Eveniment la Muzeul Brăilei „Carol I”, casa memorială „Panait Istrati”

*„Spovedanie pentru învinși” a lui Panait Istrati împlineşte 90 ani de la apariţie * Dialoguri literare la casa „Istrati” în 25 septembrie 2019, de la ora 17.00 

Panait Istrati – în fotografie de colecţie

Muzeul Brăilei „Carol I” organizează miercuri, 25 septembrie 2019, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică, un dialog pe teme de istorie literară despre „Spovedanie pentru învinși” scrisă de Panait Istrati şi apărută acum 90 de ani.

Amfitrioni ai evenimentului sunt conf. univ. dr. Zamfir Bălan – cercetător ştiinţific la muzeul brăilean şi criticul literar Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu) – membru Uniunea Scriitorilor din România Filiala Sud-Est. Dialogul va fi, cu siguranţă, şi un îndemn pentru o (re)lectură absolut necesară a acestui volum al lui Panait Istrati.

** * Cartea „Spovedanie pentru învinşi” aduce în faţa cititorilor nu doar adevărata faţă a regimului comunist – pe care Panait Istrati a avur ocazia să-l vadă exact la el acasă, în Rusia – ci şi viziunea visătorului Istrati asupra vieţii şi semneilor, pătrunzătoarea sa minte fiind oripilată de minciunile teziste şi falsa procupare a regimului aşa-zis uman pentru cetăţeni. Cartea a fost imediat interzisă în toate ţările dictaturii comuniste după apariţia ei în octombrie 1929. De fapt, la 20 mai 1929 manuscrisul „Spovedanie pentru învinşi” era bun pentru tipar şi Panait Istrati îl anunţa pe Romain Rolland într-o scrsoare:  „Prietene, mi-am vărsat năduful. Va fi o petardă teribilă, ce va răsuna în toată Europa, după cum şi titlul o afirmă: «Foc şi flacără»”…

„Codin” regizat Henri Colpi, prezentat la Brăila de Cinefeel

*Vineri, 15 martie 2019, de la ora 18.30 * Pelicula a câştigat Palme D’or la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru cel mai bun scenariu – inspirat de nuvela omonimă a lui Panait Istrati

     Cinefeel (Cinematograful de artă la Brăila, Piaţa Traian nr. 2 la etaj – tot acolo se găsesc şi bilete, în sediul Centrului de Creaţie) oferă vineri, 15 martie 2019, de la ora 18.30 ocazia pasionaţilor de cinema şi de literatură să urmărească filmul coproducţie Franţa – România „Codin” regizat Henri Colpi, 98 minute, realizat pe un scenariu de Yves Jamiaque (Dumitru Carabăţ şi regizorul au lucrat, de asemenea, la scenariu) după nuvela omonimă a scriitorului brăilean Panait Istrati. Pelicula, prezentată în premieră în România în 17 septembrie 1963, a câştigat Palme D’or la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru cel mai bun scenariu (Nota red. Normal… francezii l-au adulat din prima pe Panait Istrati, care a publicat povestirea „Kyra Kyralina” – scris exact aşa – la Paris, în 1923, cu o prefață de Romain Rolland în nr. 148 al revistei „le Livre Moderne Illustré”). Mai multe despre anul 1963 la Cannes Film Festival – cu un juriu prezidat de francezul Armand Salacrou, la https://ipfs.io/ipfs/QmXoypizjW3WknFiJnKLwHCnL72vedxjQkDDP1mXWo6uco/wiki/1963_Cannes_Film_Festival.html

Rolul titular, al lui Codin – personaj care nu e deloc unul pozitiv (ştim bine, din scrierea lui Istrati) – este jucat de Alexandru Virgil Platon, personajul irina este interpretat de Françoise Brion, Joiţa este interpretată de Nelly Borgeaud, Adrian Zogravi copil – de Răzvan Petrescu şi Adrian Zografi adult – de Voicu Sabău. Îl film îi vom regăsi şi pe actorii Mihai Mereuţă, pe Mişu Fotino – îndrăgiţi de publicul românesc şi pentru că apăreau destul des la tv. Foto stânga, coperta unui DVD cu filmul.

