Brăila în film, la Muzeul Brăilei „Carol I” în Şcoala de vară

*Proiectul „Şcoala de vară” este derulat de Școala „A. S. Pușkin” în colaborare cu Școala „Vlaicu Vodă” și muzeu * Elevii au vizionat în 11 iulie 2019 filmele „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”

   Școala Gimnazială „A. S. Pușkin” Brăila (şcoală cu foarte mulţi elevi din Comunitatea Ruşilor lipoveni), în colaborare cu Școala Gimnazială „Vlaicu Vodă” Brăila și Muzeul Brăilei „Carol I”, derulează în vacanţă proiectul „Școala de vară” şi în program au desfăşurat în data de 11 iulie 2019 o activitate la muzeu. Scopul principal al proiectului este transmiterea de informaţii către elevi despre trecutul istoric, cultura și arhitectura orașului Brăila.

Astfel, elevi de la cele două școli partenere în proiect au participat la vizioanarea a două filme documentare despre orașul Brăila, respectiv „Brăila, ieri și azi” și „Brăila, cel mai mare port de la Dunăre și capăt de drum maritim”, ambele realizate de specialiști de la Muzeului Brăilei „Carol I”, respectiv muzeograf Pricop Ghena  – şef Secţia Istorie și Gabriel Stoica.  Vizionarea a avut loc în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sediul din Piața Traian nr. 3). Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2387094738240679 

Coordonatorii poiectului sunt Veronica Lacurezeanu – profesor învățământ primar la Școala Gimnazială „A. S. Pușkin”, Lenuța Chirsanov , bibliotecar la Școala „Pușkin”, Nicoleta Bajno – prof. înv. primar la Școala „Pușkin”, Mariana Mangiurea – prof. înv. primar la Școala „Vlaicu Vodă”, Diana Coșarcă – muzeograf la Muzeul Brăilei „Carol I”.

Stol de berze la Oprişeneşti… Vremea rea produce îngrijorare iubitorilor de păsări

*Pe islazul de lângă comuna brăileană au fost văzute în după-amiaza de 21 martie 2018 câteva zeci de berze care păreau obosite, îngheţate – vremea este în continuare de iarnă, cu avertizări de ger, ninsori şi polei în aceste zile * Anunţate de un iubitor de păsări, autorităţile locale au luat imediat atitudine; agenţi ai Poliţiei locală au încercat să le ia şi să le pună la adăpost, dar păsările şi-au luat zborul când s-au apropiat oamenii, semn că nu erau prea îngheţate   

    Primăvara 2018 nu dă semne că s-ar instala prea curând, cu toate au fost câteva zile frumoase şi că în calendar a fost deja consemnat echinocţiul în 20 martie. Aşa cum au avertizat meteorologii, vremea rea continuă în zilele de 20 – 23 martie cu ger, ninsori şi polei. Cum păsările călătoare nu ţin mereu cont de starea vremii, unele deja şi-au făcut simţită prezenţa pe teritoriul României.

Foto Nicolae Pascu

În după-amiaza zilei de 21 martie, am primit un telefon (nota red. Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei). Arhitectul brăilean Marian Pascu îmi spune că a văzut pe islazul de lângă comuna Oprişeneşti câteva zeci de berze care păreau obosite, îngheţate şi că a luat imediat legătura că singura persoană din zonă al cărui număr de telefon îl avea atunci, secretarul oraşului Ianca. A cerut ajutor pentru păsările în suferinţă – frigul nu poate decât să le dăuneze, la fel şi lipsa hranei, s-a gândit arhitectul. Totuşi, neştiind dacă se vor lua măsuri rapid şi eficient, dorea să spună mai multor persoane cu speranţa că astfel se va întreprinde sigur ceva.

