Arhive etichetă: Paris

Salonul Cărţii 2019 de la Paris, ediţia 39

*În perioada 15 – 18 martie * Peste 30000 evenimente în parcul expoziţional de la Poarta Versailles

  Parisul găzduieşte o nouă ediţie, a 39-a, Salon du Livre (https://www.livreparis.com)/ Salonul Cărţii în perioada 15 – 18 martie 2019. Participanţii, din 28 de ţări – inclusiv România, prezentă a 30-a oară la acest mare târg de carte, oferă publicului – foarte numeros – ocazia să vadă, să cumpere volume nu doar de literatură, ci şi din alte domenii de interes. Întâlnirile cu autorii de carte, scriitori în special şi nu numai – filosofi. cercetători, artişti plastici, autori de benzi desenate etc, dar şi mesele rotunde cu teme incitante sunt şi ele foarte atractive; fiecare participant din public primeşte la intrarea în Salon du Livre o hartă pentru a se putea orienta mai bine pe cele sute şi sute de metri pătraţi.  Evenimentele – 30000 în programul celor trei zile – au loc în spaţiul expoziţional organizat în parcul de la Poarta Versailles pe nu mai puţin de opt scene.

Standul României, cu peste 35 de edituri din ţară, este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) Paris care a invitat la deschiderea oficială a standului românesc din 14 martie 2018 pe Luca Niculescu – ambasadorul român în Franţa, pe istoricul dr. Adrian Cioroianu – ambasadorul României la Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO, pe Lilian Zamfiroiu – ambasadorul român la Luxemburg. La standul României vor fi prezenţi scriitori cunoscuţi, ex. Herta Muler – laureată Nobel (N. red. După ce părăsit ţara natală), Doina Uricariu (în prezent cu domiciuliul în SUA), Matei Vişniec şi Dinu Flămând (cu domiciliu în Franţa), Adriana Babeţi, Ioana Pârvulescu, George Banu, Lucian Vasilescu, Cosmin Perţa, Stelian Tănase, George Arion, Robert Şerban etc.

Printre noutăţile editoriale de la târg se află traduceri în franceză ale unor titluri precum „Dimitrie Cantemir – Un prince roumain a l’aube des Lumières européennes” de Ştefan Lemny, Editura ICR, romanul „Fem” (éditions Non Lieu) de Magda Cârneci, „Un Cioran inédit, purquoi intrigue-t-il?” (éditionsFauve), de Mara Magda Maftei, „Pourquoi Hecube” (éditionsNon Lieu) de Matei Vişniec, „Les années romantiques” (éditions Non Lieu) de Gabriela Adameşteanu,  „L’Empreinte du papillon ou l’improbable idylle entre Capitalisme et Dictature” (éditions L’Harmattan) de Marina Anca.

Salon du livre, Paris 2015

* Ziua internaţională a Poeziei (21 martie) este a doua zi a celebrei manifestări care are in acest an Brazilia ţară invitată de onoare, cu 48 de scriitori 

salon du livre 2015       Un număr de 1.200 expozanţi, 2.500 de autori, 500 de standuri, 30.000 de profesionişti din domeniul cărţii, 400 de evenimente, 100.000 de cărţi fac parte din programul Salonului cărţii (Salon du livre – http://www.salondulivreparis.com/) de la Paris – unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale lunii martie şi ale anului 2015 in intreaga Uniune Europeană şi nu numai.

Tara invitat de onoare este Brazilia, cu 48 de scriitori prezenţi şi 50 de editori. De asemenea, al 35-lea prestigios salon parizian are ca orase invitate Cracovia şi Wroclaw (capitala culturală europeana in 2016).

Ca şi in alţi ani, se acordă un important spaţiu in program activităţilor care imbracă forme ale promovării turismului, povestilor, aventurilor, dar si benzilor desenate. O temă pentru care se vor intalni personalităţile de la manifestare este şi dreptul de autor, cu aspectele ei care pun uneori in dificultate demersurile editoriale, de traducere etc.

Salonul de carte de la Paris s-a deschis pe 20 martie 2015  şi închide luni, 23 martie 2015.