Nota red, Vizionarea e, sper, şi o bună ocazie să-l (re)citim Panait Istrati… care e cam uitat în anii din urmă, poate şi pentru că nici mpcar un profesor de la litere nu luptă să-l introducă pe vagabondul Europei îndrăgostit/ fascinat de prietenie, în manualele şcolare!

„Panait Istrati – 95 de ani de la debut”, simpozion la Brăila

*Luni 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati”

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Memoriale este organizatorul simpozionului „Panait Istrati – 95 de ani de la debut” programat pentru luni, 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică la exact 83 ani de la moartea scriitorului. 

Participă conf. dr. Zamfir Bălan – cercetător, director adjunct la instituţia gazdă, prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman= – critic literar, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf. Moderatorul întâlnirii va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * N. red. Panait Istrati (nume real Gherasim Istrati, 10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, Bucureşti) este unul dintre scriitorii emblematici ai Brăilei, inclusiv prin genealogie (Brăila fiind patria multor etnici care şi-au găsit aici refugiul în vremuri de restrişte trăite în patriilor de origine) – mamă româncă şi tată grec. Prin „Chira Chiralina” (sau Kyra Kyralina), „Ciulinii Bărăganului”, Les Récits d’Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi”), „La Maison Thuringer” (Casa Turinger), „Méditerranée. Lever du soleil” şi nu numai, devine repede un autor citit şi iubit de francezi – lansat sub protectoarea prietenie a lui Romain Rolland. Dar faima nu durează veşnic. „Spovedania unui învins”, apărută Editura Cugetarea în 1938, carte în care se dezice de regimul sovietic deja cu oarecare succes şi în România, îl conduce fără să vrea pe un drum al însingurării în mediul literelor. În perioada de comunism pe care au traversat-o românii, scrierile lui Panait Istrati nu au fost reeditate şi nici critica de specialitate nu i-a mai acordat mare atenţie. A fost uitat aproape de tot şi că Mihail Sadoveanu l-a lăudat pentru talentul său de povestitor. Este adevărat şi că în epocă se preferau scrierile pe care regimul politic le putea folosi ca metodă de îndoctrinare… Chiar dacă în prezent numele său, strâns legat şi de un alt mare scriitor, grecul Nikos Kazantzakis, nu mai are acelaşi ecou ca în secolul trecut, scrierile lui Panait Istrati – un autor care pune libertatea, călătoria şi prietenia între temele sale fundamentale – îşi păstrează o savoare aparte şi merită lecturate cu simţ critic şi dragoste de literatură adevărată. Aparenta simplitate a curgerii propoziţiilor, stilistica potrivită subiectului, o frazare fără inutile complicaţii de stil şi un mod de a aşeza cuvintele în pagină care te face să vezi aievea filmul poveştii, îl fac pe Panait Istrati un nemuritor al literaturii.

Pentru că e april, pentru că s-a născut la Brăila şi a copilărit în satul Baldovineşti, aproape de urbe, să ne amintim cum începe nuvela „Moş Anghel”: „În seara aceea de început de april, cătunul Baldovineşti, din apropierea Brăilei, sărbătorea întâia zi a Paştelui. Prin toate ogrăzile, ţăranii aprindeau glugi de stuf uscat: de peste tot răsunau focuri de puşcă – închinăciuni creştin-ortodoxe aduse de sătenii noştri
pomenirii Aceluia care fu cel mai bun dintre oameni. În căsuţa lui moş Dumitru – mezin între doi fraţi şi două surori – veniseră de la oraşul vecin mama Joiţa şi fiul ei unic Adrian, ca să petreacă împreună sfintele sărbători. Mama lui Adrian era întâia născută în familie, rămăsese văduvă încă de pe când îşi purta pruncul în braţe, şi acum, când acesta împlinea optsprezece ani, tot văduvă se afla, trăind din munca braţelor sale. Nu prea era loc de găzduit în fostul cămin părintesc, căci fratele Dumitru, deşi tânăr, era înconjurat de o numeroasă familie. Buna soră se mulţumea însă şi cu un colţ al încăperii, în vreme ce Adrian – bucuros să-şi revadă leagănul copilăriei – se ducea să se culce cu unchiul său în fânul din podul grajdului, să-i asculte poveştile ca altădată şi să-i istorisească fapte de pe la oraş (…) Deşi oameni săraci, se mai aflau la masa lor şi alte câteva neamuri din sat. Cina strămoşească – un borş de miel, cu miel fript, cu cozonaci şi ouă roşii – fu veselă, plină de glume; la sfârşit, moş Dumitru ieşi afară ca să dea şi el foc glugii şi să sloboadă focurile de puşcă tradiţionale. Toată laia de copii, ba chiar şi cei mari, îl urmară. Noaptea era înstelată. Dumitru trase cu urechea la zgomotul îndepărtat al trenului care se ducea spre Galaţi (…)„.