foto Nicolae Pascu

Iniţial m-am gândit la cei de la Parcul natural „Balta Mică a Brăilei” pentru acest demers, dar mi-am dat seama că ei sunt cam departe; în plus, s-ar putea să aibă în dotare doar bărci şi să nu fie ajutorul dorit. Astfel, l-am sunat direct pe primarul George Fănel Chiriţă de la Ianca. Trebuie să vă spun că ştia povestea. „Au zburat„, mi-a răspuns. Se deplasase urgent o echipă de la Poliţia locală, dar când oamenii s-au apropiat, păsările şi-au luat zborul. „Asta înseamnă că nu erau chiar în suferinţă„, îmi spune primarul oraşului Ianca. Nici vremea nu e aşa de speriat în zonă, continuă edilul: frig, dar nu ger, puţină fulguială şi atât.

foto Nicolae Pascu

P.S. Trebuie să recunosc că îmi place tare mult întâmplarea aceasta care vine exact în Ziua Mondială a Poeziei – 21 martie, declarată ca atare în 1999 de UNESCO. Îi felicit pe toţi care iubesc păsările şi care s-au implicat (chiar dacă la final nu a mai fost cazul de o intervenţie efectivă) şi s-au deplasat rapid la faţa locului. Mulţumesc şi lui Marian Viorel Dragomir – primarului Brăilei, care mi-a dat imediat numărul lui Fănel Chiriţă (pe care nu-l aveam în agenda de telefon, ci într-o agendă pe care trebuia să o caut…). Acestea sunt semne că oamenii, indiferent de ce credem uneori, sunt capabili de fapte bune inclusiv când ele nu sunt urmate neapărat de recompensă.

Câinii vagabonzi din Brăila, un subiect mereu „fierbinte”

*Adevărul e că ne-am săturat ca pe străzi să fie imposibil de circulat mai ales seara şi aşa-numiţii iubitori de animale să se revolte verbal când cineva ia atitudine * Ne-am săturat şi nimeni nu face nimic efectiv ca să scăpăm de maidanezi * Şi, da, subiectul e mereu aducător de… comentarii, în fel şi chip… şi atât

Zilele acestea iar a postat cineva pe un grup brăilean din reţeaua Facebook o fotografie cu mai mulţi câini pe stradă, în Brăila. Omul comenta, pe bună dreptate, că zona este în imediata apropiere a unui liceu unde, culmea, e şi destul de multă mizerie pe trotuare. Şi că, normal, ar trebui – spunea – să se ia măsuri împotriva acestor câini care sunt în număr prea mare pe străzi.   Foto stânga – o imagine din arhiva Braila Chirei (la fel e zilnic)

De aici, s-a dezlănţuit din nou războiul verbal între aşa-zişii iubitori de animale (nu le pot zice, pe bune, iubitori de câini, pentru că aceea ar încerca să rezlve problema, ar lua un câine sau doi acasă, i-ar îngriji, iubi…) şi restul lumii. Apoi, am postat pe pagina Braila Chirei (https://www.facebook.com/BrailaChirei/photos/a.1091368630955725.1073742250.196618800430717/1571827286243188/?type=1&theater) imaginea din dreapta şi iar… tot felul de comentarii, ba încă şi răutăţi… De ce, am întrebat, să dăm mâncare maidanezilor care ne murdăresc oraşul, ne muşcă (câteva mii de oameni care ajung la spital e puţin?) şi ne îmbolnăvesc? De ce nu cerem autorităţilor să elibereze străzile de câinii vagabonzi şi nu ne canalizăm energia ajutând, spre exemplu, copii care ajung la şcoală nemâncaţi? Ehe… dar să nu credeţi că sunt mulţi care gândesc la fel… nu…

Oameni buni (hm!), vă mai funcţionează mintea? Când primarul Marian Viorel Dragomir a promis (prin august 2017 parcă) – dar încă nu a pus în aplicare…. încă nu… din păcate! – că va obliga pe cei de la adăpost să euthanasieze câinii bâtrâni, bolnavi şi pe cei violenţi, tot la fel… au fost atacuri la persoană, injurii şi mult timp pierdut cu lecura şi scrisul de comentarii stupide. 

Şi când au fost târgurile de adopţii…. ce s-a întâmplat? Mai nimic. Nici 20 de câini nu au fost adoptaţi… Ruşine! Să ne vedem lungul nasului, brăileni!

