La Gârboavele (Galaţi), patru tipuri de case ţărăneşti la Muzeul Satului

*Dacă nu ştiaţi, merită să aflaţi – şi să admitaţi când treceţi pe la Gărboavele, judeţul Galaţi, că există aici un Muzeul al satului

    Dacă nu ştiaţi, ei bine, aflaţi că la Gârboavele, judeţul Galaţi, există un Muzeul al satului încă din 2006 şi a fost realizat în baza unui proiect cu fonduri europene, respectiv Programul de Vecinatate Romania – Republica Moldova 2004-2006, PHARE CBC 2004. Aplicant fost Consiliul Judeţului Galaţi, iar parteneri Centrul Cultural „Dunarea de Jos” si Muzeul Tinutului Cahul, Republica Moldova.

        Pot fi admirate patru tipuri de case ţărăneşti: Gospodaria de la Corod, Gospodaria de la Măstăcani, Gospodaria de la Cavadineşti (toate trei din judeţul Galaţi), Gospodaria de la Cahul. Mai multe pe site la http://www.muzeulsatuluigalati.ro 
       În imagine, gospădăria de la Corod, judeţ Galaţi.
Nota red. Chiar dacă aparent nu ar avea o legătură directă, e bine de ştiut şi că Biserica Ortodoxă Română a ales ca 2019 să fie Anul Omagial al Satului Românesc. De fapt, dacă ne gândim la felul în care a influenţat religia ortodoxă viaţa satului până acum ceva vreme, vom vedea că există o legătură între subiecte…

Expoziţia anuală de artă religioasă 2017, la Muzeul Satului „D. Gusti”

*Deschisă până în 7 mai 2017

      Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a Uniunii Artiștilor Plastici din România (AFAPRR – site la www.afaprr.ro) şi Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (site la http://muzeul-satului.ro/, pagină Facebook la https://www.facebook.com/Muzeul-National-al-Satului-Dimitrie-Gusti-151598721549409/) organizează în perioada 9 aprilie – 7 mai 2017 expoziția anuală a creatorilor de artă sacră și a restauratorilor din România. Curator este dr. Irina Sava, iar coordonatori de proiect pictorul Cristian Olteanu, cercetător știinţific Florin Filip de la AFAPRR. Parteneri în organizare sunt Universitatea Națională de Arte – Catedra de Artă Murală, Liceul de Artă „Nicolae Tonitza”, Liceul de Artă „Dimitrie Paciurea” din București și Fundația pentru Dezvoltare Locală și Regională.

Vernisajul a fost în Duminica Floriilor, la Sala Henri H. Stahl de la parterul clădirii noi a Muzeului Satului „D. Gusti” din Șoseaua Kiseleff nr. 30. Au prezentat criticul de artă dr. Marius Tița de la Radio România Internațional, istoricul și teologul Florin Șerbănescu – consilier patriarhal, preot paroh al Bisericii „Sf. Stelian – Lucaci” din București și istoricul de artă Lia Cosma de la Muzeului „D. Gusti”.

Sunt expuse lucrări aparținând artiștilor  plastici din întreaga țară și planșe ce prezintă șantiere de restaurare, intervenții de conservare și de restaurare și pictură din nou din România, Republica Moldova, Serbia și Armenia. Participă membri AFAPRR și alți membri ai UAP din România, studenți UNARTE și artiști plastici din filiale teritoriale ale UAP din Vâlcea, Iași, Bacău, Tg. Jiu, Ploiești, Timișoara, Lugoj.

„Iarmaroc de Sfântul Ilie”, editia 2016 la Muzeul Satului

*In 16 si 17 iulie 2016 *Cu târg al meşterilor populari, gastronomie tradiţională, expoziţie de icoane pe sticlă, ateliere gratuite de olărit, podoabe populare, sculptură în lemn, icoane pe sticlă, împletituri textile etc.

 

afis Iarmaroc 2016 iul         Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” (http://www.muzeul-satului.ro/) invită publicul, în perioada 16 – 17 iulie, la „Iarmarocul  de Sfântul Ilie” prilejuit de importanta sărbătoare a calendarului creştin şi pastoral – Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iul sinaxar, detalii cu click pe documentul in format DOCX).

