Literatură și filme policier în festivalul ”Misterele Bucureștiului”

*Târg de carte, lansări, dialoguri, proiecții de filme, piese de teatru în perioada 7 – 9 iunie 2019 * Cele mai multe evenimente au loc la sediul Muzeului Literaturii, principal organizator

În programul Sezonului cultural România – Franța 2019 (derulat cu ocazia președinției rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, președinție ce are loc în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019) este inclus și un interesant festival intitulat ”Misterele Bucureștiului”, ediția I care are loc în perioada 7 – 9 iunie 2019, la București. Proiectat inițial pe modelul festivalului lyonez ”Quais du polar” dedicat literaturii polițiste, având în program și proiecții de filme de gen, festivalul își propune să extindă conceptul, oferind publicului, alături de un târg de carte, mese rotunde cu participarea unor autori și editori români și francezi  – editurile Crime Scene Press, Tritonic și Trei din România, care au publicat romane traduse din limba franceză, lansări de carte, sesiuni de autografe, filme, un mini-festival de piese polițiste realizat în parteneriat cu Teatrul Dramaturgilor Români și Teatrul Coquette. Evenimentele se desfășoară în limba română și în limba franceză și toate intervențiile vor fi traduse consecutiv. Traducere și adaptare – Nadine Vlădescu.

Unul dintre punctele de atracție va fi, fără îndoială, târgul de carte polițistă, dar și lansarea unui roman polițist ”Femeia din portbagaj” scris (la patru mâini) de doi autori, un român și un francez, Lucian-Dragoș Bogdan și Jacky Schwartzmann. evenimentele au loc la sediul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR,, instituție care are printre inițiatori pe brăileanul Dumitru Panaitescu Perspessicius) – sala „Perpessicius”, ceainăria și în grădina din str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la Teatrul Dramaturgilor Români – sala „Iosif Naghiu”, din Calea Griviței 64 – 66, la Institutul Francez din București – Cinema „Elvire Popesco” din Bulevardul Dacia nr. 77. Întreg programul este disponibil la https://mnlr.ro/festivalul-misterele-bucurestiului-editia-i-desfasurat-in-perioada-7-9-iunie-2019/

Literatura noir sau mystery & thriller, crime fictionpolar în franceză sau giallo în italiană a cunoscut o dezvoltare fără precendent în ultimele două decade, când în concertul clasic franco-americano-britanic au apărut exploziv autorii nordici, care deja domină copios piața. Mulți critici, jurnaliști culturali, agenți literari și editori de carte se întreabă care va fi noua direcție în noir? Sudul mediteranean sau, poate, sperăm noi, estul balcanic? Festivalul Misterele Bucureștiului adaugă un jalon important pentru România și Europa de Est, dar și pentru literatura internațională de gen. Autorii români de mistere și suspans au astfel, la fel ca cei din Franța, SUA, Marea Britanie, Spania sau Italia, un festival dedicat lor care le oferă ocazia de a se întâlni cu cititorii, criticii și jurnaliștii, încercând astfel o coagulare și o întărire a pieței. Cei mai importanți autori români de noir vor fi prezenți în acest an la Misterele Bucureștiului, împreună cu cele mai noi volume semnate de ei” – organizatorii.

Organizatorii sunt Muzeul Național al Literaturii Române – scriitorul Ioan Crisetescu, director – în parteneriat cu Quais du Polar/Lyon, Institutul Francez din România și Teatrul Dramaturgilor Români.

Reclame

Ediţia 2019 Euro Fest-Teen & „Salut, Adolescența!”, la Bucureşti

*A XXII-a ediţie are loc în perioada 7 – 12 mai 2019, cu evenimente la MNLR şi Teatrul de Comedie * În Gala „Salut, Adolescență” se vor acorda, în 12 mai 2019, premiile „Jos Pălăria” și InstantAdolesecența – la eveniment participă Nicu Alifantis şi George Mihăiţă

   Euro Fest-Teen/ „Salut, adolescenţa!” este cel mai vechi și longeviv festival din România. Ediţia cu numărul XXII are loc în perioada 7 și 12 mai 2019, în spațiile și sălile Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR – instituţie înfiinţată la iniţiativa profesorului, eseistului, cercetătorului, traducătorului brăilean Dumitru Panaitescu Perpessicius) din Bucureşti și ale Teatrului de Comedie, cu un program cultural, artistic şi educaţional ce marchează sărbătorirea ediţiei a XXII-a a Zilei Adolescenţilor, sărbătorirea Zilei Europei – 9 mai, a Anului Cărții (2019 a fost desemnat astfel în România prin decret semnat, în decembrie 2018, de preşedintele Klaus Iohannis… şi pentru că statisticile europene au situat ţara noastră pe locuri codaşe la interesul pentru lectură şi cumpărare de carte) și celebrarea președinției rotative (ianuarie – iunie 2019) a României la Consiliului Uniunii Europene.