Ar fi frumos ca toţi brăilenii care citesc (măcar câteodată literatură bună), să se plimbe prin centrul vechi – pe acolo a copilărit Panait Istrati – cu o carte de-a sa în mâini şi să parcurgă un traseu, cât de mic, în memoria acestui om care a făcut, pentru destulă vreme, istorie europeană locului natal. În Franţa, în special în secolul trecut, dar şi acum, i se păstrează loc pe rafturile cu… autori francezi brăileanului Panait Istrati, ceea ce nu poate fi decât un motiv de mândrie şi pentru noi, care nu l-am cunoscut dar îl lecturăm cu respect si dragoste.

Şi dacă cineva doreşte, la Casa Memorială unde are loc simpozionul există la vânzare volume ale autorului omagiat, inclusiv „Chira Chiralina”, ediţie bilingvă (română-franceză) îngrijită de Zamfir Bălan şi apărută la Editura Istros a muzeului brăilean.

La Casa Memorială „Panait Istrati”, lansare de album şi colocviu

*„Panait Istrati – povestitorul fotograf, fotograful povestitor”, album biling şi dezbaterea „Opera lui Panait Istrati între europenism și balcanism” din colecviul internațional itinerant „Ipostaze ale interculturalității în viața și opera lui Panait Istrati”; la Casa Memorială din parcul Grădina Publică în 20 octombrie 2017 de la ora 17.00

     Muzeul Brăilei „Carol I” organizează vineri, 20 octombrie 2017, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” (în Grădina Publică) două evenimente care au în centrul atenţiei viaţa şi persoalitatea scriitorului Panait Istrati (10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, București).

Casa Memorială „Panait Istrati” din Brăila

Astfel, se lansează albumul „Panait Istrati – povestitorul fotograf, fotograful povestitor”, bilingv, apărut la Editura Muzeului Național al Literaturii Române București şi realizat în colaborare cu Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”, și are loc dezbaterea „Opera lui Panait Istrati între europenism și balcanism”. Moderator va fi dr. Zamfir Bălan – muzeograf, director adjunct la muzeul gazdă.
Participă acad. Baudouin Decharneux, acad. Xavier Luffin, prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, prof. univ. dr. Gheorghe Bârlea, conf. univ. dr. drs. Alice Toma, prof. dr. Viorel Mortu – critic literar membru al Uniunii Scriitorilor filiala Sud-Est, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf.

    Dezbaterea este parte integrantă a Colocviului internațional itinerant „Ipostaze ale interculturalității în viața și opera lui Panait Istrati”, desfășurat în perioada 18 – 21 octombrie 2017 la București, Târgoviște şi Brăila.

Evenimentele se desfășoară sub egida Primăriei Capitalei, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române București, Muzeul Brăilei „Carol I”, Académie Royale de Belgique, Universitatea Valahia din Târgoviște și Fundația Națională pentru Știință și Artă.

„Neranțula’ după Panait Istrati, o nouă piesă la Teatrul „Maria Filotti’

*Avanpremiera si premiera sunt programate pentru 2 si 3 decembrie 2016, de la ora 18.00 * Un spectacol de Bogdan Budeș – dramatizare text si regie, scenografia Andreea Negrilă, cu Corina Borș, Alexandru Marin, Adrian Ștefan, Silvia Tariq, Emilia Mocanu, Valentin Terente, Nicholas Cațianis Jr.