 De Sântilie, supranumit şi „sfântul ploilor” sau „sfântul merelor de aur” au loc pomenirea morţilor, culegerea plantelor de leac, în special a busuiocului, vrăji şi descântece pentru prevenirea sau îndepărtarea vijeliilor, a grindinei şi ploilor torenţiale, organizarea nedeilor pastorale. În această zi ciobanii separau berbecii de oi, „miţuiau mieii”, se „retezau stupii”, se efectuau observaţii astronomice şi meteorologice (reamintesc organizatorii).

Evenimentele de la Muzeul Satului îşi propun recuperarea tradiţiilor legate de această sărbătoare printr-un program variat de demonstraţii meştesugăreşti, momente muzical – coregrafice, târg al meşterilor populari, gastronomie tradiţională reînviind, astfel, atmosfera târgurilor de odinioară.

Program aici – detalii cu click pe documentul in format DOCX. În 16 iulie, ora 12.00, in program e teatru de umbre unde va fi explicată pe înțelesul copiilor viața Sf. Proroc Ilie (la Sala „Victor Ion Popa”, Șos. Kiseleff, nr. 30). Timp de două zile, copiii și părinții acestora se vor putea bucura de de atelierele de creație cu participare gratuită: olărit, podoabe populare, sculptură în lemn, icoane pe sticlă, împletituri textile – în limita a 10 locuri disponibile pe atelier.

Comuna Drăguș, Brașov, câștigătoarea competiției Satele Culturale ale României 2016

*Muzeul Satului a gazduit competitia organizata de Asociatia Cele mai frumoase sate din România

afis Satele culturale        Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucuresti a gazduit (a fost si partener principal) vineri, 26 februarie 2016, a treia editie a proiectului Satele Culturale ale Romaniei. SATELE CULTURALE ALE ROMÂNIEI este un program al Asociatiei Cele mai frumoase sate din România (AFSR) inițiat în ianuarie 2014 sub patronajul Ambasadei Franței în România și a Delegației Wallonie – Bruxelles la București, cu scopul de a promova patrimoniul cultural și turistic al satului românesc. Comunele din România au putut candida la acest titlu cu condiția să organizeze pe parcursul acestui an minimum 5 evenimente culturale – expoziții, festivaluri, concursuri, etc – în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei și turismului cultural. Concurentii, prin intermediul primarilor, si-au prezentat programele, conform regulamentului.  In 2015, a castigat Jurilovca –  județul Tulcea. cele mai frumoase sate 2016

Săteni de toate vârstele, îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale, au fost prezenţi la eveniment. O parte dintre comune au pregătit şi standuri cu produse reprezentative. Astfel, ieşenii din Ruginoasa au adus icoane, dar i-au îmbiat pe cei prezenţi să guste sărmăluţe şi colaci. Clujenii de la Bonţia au pregătit borcane cu miere, dar şi feliuţe de slănină şi ceapă roşie. La standul celor din Izvoarele (Prahova) au fost aşezate sticle cu pălincă de prune şi borcane cu gem sau dulceaţă, în timp ce constănţenii din Horia au pregătit mărţişoare artizanale” – povestesc cei de la agerpres.ro si sunt sigura ca publicul vizitator a avut cu ce sa plece de la eveniment.

Anul acesta, comunele finaliste (din 52 candidate) au fost  Arcani – județul Gorj, Bacia – județul Hunedoara, Drăguș – județul Brașov (primar Gheorghe Sucaciu), Bascov – județul Argeș, Bonțida – județul Cluj, Cândești – județul Dâmbovița, Ciocănești – județul Suceava, Costești – județul Vâlcea, Dâmbovicioara – județul Argeș, Dudeștii Noi – județul Timiș, Horia – județul Constanța, Izvoarele – județul Prahova, Jidvei – județul Alba, Miroslava – județul Iași, Ruginoasa – județul Iași, Sângeorgiu de Mureș – județul Mureș, Șiria – județul Arad, Sisești – județul Mehedinți, Tulgheș – județul Harghita, Văcăreni – județul Tulcea, Cornești – județul Cluj, Vadu Crișului – județul Bihor, Vorona – județul Botoșani, Polovragi – județul Gorj, Prundeni – județul Vâlcea.