Salon du Livre 2014 – Paris, ediția 34

* În perioada 21 – 24 martie 2014, România este prezentă la importanta manifestare internațională cu importanți scriitori, artiști, critici, jurnaliști, traducători 

          15371_2_3      România este prezentă, în perioada 21 – 24 martie 2014, la cea de a 34-a ediție a Salon du Livre, cel mai important eveniment editorial din Franța, cu un stand organizat de Institutul Cultural Român (ICR), având tema „Des livres à venir, l’avenir des livres“.

               Evenimentele propuse de ICR vor sa puna în valoare patrimoniul literar românesc și, totodată, sa ofere o perspectivă asupra evoluțiilor literare și editoriale actuale din România. Programul românesc va include dezbateri, lansări de carte și întâlniri la care vor participa editori, scriitori, traducători, profesori universitari, jurnaliști români și francezi etc. – o ofertă culturală diversificată.  Programul la program Salon du Livre 2014 – click pe documentul in format DOC pentru detalii15371_3_3

              Criteriile avute în vedere la alcătuirea programului și, implicit, a listei invitaților, au fost următoarele: 1). Cărți (și autorii acestora) apărute în spațiile de limbă franceză în ultimul an; 2). Scriitori tineri (până la vârsta de 35 de ani); 3). Scriitori, editori și analiști din Republica Moldova; 4). Istorici și critici literari, editori, traducători, precum și alți comentatori ai fenomenului literar românesc; 5). Reprezentanți ai altor arte care folosesc și suportul hârtiei tipărite.

              Intre dezbaterile organizate: „Avangardă şi modernitate“, „Ezoterism şi sacralitate în lumea de azi“, „Les livres à venir, l’avenir des livres“ (Cărțile viitorului, viitorul cărții), „Livres français, lecteurs roumains / Livres roumains, lecteurs français“ (Cărți franceze, cititori români / Cărți românești, cititori francezi), „Realitate şi ficţiune în sport. O altă scriitură?“, „Présences de la peinture contemporaine roumaine en France“ (Pictori contemporani români în Franța). Locuri importante în program vor avea masa rotundă consacrată literaturii scrise de autorii tineri și dezbaterea despre perspectivele de integrare europeană a Republicii Moldova – la acest din urmă eveniment fiind prezent și Excelentei sale, Domnul Oleg Serebrian, scriitor, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Franţa.

       15371_1_3      Printre invitați se află scriitori, artiști, critici, jurnaliști, traducători și alte personalități culturale: George Arion, Sylvain Audet, Iulia Badea Guéritée, George Banu, Tudor Banuş, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Al. Călinescu, Magda Cârneci, Corina Ciocârlie, Cosmin Ciotloș, Florica Courriol, Benoît-Joseph Courvoisier, Augustin Cupșa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flămând, Dominique Ilea, Anna Keszeg, Miron Kiropol, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Adrian Mihalache, Vlad Moldovan, Bujor Nedelcovici, Radu Naum, Danielle Nees, Basarab Nicolescu, Luca Niculescu, Marily le Nir, Jean-François Pérés, Bruno Pinchard, Lakis Proguidis, Jacques Rancourt, Petre Răileanu, Paula Romanescu, Claudiu Soare, Dumitru Țepeneag, Nicolae Tzone, Cristian Robert Velescu, Olimpia Verger, Alain Vuillemin, Matei Vişniec ș.a.

                La standul României vor fi expuse volume publicate de peste treizeci de edituri din spațiul editorial autohton, multe dintre acestea putând fi achiziționate, grație parteneriatului cu Librăria Libris din Brașov.

                Cel mai rapid caricaturist din lume (conform Cărții Recordurilor), celebrul artist român Ștefan Popa-Popa’s, va fi prezent la standul românesc, unde va realiza portrete „la minut“. De asemenea, Ambasada României în Franța – Palais de Béhague – va găzdui expoziţia „Anthropo-satire | Arts visuels“ aparținând artistului. Tot la standul României, scriitorului Luis Mizon îi va fi acordat Premiul internaţional de literatură francofonă „Benjamin Fondane“.

                 Ca în fiecare an, reprezentanți ai Centrului Național al Cărții din cadrul ICR vor avea întâlniri cu editorii, în vederea promovării programelor de traduceri Translation and Publication Support Programme (TPS) și Publishing Romania.