Şi, da, când cineva are chef de audienţă, gata… scoate din joben subiectul câinii maidanezi care e mereu aducător de… comentarii, în fel şi chip… dar cam atât. Of!

Adevărul e că ne-am săturat (eu, una nu mai suport!) ca pe străzi să fie imposibil de circulat şi aşa-numiţii iubitori de animale să se revolte verbal când cineva ia atitudine. Ne-am săturat şi nimeni nu face nimic efectiv ca să scăpăm de maidanezi. Personal, m-am săturat să văd câtă lume dă mâncare la maidanezi (nu la vreun copil), dar nu îi i-a acasă. M-am săturat să nu pot merge liniştită pe stradă ori în parcuri…

                       N.aut. Înjuraţi cât doriţi.

Dacă nu vă implicaţi să avem un oraş curat, degeaba! Că, slavă cerului, în alte situaţii administraţia se grăbeşte să ia măsuri contra populaţiei… ştia ea care parte a administraţiei… dar şi acolo situaţia nu e decât urâtă! că nu aduce îmbunătăţiri vieţii de zi cu zi…)

Laborator Brăila, manifestare cu arhitecţi la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Duminică, 19 martie 2017, de la ora 15.00 la Galeeria de artă „Gh. Naum” – dezbatere şi lansare de carte

        Uiversitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, prin Facultatea de Urbanism (UIAIM, site la www.uauim.ro), în parteneriat cu Bergen School of Architecture (www.bas.org), cu sprijinul Primăriei Brăila, Consiliului Județean Brăila și cel al Muzeului Brăilei „Carol I”, organizează o dezbatere prin care se dorește formularea unor concluzii cu privire la rezultatele proiectului B-LAB alături de diferiți actori implicați în proiect de-a lungul perioadei de implementare. Această discuție este prilejuită de expoziția ce prezintă într-o formă sintetică rezultatele workshop-urilor îndrumate de UAUIM și BAS, desfășurate la Brăila în perioada aprilie 2015 – iunie 2016, prin cele două secțiuni „Locul acesta este chiar bun. Brăila – 10 abordări arhitecturale” și „LABORATOR BRĂILA: explorări urbane, tactici, acțiuni” – https://brailachirei.wordpress.com/2016/05/24/braila-react-atelier-urban-la-fosta-fabrica-de-bere-muller/ 

Întâlnirea se dorește a fi un pretext la dialog între inițiatorii şi colaboratorii proiectului și comunitatea locală, un schimb de idei asupra diferitelor viziuni abordate în cadrul proiectelor studențești și al workshop-urilor realizate. Totodată, întâlnirea va fi un prilej pentru a prezenta publicului unul dintre cele mai importante rezultate ale proiectului: cartea în două volume care detaliază experiențele arhitecturale, urbanistice și cultural-sociale avute în Brăila” – organizatorii. 

Foto dreapta, de Ana Opriş, de la evenimentul din mai 2016 din spaţiul fostei fabrici de bere Muller – revitalizare urbană prin artă şi cultură, cu elevi

Evenimentul are loc duminică, 19 martie 2017, de la ora 15.oo la Galeria „Gheorghe Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I”. Intrarea este liberă.

Viata strazii. Iubim cainii, dar pe… strada!

dscn5848   Se intampla (in cazul nostru) in Braila, un oras inca stapanit – mai ales noaptea, cand e cam complicat sa mergi linistit, daca asta vrei, pe strada… chiar si pe arterele ultracentrale – pe bune, de patrupede fara stapan…

Si degeaba promisiuni… degeaba adaposturi… degeaba existenta hingherilor, a legii… Iubitorii de animale sunt „bizari’; nu vor sa ia cateii indragiti acasa – a se vedea imaginea alaturata!

Ce e urat ramane; ce e trist ramane. si, la fel, distanta dintre noi si civilizatie se mareste. Cine e de vine? Stim foarte bine: si noi, cetatenii, si ei – reprezentantii autoritatilor.

