mai autentice şi valoroase voci ale poeziei din ţara noastră”, declară poetul Dan Mircea Cipariu – amfitrionul Serilor „Poezie. La Comedie”.

*** Ziua Mondială a Limbii Materne este aniversată anual în întreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul.

Simpozion „Perpessicius – 125”, la Muzeul Brăilei „Carol I’

*Vineri, 11 noiembrie 2016, de la ora 11.00 

casa-memoriala-perpessicius-025

Casa Memoriala „Dumitru Panaitescu Perpessicius’

afis-simpozion-perpessicius-11-nov-2016  Simpozionul „Perpessicius – 125” (afis cu bustul realizat de sculptorul Nicăpetre, născut de asemenea la Brăila), eveniment dedicat împlinirii a 125 de ani de la nașterea cărturarului brăilean Dumitru Panitescu Perpessicius (21 octombrie 1891, Brăila — 29 martie 1971, București) are loc vineri, 11 noiembrie 2016, de la ora 11.00 în sala de conferințe a Muzeului Brăilei „Carol I” (Piața Traian nr. 3). Moderator va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – cercetător, membru corespondent al Academiei Române, manager muzeul brăilean.

Organizatorii manifestă Muzeul Brăilei „Carol I” şi Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) București. Participă universitarul Lucian Chișu – critic literar, fost director MNLR, Ion Cristescu – scriitor, director MNLR, George Neagoe, Elena Ilie – sef Secție Memoriale in Muzeul brăilean, Zamfir Bălan – director adjunct muzeu brailean, prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman) – critic literar, scriitor prof. Constantin Gherghinoiu – director Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius’ Brăila, scriitor prof. dr. Valentin Popa.
Programul evenimentului cuprinde si lansarea volumului de poezii  „Scut și targă” de D. P. Perpessicius (apărut în 1926), lansarea medaliei jubiliare „Perpessicius – 125” realizată de muzeul gazdă, vizită la Casa Memorială „D. P. Perpessicius” din str. Cetății nr. 70, întâlnire cu elevii Liceului „D. P. Perpessicius” Brăila.

***

Dumitru Panitescu, initial Perpessicius a fost un pseudonim pe care l-a folosit in reviste, apoi a devenit supranume, a fost elev la Liceul „Nicolae Bălcescu”;  istoric, critic literar, folclorist, eseist, poet, cercetător și editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române. Licenţiat în filologie romanică la Universitatea din Bucureşti (1914). Debutează cu proză în revista brăileană Flori de câmp (1911), publică versuri în revista „Versuri şi proză”, semnează cu pseudonimul Perpessicius în „Cronica” (1915), revistă condusă de Gală Galaction şi Tudor Arghezi. Mobilizat pe front, este rănit în 1916 şi rămâne invalid de mâna dreaptă; a fost profesor în mai multe localităţi, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, scrise împreună cu Al. Rosetti şi J. Byck.

A colaborat la „Cuvântul”, „Lumea”, „Universul literar”, „România”, Revista Fundaţiilor Regale, „Letopiseti”, „Neamul românesc”, „Cartea vremii”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”, „Ideea europeană”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Viaţa românească”, „România literară”, „Steaua”, „Luceafărul”. A avut rubrică de cronica literară la Radio România între 1934 – 1938. Membru al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) pe care l-a inființat şi al revistei „Manuscriptum”.

Festival „Gellu Naum’ ediția I, la Bucuresti

*In 5 – 6 august 2016, organizat de Muzeul Literaturii, Fundația „Naum’  și Green Hours jazz-café unde va fi pe 5 august seară de jazz și poezie *A doua zi, la Comana poeții vor cinsti memoria marelui scriitor pe care si copiii il iubesc pentru… Apolodor

 