                Partenerii ICR: Ministerul Afacerilor Externe, Târgul de Carte „Salon du Livre”, Ambasada României în Franța, Ambasada Republicii Moldova în Franța, „Libris” Brașov.

                 Salonul Internațional de Carte de la Paris este dedicat atât profesioniştilor din domeniul editorial – editori, agenţi literari, distribuitori şi vânzători de carte din Franța şi din peste 100 de ţări – cât și publicului larg, bucurându-se de o maximă vizibilitate în presa franceză. Prezența românească din acest an vine după ce, la ediția din anul 2013 a „Salon du Livre”, România a avut calitatea de invitat de onoare.

George Löwendal, conferință la Biblioteca Națională a Franței

* Strălucitul designer, fondatorul primului teatru de păpuși din România a fost prezentat de Georges Banu, Marcel Freydefon și Matthias Langhoff

Fundația Lowendal și Biblioteca Națională a Franței (BnF) au organizat pe 10 februarie 2014, la Paris – 5, rue Vivienne –  o întâlnire dedicată memoriei lui George Lowendal. Au conferențiat Georges Banu și Marcel Freydefonf – universitari, Matthias Langhoff – regizor și scenograf. Intrarea a fost liberă. Eveniment

Gazde au fost Joel Huthwohl – director Departament Performing Arts (BnF) și Ariadna Avram – presedinte Fundația Lowendal.
15122_0_1

Pictor, designer, profesor și mentor al primelor generații de artiști din România post-război, Lowendal George (1897-1964) a fost și un om de teatru remarcabil. Receptiv la curentul de avangardă (futurism, constructivism, expresionism) a devenit un designer faimos de costume și decorațiuni, fiind apreciat pentru marea sa originalitate. El a fondat și primul teatru de păpuși profesionist din România.

La Notre Dame – mesa pentru martiri ai comunismului, preoti greco-catolici romani

Serviciul religios pentru beatificarea slujitorilor lui Dumnezeu din Biserica Greco-Catolica s-a derulat in 26 mai 2013 si  a reunit  cateva sute de persoane care s-au rugat impreuna cu soborul de preoti * Martirii pentru care s-a oficiat slujba sunt Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu – pieriti in regimul de detentie comunist, pentru singura vina de a fi fost preoti greco-catolici 

 

100_3399   Franta, si in special Parisul, ofera oricui doreste sa vada si sa cunoasca o multitudine de monumente, muzee, zone arhitecturale, strazi si poduri spectaculoase, oameni din toate ”colturile” lumii si evenimente. Daca nu doreai spre exemplu, duminica – 26 mai 2013 – sa participi la marea manifestatie populara de pe Champes Elisee cu scopul de a sublinia impotrivirea familistilor la noua lege care permite uniunea legala a homosexualilor – pentru care politistii au blocat doua statii de metrou – aveai alte alternative, culturale, evident.

100_3421  Asa ca, daca nu am participat la manifestatie, am ales in duminica ce tocmai  a trecut sa fiu prezenta  la un serviciu religios special realizat concomitent cu programul normal de vizitare al Catedralei Notre Dame.  100_3420

Nava centrala a impunatoarei catedrale – nu cred sa mai fie alta la fel de cunoscuta, de citata si de uzitata in diverse formule (romane, filme etc.) – era deja in majoritate ocupata, adica pe locurile de pe bachete erau oameni asezati, la ora 15.00 cand se anuntase  Priere pour la beatification des serviteurs de Dieu eveques greco-catoliques morts en enommee de martyrs sous le regime communiste  – (traducere libera… personala) Rugaciunea speciala pentru beatificarea martirilor romani greco-catolici, aflati in serviciul Domnului si morti in perioada regimului comunist , morti survenite in timpul incarcerarii sau imediat dupa eliberarea din inchisoare.