Tinerii sunt aşteptaţi la evenimentele literare, artistice şi vizuale dedicate lor, în programul menit să ofere o scenă publică de afirmare pentru cei ce vor să le fie confirmate de către profesioniştii domeniului editorial, literar, teatral şi vizual talentul exprimat la „prima verba” ori pentru „opera prima”. Un program care pune în comunicare creatoare pe adolescenţii din România și Uniunea Europeană, dar și pe cei care derulează programe instituționale, culturale sau educaționale dedicate adolescenților. În 2019 se împlinesc 22 de ani de când a doua duminică a lunii mai a fost recunoscută oficial ca fiind Ziua Adolescenţilor, conform Legii privind instituirea Zilei Adolescenţilor, promulgată de Preşedintele României şi aprobată de Parlamentul României la 13 noiembrie 1997, în urma insistenţei actorului George Mihăiță (iniţiator al festivalului „Jos pălăria!” şi a unei reviste pentru tineret) și propunerii din partea Clubului UNESCO – „Adolescenţii”.

Programul festivalului poate fi accesat în program Euro Fest Teen 2019 (click pe documentul în format DOCX pentru detalii), la https://www.facebook.com/events/2266726863545923/ sau la http://ziua-a.ro

Festivalul este organizat de Primăria municipiului București prin Teatrul de Comedie și Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Clubul UNESCO-Adolescenții, asociația Euro CulturArt, cu sprijinul Forumului Cultural Austriac București. Premiile „Jos Pălăria” și InstantAdolesecența vor fi acordate de Ziua Adolescentului, duminică – 12 mai 2019 – de la ora 12.00 la Teatrul de Comedie, în Gala „Salut, Adolescență”, cu participarea extraordinară a cantautorului (născut la Brăila) Nicu Alifantis și a lui George Mihăiță, prezentator Dan Mircea Cipariu – poet. jurnalist.

Expoziţia „România/ Franţa – Itinerarii culturale” în colecțiile Bibliotecii Academiei Române

*Organizată de Primăria municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române * La sediul Bibliotecii Academiei Române, în Sala „Theodor Pallady”, în perioada 19 aprilie – 17 mai 2019, în programul Sezonului cultural România – Franța 2019

 

     La sediul Bibliotecii Academiei Române (Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125), în Sala „Theodor Pallady”, se vernisează în 19 aprilie 2019, de la ora 10.15, Expoziția „România/ Franţa – Itinerarii culturale” în Colecțiile Bibliotecii Academiei Române.  Cuprinde piese spectaculoase – manuscrise, documente de arhivă, pagini de corespondență, carte rară, desene şi gravuri, care atestă dinamica și evoluția legăturilor istorice și culturale româno-franceze. Evenimentul face parte din programul Sezonului cultural România – Franța 2019, organizat de Primăria municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române.

Grație sprijinului diplomației franceze au fost posibile schimbări importante în spațiul românesc, așa cum a fost Unirea Principatelor Române și alegerea domnitorului Al. I. Cuza, în 1859, și mai târziu, venirea pe tron a lui Carol de Hohenzollern, în 1866. Nu putem să nu menționăm în acest context și faptul că sub influența culturii franceze și a arhitecturii pariziene, autoritățile române au încredințat marile comenzi publice unor arhitecți francezi care au transformat Bucureștiul, la jumătatea secolului XIX, în „Micul Paris”. Amintim, de asemenea, înființarea în 1924 a Centrului Cultural Francez, la inițiativa lui Henry Foccilon, critic de artă și teoretician francez care a manifestat un interes deosebit pentru România. De cealaltă parte, un număr important de români sau „acești români care au făcut Franța”, așa cum i-a omagiat Philippe Étienne, fostul ambasador al Franței la București, au contribuit semnificativ în spațiul cultural francez. Vasile Alecsandri, Martha Bibescu, Anna Brâncoveanu de Noailles, George Enescu, George Oprescu, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Grigore Antipa, Panait Istrati, Benjamin Fondane, Eugene Ionesco sunt doar câteva dintre numele de mari români ale căror pagini au rămas în istorie și vor fi expuse cu acest prilej – sublinierea organizatorilor,

Coordonator program – Ioan Cristescu, director MNLR; curatorul expoziţiei – Gabriela Dumitrescu; grafică – Petru Șoșa; coordonator MNLR – Andreea Balaban.