               În perioada 5 – 6 august 2016, Muzeul Național al Literaturii Române din București – director Ioan Cristescu, scriitor – împreună cu Fundația „Gellu Naum” și Green Hours jazz-café (Calea Victoriei 120), organizează prima ediție a Festivalul „Gellu Naum”. Evenimentele au loc la București și Comana cu participarea unor poeți români contemporani, apropiați într-un fel sau altul de Gellu Naum și de scrierile sale. Invitat special este pianistul de jazz Mircea Tiberian – compozitor, universitar. Gazdele celor două evenimente vor fi Simona Popescu și Sebastian Reichmann. Invitați: Constantin Abăluță, Radu Andriescu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Dan Mircea Cipariu, Dan Coman, Denisa Comanescu,Tudor Crețu, Domnica Drumea, Teodor Dună, Dinu Flămând, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Vasile Leac, Micleusanu Mitos, Vasile Mihalache, Petrișor Militaru, Gabriel Nedelea, Marius Oprea, Simona Popescu, Nicolae Prelipceanu,  Alina Purcaru, Sebastian Reichmann, Merlich Saia, Angelica Stan, Dan Stanciu, Elena Vlădăreanu, Nina Zivancevic (SUA/Serbia), Subcapitol și Home. afis festival Gellu Naum, ed I

Vineri, 5 august 2016, ora 19.00, la Green Hours jazz-café: seară de jazz și poezie.

Sâmbătă, 6 august 2016, ora 14.00, la Pensiunea Bujoru din Comana: lecturi de poezie.

Prin cele două întâlniri ne propunem realizarea unui dialog între spații și timpuri de creație diferite și totodată suprapuse, cu scopul valorificării patrimoniului literaturii române și a culturii scrise recente. Pornind de la întrebarea <Cum am ajuns eu la Gellu Naum?>, poeții ne invită acum la o incursiune printre memorii, amintiri, crochiuri, discursuri poetice, idei, toate voalate și transferate prin propriile lentile lirice„, afirmă organizatorii.

               * * *
              Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este un deosebit scriitor contemporan – eseist, prozator, dramaturg, cu o atractiva si extrem de incintanta poezie suprarealistă in majoritate (de altfel, Gallu Naum este unul dintre membrii grupului suprarealist de la Bucuresti format in 1941 impreuna cu Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodoerscu, Paul Paun, la fel cum si in Franta  – unde a studiat filosofia, la Sorbonna – a luat contact cu André Breton), cărtile cu Apolodor fiind o valoroasă contributie la literatura pentru copii.  
           Nota. Prof. dr. Ana Coman de la Colegiul National „Gh. Munteanu-Murgoci” din Braila are o bine conturată teza de doctorat, publicată la Editura Timpul din Iasi sub titlul „Dialectica imaginarului în opera lui Gellu Naum’ si prezentată public in 2010.

Virgil Tănase, patru lansări la Bucureşti

*Marți, 6 octombrie 2015, la Librăria „Mihail Sadoveanu” * Eveniment organizat de Editura Muzeul Literaturii Române și Muzeul Național al Literaturii Române
Virgil Tanase         Editura Muzeul Literaturii Române și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) ne invită marți, 6 octombrie 2015. la evenimentul de lansare a celor mai recente volume semnate de scriitorul Virgil Tănase (foto stanga sus) în limba română. Astfel, de la ora 17.00, la Librăria Mihail Sadoveanu (Bucureşti, Bulevardul Magheru, nr. 6 – 8) se lansează volumele de proză „Balurile. Balul de la carnavalul dogelui venețian” și „Evenția Mihăescu, tratatul dumneaei de călătorie exotică la ceasul nunții sale dintr-un secol revolut, romanț„, ambele apărute în 2014 la Editura Muzeul Literaturii Române, dar și „Au înflorit iar vişinii şi merii„, și „Balul de pe goeleta piratului orb„, pregătite de editură pentru această toamnă după cum anunţă MNLR. Evenimentul de lansare a celor patru lucrări se va realiza în prezența autorului Virgil Tănase și cu participarea invitaților, acad. prof. univ. dr. Eugen Simion, prof. univ. dr. Lucian Chișu, cercetător Bianca Burța-Cernat și conf. univ. dr. Paul Cernat. Moderatorul este conf. univ. dr. Ioan Cristescu – directorul MNLR. Foto dreapta: Bianca Burța-Cernat, Paul Cernat, Lucian Chișu la un eveniment derulat la Muzeul Brailei (https://brailachirei.wordpress.com/2015/04/16/dezbatere-panait-istrati-opt-decenii-de-posteritate-invitatie-la-muzeul-brailei-carol-i/DSCN8256 a