Cand va fi altfel?… cand vom invata sa ne civilizam, respectand umanitatea din noi si, in egala masura, animalele pe care, daca le iubim, le luam acasa sau le amenajam un adapost civilizat, nu le lesam pe strada…

Invitație pentru elevi la Concursul de istorie locală “Orașul meu, Familia mea” 2016, Brăila, a IV-a ediție

*Inițiat de Biblioteca Județeană „Panait Istrati”; se adresează elevilor de gimnaziu și liceu* Lucrările se primesc între 17 octombrie – 10 noiembrie 2016 

Istoria face parte din viața noastră, cu bune și cu rele; ca să întelegem ce trăim, e musai să cunoaștem file de istorie locală, natională și nu numai. Cu siguranta, cea mai interesantă istorie – cu atat mai mult cu cât nu se face la școală, dar ne poate folosi, este cea a propriilor noastre familii. Așa că initiativa Bibliotecii Județene „Panait Istrati” de a promova aceste aspecte cu ajutorul unui concurs, cu premii, este binevenită. Foto cu un colaj de la o altă ediţie a competitiei brăilene.  100_8315-concurs-de-fotografii-orasul-meu-familia-mea

Aflat la a IV-a ediție, Concursul de istorie localăOrașul meu, Familia mea” se adresează elevilor de gimnaziu și liceu; este organizat de Consiliul Județean Brăila și Biblioteca Județeană „Panait Istrati”, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila și Cercetașii României – Centrul Local Brăila. Este un proiectul care „își propune valorificarea patrimoniului documentar, imagistic și educarea tinerilor în spiritul respectului față de trecutul și prezentul comunității, față de valorile și tradițiile locale„, după cum subliniază Laura Caplea – purtător de cuvânt la Biblioteca „Istrati”. Festivitatea de premiere și expoziția lucrărilor va avea loc pe data de 11 noiembrie 2016, la sediul Bibliotecii Judetene “Panait Istrati” Brăila.
afis-orasul-meu       Concursul are două secțiuni: Istorie locală și Genealogii. Pentru prima secțiune se vor realiza colaje cu fotografii de familie mai vechi de 20 ani, din  colecţiile personale sau ale familiei; se admit reproduceri de fotografii cu caracter istoric sau etnografic (viaţă de familie, evenimente, costum popular, obiceiuri tradiţionale, ocupaţii, arhitectură tradiţională, industrie casnică, armată etc) din oraşul sau judeţul Brăila. Fiecare colaj fotografic va fi însoţit de următoarele date: nume prenume participant, adresa, numar de telefon, mail, școala, clasa, subiectul propus, localitatea de provenienţă, datarea imaginilor și povestea colajului cu o scurtă descriere a imaginilor (identificarea personajelor, obiectelor, o scurtă descriere a evenimentului fotografiat, provenienţa  și istoricul fotografiilor, ce semnificaţii au fotografiile pentru familie etc.). Colajul va fi realizat pe carton format A2 (420 – 594 mm), va conţine fotografiile selectate de participant şi, central, o scurtă povestire despre ceea ce reprezintă fotografiile. Pentru secțiunea Genealogii, elevii se pot înscrie la două probe: constituirea arborelui genealogic pe cel puțin patru generații și un text de minim o pagină A4 cu tema „Eroul familiei mele”.  Arborele genealogic trebuie să conțină elementele: nume și prenume, fotografii și localitatea de resedință, anii de viață, profesia, o trăsătură de caracter marcantă. Arborele genealogic se poate reprezenta în diferite variațiuni, de exemplu sunt incluse numai persoane cu același nume și poate fi realizat în format electronic sau tipărit. Reprezentarea se poate face doar schematic sau se poate decora cu diferite desene. Cea de-a doua probă, eseul „Eroul familiei mele”, trebuie să cuprindă date biografice și informații despre amprenta personalității eroului asupra unității și prosperității familiei.