Expoziție eveniment în Bucureşti: „Eli Lotar (1905 – 1969)”

*La Muzeul Colecţiilor de Artă, în perioada 18 aprilie – 14 iulie 2019 * În Sezonul cultural România – Franța 2019, eveniment organizat de Muzeul Național al Literaturii Române şi Centrul Pompidou din Paris şi Jeu de Paume, cu sprijinul muzeului gazdă 

  Bucureştiul este gazda expoziției eveniment „Eli Lotar (1905 – 1969)” dedicată unuia dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene, deschisă în perioada 18 aprilie – 14 iulie 2019 la Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei nr. 111). Organizatorii sunt Muzeul Național al Literaturii Române şi Centrul Pompidou din Paris şi Jeu de Paume, plus Muzeului Colecțiilor de Artă gazdă, în contextul Sezonului cultural România – Franța 2019. Vernisajul are loc joi, 18 aprilie 2019, începând cu ora 19.30 în prezenţa curatoarelor – Damarice Amao de la Centrul Pompidou și Pia Viewing de la Jeu de Paume. Expoziția reeditează retrospectiva Eli Lotar deschisă la Centrul Pompidou în 2017, o coproducție Centrul Pompidou și Jeu de Paume. Pentru România, expoziţia este o premieră absolută.

Realizată în mare parte din fondurile Cabinetului de Fotografie de la Muzeul Național de Artă Modernă al Centrului Pompidou și cu ajutorul unor colecționari privaţi, expoziția reunește 80 fotografii de epocă (vintage) și o selecție de o sută de documente – cărți, reviste, scrisori, negative, filme – ce ilustrează esența activității lui Eli Lotar. Program de vizitare: de sâmbătă până miercuri, 10.00 – 18.00. Tururi ghidate: 19.45, 20.45 Ultima intrare – ora 17.00. Până în 27 aprilie 2019 intrarea este liberă.

Expoziția, o binemeritată recunoaștere a contribuției lui Eli Lotar la conturarea modernismului fotografic și cinematografic, este însoțită de catalogul „Eli Lotar (1905 – 1969)”, de volumul „Eli Lotar. Scrisori / Lettres (1924 – 1926)” și de un dosar de presă.

** * Eli Lotar (Eliazar Lotar Theodorescu) – fiul poetului Tudor Arghezi, a fost fotograf și cineast francez (s-a născut în Franţa), important reprezentant al avangardei pariziene. Celebrrul său tată i-a dăruit primul aparat de fotografiat. Lotar și-a petrecut copilăria la București, alături de tatăl său, pentru a reveni la Paris în 1924. Aici se apropie de fotografa Germaine Krull, de la care învață meseria, și mai târziu de suprarealiști, publicând mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participând la expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”. Fotografiile și filmele lui Eli Lotar surprind o întreagă modernitate vibrantă, spectaculoasă, poetică, decadentă, tulburătoare: imagini din spitale și abatoare, scene din viața prostituatelor, lumea plină de pitoresc a artelor spectacolului, peisaje mediteraneene și situri arheologice grecești așa cum arătau acestea la începutul anilor 1930.

Expoziţie „Gherasim Luca – erou limită”, la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti

*Organizată de Primăria municipiului București prin MNLR în colaborare cu Centre Pompidou din Paris și Biblioteca Academiei Române * În perioada 19 aprilie – 14 iulie 2019

  O interesantă expoziţie sub genericul „Gherasim Luca – erou limită” se deschide în Bucureşti, la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR, în Calea Griviței nr. 64-66). Evenimentul este parte din programul Sezonului cultural România –  Franța 2019 şi este organizat de Primăria municipiului București prin MNLR în colaborare cu Centre Pompidou din Paris și Biblioteca Academiei Române. Deschiderea expoziției are loc vineri 19 aprilie 2019, de la ora 17.00. Coordonator program – scriitorul Ioan Cristescu, director MNLR; curator – Mica Gherghescu; coordonator expoziție și catalog  Alina Niculescu. rămâne deschisă până în 14 iulie 2019.