100_3423    Sapte sunt prelatii greco-catolici de origine romana in cinstea carora s-a oficiat Rugaciunea: Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu. 100_3433

Cu extrase din biografia lor, cu fotografii – portrete de slujitori ai bisericii si altele ale martirilor in zeghe –  organizatorii, in speta L’Oevre d’Orient (www.oeuvre-orient.fr ) sau Les chretiens de France au service des chretiens d’Orient, au realizat programe, iar textul Rugaciunii a fost oferit tuturor celor prezenti in format bilingv, romano-francez, cu titlul „Divine liturgie de Sant-Jean Chrysostome; Paroisse greco-catholique roumaine Saint Georges de Paris”.…si ce frumos, trist, inaltator suna in Rugaciune succesiunea de cuvinte evocatoare: „Regarde avec bienveillance le peuple roumain du sein duquel Tu as choisi Tes serviteurs Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie et Tit Liviu Chinezu  – eveques morts en renommee de martyrs sous le regime communiste. Pleins de zele apostolique, ils T’ont rendu temoignage sur cette terre et, par leur martyre, ils ont scelle leur inebranlabre on Toi, a l’Eglise catholique et au Saint-Pere, successeur de Pierre”.

100_3439    Unul din reprezentantii clerului – a participat un intreg sobor care a intrat in procesiune intampinata de asistenta ridicata in picioare, unde s-a oficiat – a prezentat intr-un cuvant de bun venit cateva date doar din biografia cardinalului Iuliu Hossu despre care s-a vorbit mai mult si in media.

Pentru ca cei sapte adevarati martiri merita si recunostinta noastra, a tuturor care credem in libertatea de opinie si exprimare, am sa va prezint aici cateva aspecte ale vietii lor asa cum le-au aflat si cei care au asistat la Divina liturgie. 100_3443

Biografii de martiri contemporani

       Valeriu Traian Frențiu (1875 – 1952) – Intre 1941 si 1947 a indeplinit functia de administrator apostolic pentru provinica ecleziastica a Bisericii Unite cu Roma de la Alba-Iulia si Fagaras (Blaj). In 29 octombrie 1948 a fost arestat. Intai a fost internat cu domiciliu fortat la Manastirea Caldarusani, Dragoslavele. Apoi a fost incarcerat la penitenciarul de la Sighet. Toate acestea pentru ca reprezenta Biserica Unita cu Roma si era greco-catolic. A murit in celula nr. 44, la 11 iulie 1952. A fost inmormantat in cimitirul saracilor din Sighet si nu i s-a putut reconstitui mormantul.  

Iuliu Hossu (1885 – 1970) – A fost arestat lin 29 octombrie 1948. Intai a fost internat in zona de prizonieri de la Dragoslavele, la Manastirea Caldarusani. A refuzat permanent sa treaca la ortodoxismul crestin, asa cum era fortat. La 25 mai 1950 a fost transferat, impreuna cu alti asemenea, la penitenciarul de la Sighet.  In mai 1955, a ajuns cu rezidenta fortata la Manastirea ortodoxa Curtea de Arges. Din 1956 a fost permanent sub ochii Securitatii, cu domiciliul fortat la Manastirea Caldarusani. La 28 aprilie 1969, Papa Paul VI il numeste cardinal, dar Iuliu Hossu renunta la titlu ca o forma de protest impotriva regimului care oricum nu i-ar fi permis exilul. La 28 mai 1970 se stinge din viata.

    Alexandru Rusu (1884 – 1963) – in martie 1946 detinea functia de mitropolit al Bisericii Unite cu Roma. A fost arestat in 29 octombrie 1948 si incarcerat la Sighet dupa o perioada de internare la Caldarusani. Impreuna cu Rusu, Hossu si Balan a inaintat cateva memorii regimului comunist.  A fost instalat cu domiciliu fortat, cu mentiunea ”periculos”, la Manastirea Cocos. A fost inchis la 1 ianuarie 1957 si condamnat  la regim sever pe viata. S-a stins la 9 mai 1963, la inchisoarea Gherla si a fost inmormantat in cimitirul satului.

Ioan Bălan (1880 – 1959) – In 1919 era rector al Academiei de teologie din Blaj, apoi a fost numit membru in Comisia de la Vatican pentru redactarea drepturilor canonice ale bisericilor orientale. In noiembrie 1936, autoritatie romanae au ordonat evacuarea sa la Lugoj si pentru ca a refuzat sa faca parte, sub orice forma, din Biserica Ortodoxa la 29 octombriie 1948 a fost trimis – in calitate de detinut – la Sighet. Impreuna cu alti supravietuitori ai regimului de exterminare practicat in penitenciarul de la Dighet, a fost transferat in 7 mai 1955  la Manastirea Curtea de Arges. Aici a semnat, cu alti trei evacuati supravietuitori, un memoriu adresat autoritatilor si in care se solicita liberatea de exprimare a comnvingerilor religioase. Drept consecinta, a fost trimis – la izolare – la Manastirea Ciorogarla, langa Bucuresti, unde era sub diercta supraveghere a Securitatii. A murit in manastirea mentionata, la 4 august 1959. A fost inmormantat la cimitirul catolic Bellu, in Bucuresti.