Pot participa – individual – cât mai mulți elevi, însă jurizarea se va face respectând categoriile de participanți: gimnaziu și liceu. Se vor acorda diplome de participare pentru elevi şi profesorii coordonatori, cărți și permise gratuite din partea bibliotecii. Participanții la concurs se pot înscrie la ce secțiune doresc și pot dona fotografiile vechi pentru arhiva bibliotecii, cu acordul scris al proprietarilor. Selecția lucrărilor va fi realizată de un juriu format din specialiști în istoria artei, fotografi și profesori; in notare se va ține cont de vechimea, valoarea etnografică şi istorică a fotografiilor.

Colajele și lucrările se vor preda în perioada 17 octombrie – 10 noiembrie 2016, la Biblioteca „Istrati”, biroul Colecții Speciale, luni – vineri în intervalul orar 8.00 – 18.00, persoană de contact Volcu Ion sau la e-mail ionvolku@yahoo.com. Mai multe informații se obțin la numerele de telefon 0745.026.541 sau 0239.619.590 interior 141.

Timișoara va fi Capitală culturală europeană în 2021

*Vor fi trei capitale europene ale culturii în 2021: un oraș din România – Timișoara, un altul din Grecia și un al treilea dintr-o țară candidată sau potențial candidată la aderarea la UE

timisoara_vedere_aeriana        Comitetul de selecție responsabil cu evaluarea orașelor românești candidate la titlul de „Capitală culturală europeană” (site la https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/capitals-culture_en) în 2021, format din experți independenți, a recomandat ca titlul să fie acordat municipiului Timișoara – proiectul fiind sub genericul „Light up your city’ (site al asociatiei la http://www.timisoara2021.ro/); desemnarea oficială a municipiului Timișoara va avea loc în lunile următoare. Patru orașe au fost incluse pe lista scurtă în urma preselecției din decembrie 2015: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timisoara. Anunțul a fost făcut in după-amiaza de 16 septembrie 2016, in conferință de presă la Biblioteca Națională din București, in prezența ministrului Culturii – Corina Suteu (care a postat aproape instantaneu și pe reteaua Facebook numele Timișoarei). N.aut. De fiecare dată cand s-a relalat subiectul, a fost punctat faptul că o mare importanță in punctarea proiectelor a avut politica dedicată culturii a administrațiilor din orasele candidate.  Foto din Timișoara preluate de pe net.

Tibor Navracsics – comisar european pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „În 2021, România va fi gazda celei de a doua Capitale culturale europene, după Sibiu, în 2007. Interesul a fost considerabil, fiind depuse inițial 14 candidaturi, din care au fost preselectați patru finaliști. Cifrele demonstrează, încă o dată, cât de populară este această inițiativă UE în rândul orașelor și al cetățenilor săi. Doresc să felicit Timișoara pentru dosarul de candidatură câștigător. Sunt încrezător că Timișoara le va oferi vizitatorilor din Europa și din întreaga lume ocazia de a descoperi orașul și patrimoniul său cultural și de a aprecia diversitatea culturală din Uniunea Europeană, precum și valorile noastre comune. Sunt convins că acest titlu îi va aduce Timișoarei beneficii importante pe termen lung, atât culturale, cât și economice și sociale, așa cum s-a întâmplat cu multe alte orașe desemnate capitale culturale europene în trecut„. 2016-02-03-timisoara-1

Lansat în 1985, la inițiativa ministrului grec al culturii de atunci, Melina Mercouri, proiectul „Capitalelor culturale europene” a devenit, între timp, unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale ale Uniunii Europene. Motivația inițială a proiectului este, în prezent, mai pertinentă decât oricând: de a le oferi europenilor ocazia de a afla mai multe despre cultura celorlalți, de a intra într-un dialog intercultural și de a se bucura de istoria și de valorile comune pe care le dețin, cu alte cuvinte, de a trăi sentimentul de apartenență la comunitatea europeană. De-a lungul anilor, proiectul „Capitale culturale europene” a crescut în anvergură și importanță, contribuind la dezvoltarea culturală, socială și economică a multor orașe și regiuni învecinate din Europa.