In jurizare s-a tinut cont de calitatea, numărul și diversitatea evenimentelor, viziunea comunei si proiectele de dezvoltare, parteneriate, experiența candidatului, importanța și impactul evenimentelor propuse pentru 2016. A castigat comuna Drăguș – județul Brașov. Primar Gheorghe Sucaciu a afirmat ca au atractii in toate anotimpurile (au si partie de schi), iar satenii isi respecta si iubesc traditiile populare.

***

De la http://www.primariadragus.ro/   Localitatea Dragus este situata in depresiunea Fagarasului, la poalele Muntilor Fagaras, in partea de nord a acestora. Depresiunea Fagarasului, situata la bordura nordica a muntilor, se prezinta ca un amfiteatru imens, strabatut de la est spre vest de raul Olt, care are foarte multi afluenti porniti din Muntii Fagarasului. Dragus
Dragusul este amplasat la 25 de km vest de municipiul Fagaras si la 8 km est de Or. Victoria, la 7 km de Manastirea Brancoveanu si la 4 km de raul Olt.Între culmea Fagarasului si Olt in jurul Dragusului se intalnesc pe rand urmatoarele localitati: la nord-est Sambata de Jos, si Voila, Sambata de Sus si Lisa, la sud-vest Vistea de Sus, la nord-vest Vistea de Jos si imediat peste Olt, Rucarul. Granitele naturale intre aceste comune nu au un caracter prea pronuntat: Dumbrava, inspre Sambata de Sus, iar inspre cele doua Visti, Valea hotarului, numita astfel, deoarece masoara limita unui sat fata de celalalt. Comuna Dragus este formata numai din localitatea Dragus, cu tot terenul agricol si forestier apartinator. Comunicarea cu restul regiunilor se face prin intermediul drumurilor comunale si intrajudetene, precum si nationale, Dragusul aflandu-se la 5km de DN1 / E68. Localitatea este strabatuta de soseaua 104A. Caile de acces spre comuna sunt : DN1 Brasov – Fagaras – Ucea – Victoria – Dragus (90 km) sau DN 73 A Brasov – Rasnov – Poiana Marului – Sinca – Recea – Lisa – Sambata de Sus – Dragus (86 km). Relieful comunei este plan, cu inclinatie nordica, dinspre munti spre raul Olt. Este strabatut de mai multe paraie, dintre care cel mai mare este Draguselul. Toate izvorasc din munti sau de la poalele lor, strabat teritoriul comunei si se varsa in Olt. Clima este temperat continentala, cu veri racoroase si ierni aspre, cu precipitatii in tot cursul anului. Directia dominanta a vantului este in lungul raului Olt. Comuna Dragus are o suprafata totala de 4210 ha, din care 427 ha intravilan, 3783 ha extravilan.Satul Dragus are 2045 locuitori dintre care 2045 sunt romani. Acestia locuiesc in 420 de gospodarii. 

           Pana in secolul al XIV-lea, dragusenii erau cu totii oameni liberi, principala ocupatie fiind agricultura si pastoritul. In secolul al XVII-lea dovezile istorice arata ca Tara Oltului apartinea principilor de Transilvania. In aceasta perioada la Dragus este consemnata existenta mai multor familii de,”boieri” care s-au ridicat din randul taranilor prin obtinerea de diplome de credinta pentru serviciile aduse principilor de Transilvania. Ei erau boieri mai mult prin titlu, caci nu se deosebeau de ceilalti tarani: nu erau mai bogati, munceau la camp alaturi de satenii obisnuiti si nu detineau pozitii de autoritate. In 1765, sub domnia Mariei Tereza, au fost infiintate regimentele graniceresti, care aveau rolul de a apara granita de sud-est a Imperiului Habsburgic. Boierilor din Dragus si catorva iobagi li s-a conferit un nou statut, acela de soldat graniceresc, statut care le-a adus o serie de recompense din partea puterii, dar nu i-a scutit de obligatiile materiale fata de stapanire. La inceputul sec. al XX-lea s-a inregistrat un fenomen insemnat de migratie a dragusenilor spre Vechiul Regat si in America de Nord. Statisticile din 1910 consemneaza un numar de 87 persoane emigrate in America si 66 in Romania. In 1914, numarul emigratilor era de 113 in America de Nord si 72 in Romania. In 1938m Dragusul avea o populatie de 1449 de locuitori, concentrati in 329 de gospodarii. Ei au dezvoltat o agricultura de subexistenta.