* * *

afis Virgil Tanase     Virgil Tănase s-a născut pe 16 iulie 1945, la Galaţi. A studiat filologia la Universitatea din Bucureşti dar şi regia de teatru, la Institutul „Caragiale”. În 1976 i-a apărut primul roman, „Portrait d’homme â la faux dans un paysage marin” la Paris, unde s-a stabilit cu familia un an mai târziu. A protestat în dese rânduri împotriva regimului comunist, în special în timpul vizitei lui Nicolae Ceauşescu la Paris (unde s-a stabilit ca dizident politic in 1977). După ce a publicat într-o revistă pariziană pamfletul „Ceauşescu I, rege comunist”, Securitatea a pus la cale un plan de asasinare a sa şi a lui Paul Goma. Povestea tentativei de asasinat face subiectul volumului de memorii „Leapşa pe murite” şi al filmului „Afacerea Tănase” de Liviu Tofan, în regia lui Ionuţ Teianu. La Paris, continuă să publice romane, piese de teatru, cărţi biografice şi să regizeze piese de teatru. În 1987 a fost distins cu Ordinul Artelor şi Literelor din Franţa, în 1998 a primit Premiul pentru Dramaturgie al Academiei Române, iar în 2004, Premiul de Literatură al Uniunii Latine. Volumul „Leapşa pe murite” a fost distins în 2012 cu Premiul „Şerban Cioculescu” pentru memorialistică al Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Muzeul Literaturii Romane din Bucuresti, in prag de evacuare

* Retrocedata inca din 2002 fostilor proprietari, Casa Scarlat Kretzulescu s-ar putea sa nu mai gazduiasca institutia muzeala deoarece primaria generala nu a platit de atunci chiria catre actualii proprietari * Cele peste 300.000  obiecte de patrimoniu – carti, manuscrise, mobilier etc. – dintre care 95 la suta unicate risca sa se deterioreze la o mutare rapida si in spatii improprii   

Muzeul Literaturii Bucuresti           Bucuresti, casa din Bulevardul Dacia nr. 12 adaposteste Muzeul Naţional al Literaturii Române unde se afla comori fara pret ale culturii romanesti – manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, marturii audio-video ale existentei celor mai importanti autori care au dat valoare limbii si civilizatiei romanesti: Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale si multi, multi altii. in total, peste 300 000 de obiecte se afla in depozitele muzeale, dintre acestea cam 85 la suta sunt unicate. Acum monument istoric de arhitectura, cladirea a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în 1839, apartinea de mahalaua Popa Cosma. Era considerată inca de atunci una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureştiului. Vornicul i-a oferit-o ca zestre fiicei sale la căsătoria cu Scarlat Al. Kretzulescu, si asa i-a ramas numele. In perioada imediat urmatoare incheierii celui de-al doilea razboi mondial, odata cu venirea la putere a comunistilor, cand s-a trecut la nationalizare, casa a  fost confiscata de la proprietarii de drept si a intrat in proprietatea statului.

Aici, la 1 iunie 1957, academicianul Dumitru Panaitescu Perpessicius a fondat Muzeul Literaturii Romane. Tot aici se gasesc nepretuitele manuscrise ale poetului Mihai Eminescu (editia integrala facsimilată „Manuscrisele Mihai Eminescu” a aparut recent in Statele Unite ale Americii la initiativa scriitoarei Doina Uricariu – director Institutul Cultural Roman de la New York) pe care le-a dat prima oara publicitatii Perpessicius ( 21 octombrie 1891, Brăila – 29 martie 1971, Bucureșt), care a orbit lucrand sa descifreze aceste manuscrise.

Toata aceasta istorie este umbrita zilele acestea de o istorie recenta bizara,  anapoda si care arunca o lumina chioara si inegurata asupra celor care diriguiesc – vorba vine – treburile in capitala Romaniei. Imobilul a fost retrocedat in 2002, dar tot de atunci chiria a ramas neplatita. Asa ca acum proprietarii au cerut catre Consiliul General al Bucurestiului plata chiriei restante. Pana atunci, au solicitat sistarea furnizarii gazului metan si a apei.