Este a doua etapă itinerantă a unui proiect realizat în Sezonului cultural Franța – România 2019, prima parte fiind prezentată la Musée national d’art moderne – Centre Pompidou între 28 noiembrie 2018 si 7 ianuarie 2019.

Pornind de la donația excepțională încredințată de Micheline Catti colecțiilor Centre Pompidou – Musée national d’art moderne din Paris, expoziția revine asupra diversității practicilor vizuale și a experimentelor poetice realizate de Gherasim Luca. Ea retrasează participarea lui Gherasim Luca la grupul suprarealist din București – printr-o atentă incursiune documentară realizată grație colecțiilor Bibliotecii Academiei Române și ale MNLR – cât și producția inedită și confidențială de carte – obiect, albume fotografice deturnate și remarcabile cubomanii din colecțiile naționale franceze.

Festival Gellu Naum 2017 la Bucureşti, ediţia a II-a

*În 4 şi 5 august 2017, organizat de Muzeul Național al Literaturii Române împreună cu Fundația „Gellu Naum”

 A doua ediție a Festivalului Gellu Naum (n.aut. Între altele, autorului celebrului pinguin Apolodor) se desfăşoară în perioada 4-5 august 2017, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) – director Ioan Cristescu, scriitor – din București, împreună cu Fundația „Gellu Naum”. Evnimentele au loc la București și Comana, manifestarea reunind poeți români contemporani, apropiați de Gellu Naum și de scrierile sale:  Liviu Antonesei, Emil Brumaru, Romulus Bucur, Dan Coman, Ana Dragu, Robert G. Elekes, Paula Erizanu, Silviu Gongonea, Nora Iuga, Ștefan Manasia, Angela Marinescu, Marin Mălaicu-Hondrari, Ioana Nicolaie, Cosmin Perța, Ion Pop, Marcel Tolcea, William Totok, Dorin Tudoran, Radu Vancu, Călin Vlasie, Elena Vlădăreanu, Anastasia Gavrilovici, Irina-Roxana Georgescu, Ana Maria Lupașcu, Adelina Pascale, George Ștefan, Andreea Teliban. Autorii menţionaţi vor fi prezentați de Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Robert G. Elekes, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Simona Popescu, Sebastian Reichmann.

În program: o seară de jazz și poezie, în Grădina Muzeului Național al Literaturii Române, în 4 august – începând cu ora 19.30, o serie de lecturi de poezie, sâmbătă – 5 august, la Pensiunea Bujorul din Comana, de la ora 14.00, marcând împlinirea a 102 de ani de la nașterea scriitorului Gellu Naum.
Invitatul special este pianistul de jazz Mircea Tiberian. 
Gazde vor fi Simona Popescu și Sebastian Reichmann.  De asemenea, expoziția de bază a MNLR – vernisată în 21 martie 2017 – cuprinde o vitrină dedicată lui Gellu Naum, pregătită cu ajutorul Fundației „Gellu Naum”.  Intrarea la evenimente este liberă.

Proiectul este organizat de Primăria municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române. Sponsor: Licorna Winehouse. 

** *  Gellu Naum (1 august 1915, București – 29 septembrie 2001, București) a fost poet român, și asemenea lui Andre Breton a trăit din plin suprarealismul, asumându-și-l și viață. Este fiul poetului Andrei Naum, căzut in luptele de la Mărășesti. În 1926 intra la liceul „Dimitrie Cantemir” din București. Debutează cu poeme în „Cuvântul”. Între 1933 și 1937, urmează cursurile Universității din București – Filozofia. La ideea prietenului  pictor Victor Brauner, pleacă la Paris (1938), aici își continuă studiile de filozofie la Sorbonna și ia legătura cu suprarealiștii – grup animat de Andre Breton. Revine în tara în 1939 și este mobilizat, trimis pe frontul de Răsărit. Din 1941 face parte din grupul suprarealist român – alături de Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu si Paul Paun. După 1947, când grupul se destramă urmare a impunerii realismului socialist, Gellu Naum are o lungă perioadă de tăcere literară, dar traduce mult – Denis Diderot, Samuel Becket, Henri Stendhal, Franz Kafka etc. Abia după 1968 poate publica iar. De asemenea, susține lecturi publice în Germania, Franta, Olanda si Elvetia. Opera sa este tradusă în limbile de circulație internatională. Este laureat a numeroase premii importante: ex. Premiul special al Uniunii scriitorilor din România pentru întreaga activitate literară – 1986, Premiul european de poezie – 1999, The American Romanian Academy Arts Award – 2002,