Ioan Suciu (1907 – 1953 ) – Intre 1932 si 1040, se afla profesor la Blaj si a fost evacuat impreuna cu intreaga populatie de la acea vreme in perioada ocupatiei hortiste, in iulie 1940, la Oradea. In februarie 1947 se intoarce la Blaj in calitate de administrator apostolic al provinciei ecleziastice. A continuat batalia pentru Biserica greco-catolica si, din acest motiv, a fost arestat in 27 octombrie 1948 si dus la sediul Securitatii Sibiu.  A fost supus la nenumarate interogatorii si tratamente inumane. Dupa cateva luni a fost transferat la penitenciarul Sighet. Suferea de c0olita cronica si a murit la 27 iunie 1953, in celula cu nuamrul 44. A fost inmormantat in cmitirul saracilor si nu i s-a putut reconstitui mormantul.

     Vasile Aftenie (1899 – 1950) – la 6 iunie 1940 a fost evacuat de la Blaj si dus la Vicariatul din Bucuresti unde s-a incercat convertirea sa la ortodoxism. Timp de zece luni a fost supus unui tratament interogatoriu sistematic. Refuzul sistematic al sau de a da raspunsurile dorite de anchetatori a condus la un atac nervos ce i-a cauzat o paralizie partiala, la 25 martie 1950, in timpul unui interogatoriu. A supravietuit putin la penitenciarul Vacaresti, dar la 9/ 10 mai 1950 a decedat. A fost inmormant la cimitirul catolic Bellu, din Bucuresti.

     Tit Liviu Chinezu (1904 – 1955) – Monseniorul Tit Liviu Chinezu, arhiereu greco-catolic de Bucuresti, a fost arestat la 20 octombrie 1948 si dus la Manastirea Caldarusani, apoi la penitenciarul Sighet unde a suportat cu  credinta privatiunile si chinurile la care a fost supus pentru a se converti la ortodoxie. La 12 ianuarie 1955 a solicitat ajutor medical dar a fost refuzat. La 15 ianuarie 1955 s-a stins in celula in care fusese obligat sa stea, la izolare, pedepsit fiind ca ceruse sprijinul in suferinta fizica. A fost inmormatat in cimitorul saracilor si nu i se cunoaste mormantul.

Cum spuneam, programul de vizitare a importantului lacas de cult francez a continuat, organizatorii avand grija sa se pastreze ordinea si linistea.

N.aut. Poate parea o intoarcere din condei, dar martirajul nu e doar apanajul clerului. Martiri au devenit toti aceia care au suferit, luptandu-se in felul lor, cu regimul comunist: scriitori, artisti, taranii care nu au dorit sa fie deposedati de pamant si vite etc Cu totii au dreptul la o statuie, macar una din… cuvinte. Singura diferenta dintre acestia este ca pentru unii ca cei mentionati aici exista cineva care le rosteste numele, se roaga pentru ei si ii transforma, cum deja am vazut, in modele vii. Modele de care societatea moderna are urgent nevoie pentru ca altfel, indiferent cat de departe ar ajunge stiinta si tehnica, arta si alte domenii culturale nu reusesc sa ajunga in toate straturile societatii pentru a produce cresterea calitativa. Care nu e o gluma ori un joc de cuvinte; ea isi are rolul ei, covarsitor, in evolutia si existenta omenirii. In fond, ce rost are sa mia traim daca ne comportam animalic, doar la nivelul simplist al asigurarii necesarului de trai fizic fara sa ne pese de confortul intelectual, spiritual?!

Tiganii/ romii, expulzati sau nu din Franta?