Vineri, 2 decembrie 2016 şi sâmbătă, 3 decembrie 2016, de la ora 18.00, la Teatrul „Maria Filotti”, in Sala „Bujor Macrin”, invită publicul la avanpremiera, respectiv premiera spectacolului ”Neranțula” după Panait Istrati. afis-nerantula-cu-corina-bors

din-nerantula-1Prezentarea oferită de echipa TMF – manager Lucian Sabados, teatrolog, spune destule astfel incat iubitorii Thaliei să fie acolo!
O întâlnire emoționantă cu lumea lui Panait Istrati, cu aventura extraordinară a vieții scriitorului brăilean, unic în istoria literaturii. Fundalul acestei superbe povești de iubire, una imposibilă care se intersectează cu povestea plină de suspans dar și de charismatică prietenie a cuplului Marco – Epaminonda este Brăila începutului de secol 20. Una mustind de pasiuni, instincte, contraste năucitoare între bogați și săraci, un oraș cosmopolit dominat de simbolul și prezența Dunării – Mamă dar și implacabil Judecător… O Brăilă de poveste și totuși reală, levantină, trufașă și leneșă… O Poartă a Orientului…

          Nu întâmplător comunicarea cu alte spații prezente în Povestea Neranțulei, aduce în atenție alte emblematice locații, cu parfumuri orientale precum, Egipt și Constantinopole. Provocarea de a comprima o poveste tumultoasă, ce se petrece într-un areal uriaș pe scena intimă și inteligentă a Sălii Studio a teatrului îi aparține lui Bogdan Budeș, un fiu al Brăilei, rezident în București, un intelectual de marcă, ce a realizat atât dramatizarea acestei minunate nuvele cât și regia spectacolului. Demers îndrazneț, soluționat cu inteligență, rafinament și devotament de regizor și susținut cu talent de tânăra scenografă Andreea Negrilă și de o echipă actoricească plină de entuziasm, compusă din Corina Borș, Alexandru Marin, Adrian Ștefan, Silvia Tariq, Emilia Mocanu, Valentin Terente iar, într-unul dintre cele trei roluri principale pe tânărul actor Nicholas Cațianis Jr, un colaborator talentat, actor prezent și pe scena Teatrului Național din București.

 fragment din piesă (n.red. Asta si pentru ca o piesa este si o invitatie de a reveni asupra autorului, in original… cartile lui Panait Istrati ne asteapta,  cuminti si rabdatoare)

– Spune-mi, frumoasa mea, frumoasa mea… Neranţula…
– Îmi zici Neranţula? strigă, buimăcită.
– Da, dar…
-… Nu-i cumva ceva asemănător Sacagiţei?
– Nu! nu ! Neranţula înseamnă: mic portocal amar; iar fundoti: stufos. Eşti, deci, pentru mine: mica portocală amară, micul meu portocal stufos!

Invitatie la concurs plastic, inspirat din opera lui Panait Istrati

* Sunt asteptate lucrari de grafica si pictura de la elevi din clasele IX – XII, pe tema „Vagabondaj și Prietenie’  * Organizatori sunt Biblioteca Judeteana „Istrati” Braila, ISJ Braila, Liceul de Arte „Darclee” * Termen limita de inscriere; 14 aprilie 2015

Biblioteca Județeană „Panait Istrati” în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila și Liceul de Artă „Hariclea Darclée” organizează Concursul Județean „Opera lui Panait Istrati în artă plastică”, ediția I, aprilie 2015, cu tema Vagabondaj și Prietenie” scopul fiind cinstirea memoriei importantului scriitor brailean Panait Istrati (foto din perioada cand se intretinea realizand fotografii turistilor prin Europa, imagine din Arhivele Statului filiala Braila). Sunt asteptati cu lucrari elevi din clasele IX-XII, la secțiunile Grafică și Pictură. Lucrările se primesc până la 14 aprilie 2015, data poștei pe adresa Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, Piața Poligon, nr.4, cu specificația „Pentru Concursul Opera lui Panait Istrati în artă plastică”. Panait Istrati