Avocatii proprietarilor au solicitat inca din luna martie 2014 plata macar a chiriei pe ultimii trei ani, cate 30 000 euro pentru fiecare luna In caz de neplata, se solicita urgent evacuarea si plata a unui milion de euro despagubiri.  Consilierii generali au votat impotriva acestei propuneri. la fel au votat impotriva alocarii unui alt spatiu pentru mutearea sediului muzeului. Oricum, muzeul ar trebui sa paraseasca actualul sediu.

                 Ioan Cristescu – noul manager al Muzeului Literaturii Române (i-a urmat lui Lucian Chisu la conducere) a iesit public si a explicat situatia, precizand si ca este o situatie fara iesire, care insa face de ras administratia bucuresteana si arunca o pata nedreapta peste zona culturala. 

N.aut. Este adevarat si ca legea retrocedarii este inegal aplicata si uneori anapoda. S-au retrocedat adesea cladiri care trebuiau pastrate prin oferirea unor recompense fostilor proprietari, cum ar fi fost ideal in cazul Muzeului Literaturii. S-au pastrat, in schimb, cladiri de mai mica importanta. De fiecare data, s-a vazut in timp, au primat… interesele unor indivizi, in unele situatii – destul de multe – cladirile retrocedate  au ramas nelocuite, unele se indreapta sigur spre paragina si distrugere; nici aici nu se iau masuri pentru remediere… peste tot in Romania, nu doar in capitala.

 

 

Gala cu poezie, la Muzeul Literaturii Române

* Zece autori sunt promovați și cărțile lor * Un proiect finanțat AFCN * Are loc în 16 mai 2014, în cadrul Târgului Naţional al Cărţii de Poezie/Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti, ediția V

afis_gala_poezie_de_10           Vineri, 16 mai 2014, de la ora 18.00 are loc în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române a V-a ediţii a Târgului Naţional al Cărţii de Poezie/Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti cu “Gala Poezie de 10! Cele mai bune cărţi de poezie ale anului 2013”.

Invitatul special al Galei este Mircea Dinescu. Cu participarea extraordinară a actriţei şi scriitoarei Ioana Crăciunescu şi a muzicienilor Gabriela Costa (voce) si Alex Man (chitară). 

Selecţia celor 10 cărţi prezentate în cadrul evenimentului a fost făcută de critici şi comentatori literari, s-a ținut cont de topurile publicate în revisteleCultura”, “Observator Cultural”, “România literară” şi AgenţiadeCarte.ro. Au fost luate în considerare, de asemenea, premiile la poezie pentru anul editorial 2013 acordate la Gala Tinerilor Scriitori, Gala Radio România Cultural şi Gala revistei “Observator cultural”.

Amfitrionii Galei “Poezie de 10!” sunt scriitorii Dan Mircea Cipariu şi Ioan Groşan. Producători: Anamaria Spătaru şi Ioan Cristescu.

Organizatori: EURO CULTURART, MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE DIN BUCUREŞTI, TEATRUL NAŢIONAL DE OPERETĂ “ION DACIAN”.
Co-organizatori: APLER, USR Filiala Bucureşti Poezie, Opera Scrisă.Ro. O coproducţie Radio România Cultural. Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Cei 10 scriitori promovați și cărțile lor

Ştefan Baghiu – „Spre Sud, la Lăceni”, Editura Cartea Românească;
Bogdan Coşa – „O formă de adăpost primară”, Editura Cartea Românească;
Claudiu Komartin, „Cobalt”, Casa de Editură Max Blecher, Bistriţa;
Angela Marcovici – „Intimitate”, Editura Charmides, Bistriţa;
Viorel Mureşan – „Salonul de toamnă“, Editura Tracus Arte;
Ioana Nicolae – ”Autoimun”, Editura Cartea Românească;
Ioan Es. Pop – “1983.Marş.2013.Xanax”, Editura Charmides;
Dan Sociu – ”Vino cu mine ştiu exact unde mergem”, Editura Tracus Arte;
Eugen Suciu – “Ţeasta”, Editura Tracus Arte;
Krista Szöcs – „Cu genunchii la gură”, Editura Charmides.