Despre viața și opera autorului sărbătorit, brăileanca Ana Coman – prof. dr. limba și literatura română la Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci” din Brăila – are o interesantă carte (teza sa de doctorat/  REZ-ROM-COMAN) numită „Dialectica imaginarului în opera lui Gellu Naum”.

Premiile Muzeului Național al Literaturii Române, ediția decembrie 2016

*Juriul care a selectat premianții dintre aparițiile editoriale din 2015 a fost alcatuit din acad. Eugen Simion – preşedinte, Silviu Aangelescu, Ioan Cristescu – director MNLR, Nicolae Mecu, Lucian Chişu, Liviu Franga

 

eugen-simion

Eugen Simion

ioan-cristescu

Ioan Cristescu

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) a acordat premiile pentru aparițiile editoriale din 2015 care au reușit să contribuie, alături de numeroase alte nume și titluri, la completarea valorilor culturale din spațiul românesc. Evenimentul, o frumoasă gală cu un program artistic oferit de Trio Călin Grigoriu – Călin Grigoriu (chitară), Călina Epuran (violoncel), Cezar Cazanoi (flaut), s-a desfășurat în Salonul „Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” luni, 12 decembrie 2016, seara. Trofeul acordat este realizat de artistul plastic Silviu Spirescu.

Au fost anunțate numele premianților celei de-a VIII-a ediții, aleși de juriul format din acad. prof. univ. dr. Eugen Simion (foto de la eveniment organizat la Braila) – preşedinte, prof. univ. dr. Silviu Aangelescu, conf. univ. dr. Ioan Cristescu (foto, id. eveniment la Braila) – director MNLR, prof. univ. dr. Nicolae Mecu, prof. univ. dr. Lucian Chişu, cărora li s-a alăturat prof. univ. dr. Liviu Franga, în calitate de consultant pentru decernarea Premiului „Petru Creţia (filologie clasică).

Premiul Perpessicius – ediţii critice: Alexandru Ruja pentru îngrijirea ediției din opera lui Ioan Alexandru: Volumele I – II, apărute în colecţia „Opere fundamentale”, Academia Română/ Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (Bucureşti, 2015)

Premiul Şerban Cioculescu – memorialistică și istorie literară acordat ex-aequo: Ioana Diaconescu pentru volumul „Marin Preda. Un portret în arhivele Securității”, Editura Muzeul Literaturii Române în colaborare cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2015 si Dora Mezdrea pentru volumul „Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității. Vol. VI: Petru Manoliu”, Editura Muzeul Literaturii Române, 2015

Premiul Petru Creţia – filologie clasică: Constantin Georgescu, Simona Georgescu, Theodor Georgescu, „Dicționar grec-român.Volumul I. A”. București, Nemira Publishing House, 2015

Mircea Martin

Mircea Martin

 Premiul Tudor Vianu – pentru teoria literaturii și a culturii: prof. univ. dr. Mircea Martin (foto din eveniment la Braila), membru corespondent al Academiei Române

Premiul Alexandru Piru – pentru încurajarea tinerilor cercetători: Oana Soare, pentru volumul „Stéphane Lupasco – Infinitul și experiența (corespondență primită / articole / interviuri)”, Editura Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2015

Premiul George Călinescu – pentru întreaga activitate acordat ex-aequo: prof. univ. dr. Marin Diaconu si prof. univ. dr. Mircea Muthu

virgil-tanase

Virgil Tănase

 Premiul Eugen Lovinescu – pentru promovarea limbii și literaturii române în străinătate acordat ex-aequo: Virgil Tănase (foto din arhiva rfi.ro) și Jean-Louis Courriol

Premiul pentru sprijinirea culturii române: Eugen Patraș – vicepreședinte al Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți

Diplomă de Excelență – pentru susținerea și promovarea culturii naționale: acad. Ioan Aurel Pop

Diplomă de Excelență – pentru susținerea și promovarea culturii naționale: acad. Alexandru Zub