Condiții de participare: dimensiunile lucrărilor vor fi de 35/50 cm sau 50/70 cm și vor fi însoțite de passepartou cartonat cu excepția celor în ulei; lucrările vor avea înscrise pe verso: numele autorului, clasa, titlul, dimensiunea, tehnica, numele profesorului îndrumător, denumirea și adresa liceului, împreună cu adresa de e-mail a școlii, telefonul, localitatea, iar fiecare lucrare va fi însoțită de o etichetă pentru expunere scrisă cu font Times New Roman R 14, care să conțină numele, clasa expozantului; tehnica de lucru folosită va fi la alegere; lucrările premiate vor rămâne în patrimoniul Bibliotecii, iar lucrările nepremiate se înapoiază autorului. Pentru mai multe detalii, persoană de contact este Eduard Claudiu Brăileanu – șef serviciu în cadrul Bibliotecii, claudiubraileanu@yahoo.fr

Juriul va fi format din membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România și profesori de specialitate. Anunțarea premiilor se face on-line sau telefonic; Se vor acorda diplome de participare și premii, respectiv premiile I, II, III, și 2 mențiuni pentru fiecare secțiune, pe nivel de vârstă. Premiile vor fi înmânate cu prilejul colocviului, organizat de bibliotecă, în 17 aprilie 2015 cu tema opera lui Panait Istrati„, precizeaza Laura Caplea – purtator de cuvant la bibliotecii.

Alte viziuni despre… (sfanta) Rusie

* Un volum de Alain Besançon, intitulat chiar asa – „Sfanta Rusie”, nuanteaza lucrurile la fel cum si braileanul Panait Istrati o facea in anii… 1920!

Am descoperit sugestia de lectura pe pagina de Facebook, era sugerata de Vlad Mixich (scriitor, deopotriva jurnalsit la Hotnews.ro) si m-am gandit imediat la… scriitorul de limba franceza originar roman Panait Istrati (10 august 1884, Braila – 16 aprilie 1935, Bucuresti) si a sa „Spovedania uui invins” (1929), republicata abia in Romania postdecembrista.

Sfanta Ruise, Humanitas  Cartea pe care Vlad ne invita sa o lecturam este „Sfanta Rusie” de Alain Besançon, aparuta la Editura Humanistas. Din pagina web a editurii extrag prezentarile de mai jos:

”Cititorul român, care astăzi se poate plasa la rându-i pe poziţia „străinului“, va găsi în acest eseu, printre rândurile pasionantului excurs în religia, cultura şi politica Rusiei văzute din perspectivă franceză, o analiză lucidă a multor „puncte nevralgice“ care-l privesc sau l-au privit în mod direct: impactul pe termen lung al minciunii comuniste, al confuziei dintre limba naturală, limba de lemn şi cele două variante false ale lor, graniţa firavă între aparenţă şi esenţă în procesul de modernizare/reconstrucţie a spaţiilor fost-comuniste, rolul ortodoxiei şi al Bisericii Ortodoxe în evoluţia mentalităţilor. Occidentul a fost fascinat de Rusia. Din prima clipă când a luat contact cu ea, s-a întrebat cu cine are de-a face. A fost atras şi s-a temut de ea. A încercat s-o includă în lumea lui, a încercat s-o expulzeze; n-a reuşit nici una, nici alta. […] Rusia a încercat să dea «străinilor» o imagine falsă despre ea însăşi. Aşa-numiţii străini s-au plâns dintotdeauna de «minciuna rusească». «Am fost păcăliţi» este însă o explicaţie prea simplă, ba chiar simplistă, a erorilor pe care le-au făcut“ (Alain Besançon).

„Rusia este o prismă în care distingem o parte esenţială din identitatea noastră de europeni. Eseul lui Alain Besançon, aflat la intersecţia dintre istoria politică, istoria mentalităţilor şi istoria religiei, sondează această prismă, reuşind să depăşească limitele tradiţionale ale cercetării universitare şi deschizând spaţiul unei dezbateri inedite şi provocatoare“ (L’Osservatore Romano).

N.aut. Si va invit sa lecturati, in paralel, „Spovedania unui invins” de Panait Istrati, der si recent aparuta „Adevarata tragedie a lui Panait Istrati” de Eleni Samios Kazantzakis, aparuta de curand la Editura Istros a Muzeului Brailei (de asemenea, o editie noua dupa… prima- care e datata anii… 1930!). Daca nu le aveti, macar pe ultima o puteti comanda la Muzeul Brailei (adresa pe site, il aveti cu link direct in revista „Brala Chirei”)