2016-02-03-timisoara      În conformitate cu Decizia Parlamentului European și a Consiliului privind acțiunea UE „Capitale culturale europene”, vor fi trei capitale europene ale culturii în 2021: un oraș din România, un altul din Grecia și un al treilea dintr-o țară candidată sau potențial candidată la aderarea la UE. Comitetul de selecție din Grecia se va reuni în luna noiembrie 2016, iar selecția pentru țările candidate/potențial candidate va avea loc la Bruxelles în octombrie. Actualul sistem de acordare a titlului de „Capitală culturală europeană” prevede ca selecția să aibă loc în două runde: o preselecție, în urma căreia este întocmită o listă scurtă cu orașele candidate, și o selecție finală, la aproximativ nouă luni după preselecție (un singur oraș este recomandat pentru acordarea titlului). Orașele selectate sunt ulterior desemnate oficial capitale culturale europene de către statele membre respective.

           România a lansat o invitație de depunere a candidaturilor în decembrie 2014. 14 orașe și-au exprimat interesul: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu-Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureș și Timisoara. Preselecția a avut loc în decembrie 2015 și patru orașe (Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara) au fost incluse pe lista scurtă și li s-a acordat timp până în august 2016 să-și definitiveze candidaturile. Conform criteriilor de selecție, orașele trebuie să pregătească un program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care să încurajeze participarea părților interesate din oraș și din vecinătățile acestuia și să atragă vizitatori din întreaga țară și din Europa. Programul trebuie să producă un impact de durată și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului respectiv. Localitățile trebuie să dovedească, de asemenea, că se bucură de sprijinul autorităților publice locale competente și că au capacitatea necesară pentru a implementa proiectul. Toate candidaturile din România au fost evaluate de o comisie alcătuită din 12 experți independenți – doi experți desemnați de Ministerul Culturii din România și alți zece numiți de instituțiile și organismele Uniunii Europene.

              Cei zece membri ai comisiei desemnați de instituțiile și organismele Uniunii Europene sunt: (numiți de Comisia Europeană) Steve Green (Regatul Unit) cu o vastă experiență în domeniul relațiilor culturale internaționale și în promovarea rolului culturii și al competențelor lingvistice în societate alături de rețeaua EUNIC (rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană) și British Council; Jordi Pardo (Spania) – director general al Fundației Pau Casals și expert în planificare strategică și reînnoire urbană prin cultură și turism; Suzana Žilič Fišer (Slovenia) – profesor și șef al Departamentului de Comunicare Media din cadrul Universității din Maribor și director general al Maribor – Capitală culturală europeană 2012; (numiți de Consiliu) Ulrich Fuchs (Germania), director artistic adjunct și director de programe al Linz (Capitală culturală europeană 2009) și Marseille-Provence (Capitală culturală europeană 2013); Aiva Rozenberga (Letonia) – director al Institutului Leton și director de programe al Riga – Capitală culturală europeană 2014; Pauli Sivonen (Finlanda) – director al Muzeului Serlachius; (numiți de Parlamentul European) Sylvia Amann (Austria) – specialist în dezvoltare urbană, regională și rurală, cultură și economie creativă; Cristina Farinha (Portugalia) – expert în dezvoltarea sectoarelor creative și strategii culturale naționale; Agnieszka Wlazeł (Polonia) – expert în dezvoltarea publicului, fost director general și director artistic la diferite festivaluri de artă; (numiți de Comitetul Regiunilor) Alain Hutchinson (Belgia) – comisar al Guvernului de la Bruxelles, responsabil cu relațiile cu organizațiile europene și internaționale și viceprimar al Saint Gilles responsabil cu educația.

             După Wrocław (Polonia) și Donostia-San Sebastián (Spania) în 2016, Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru) vor fi capitale culturale europene în 2017, Leeuwarden (Țările de Jos) și Valletta (Malta) în 2018, Matera (Italia) și Plovdiv (Bulgaria) în 2019. Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) au fost recomandate să fie capitale culturale europene în 2020.