* Si daca sunt expulzati, ei se intorc… * Nu stiu cum e cu drepturile omului, stim insa ce zice buna cuviinta

Manifestatia de sambata, 25 mai 2013, de pe strazile Parisului – cum prezinta Hotnews.ro ori presaonline.ro spre exemplu, preluand stirea din tara de origine – a fost organizata de tiganii romani – n.aut. Nu voi inceta sa le spun astfel… nu ma intereseaza ca ei isi spun romi (ca sa se confunde cu Romania… Ro – Rom prescurtarea auto). Ei nu doresc sa mai fie expulzati din Franta.

cersetoare Paris, dec 2012  Foarte bine. Dar tot ei cersesc  (foto din decembrie 2012, arhiva „Braila Chirei”, in zona Saint Denis… copilul este si el autentic… ) in capitala artei mondiale, Paris – poate cel mai cosmopolit oras din lume, unde in prezent este imposibil sa vezi la un loc mai multe de… zece parizieni get-beget, decat poate la vreun spectacol la Opera sau poate nici acolo…

Tot tiganii romani cersesc … cantand in Metro – si nu se sfiesc sa vorbeasca intre ei in limba lui Vasile Alecsandri si a lui Mihail Sebastian, Panait Istrati… deh! cu greselile de gramatica de rigoare (dar cine nu face… chiar si jurnalistii pacatuiesc asa… vedeti des la tv asta! hm!). Atunci cand nu li se da plata dupa prestatia muzicala, cei mai multi injura neaos romaneste, cum spuneam, iar lumea – de tot felul, de toate natiile – din mijlocul de transport ramane siderata: ce o fi cu acest spectacol comico-grotesc?

Tot pe tiganii romani ii vezi des la Tour Eiffel, jucand alba-neagra uneori alaturi de politisti… si in toate pietele, in toate garile cersind ” por en piese”… Cu toate ca zilele trecute am intalnit intr-o statie de metro si o englezoaica, exprimandu-si solicitarea politicos, de ziceai ca te intreba cand vine urmatorul metrou, intr-o limba superb articulata – de am ramas… masca!

Despre comunitatea romanesca din Franta inca nu pot spune prea multe. Nu stiu daca e una. Pe net, pe Facebook mai precis, sunt cateva – cam multe, dupa parerea mea – grupuri de romani de la Paris, din Franta… si din ce posteaza se vede ca nu e unitate. Si din programul asociatiilor culturale la fel, nu se vede ca ar fi vreo comunitate inchegata, formata… poate gresesc… Cand aflu mai multe, va spun!

Deocamdata, politicienii – atat cei francezi, care au formulat, este adevarat, legi de aaistenta sociala foarte bine puse la punct, si toata lumea (de pe tot globul) le foloseste – dar si politicienii romani trebuie sa faca ceva. pentru ca asa nu se mai poate. Nu cum vor ei, tiganii (care isi spun romi), ci cum ar fi corect.

Nu am vazut manifestatia de sambata, cu toate ca am fost prin zona centrala. Nu ca as fi dorit… de obicei ma nimeresc exact pe unde este un eveniment care ma intereseaza, cultural evident… Spre exemplu, astazi se pare ca este ceva la Notre Dame…

Glumind, mai bine ca nu i-am vazut! Nu sunt de acord cu ei. Dar nici cu ideea expulzarii. Nu e in spiritul drepturilor omului. Care, insa, om… fiind el ar trebui sa nu deranjeze pe altii, asa cum spune buna cuviinta de cand e lumea lume.

Marturii despre istoria recenta la Biblioteca „Istrati”: expozitie despre Fabrica de Ciment „Stanca”

* Vernisajul are loc luni, 21 ianuarie 2013, de la ora 15.00 * Organizatorii expozitiei documentare sunt Biblioteca Judeteana „Panait Istrati’ si Filiala Braila a Arhivelor Statului * Din nefericire, Fabrica „Stanca’ nu mai exista, asa ca expozitia este cu atat mai importanta

17_01 Fabrica de Ciment Biblioteca Judeteana Panait Istrati Braila si Arhivele Nationale Braila au pregatit expozitia „FABRICA DE CIMENT I. G.CANTACUZINO / STANCA  – 125 de ani de la infiintare„.  Expozitia este organizata impreuna cu Serviciul Judetean Braila Arhivele Nationale si cuprinde documente de arhiva si fotografii din cele doua institutii. Vernisajul are loc luni, 21 ianuarie 2013, de la ora 15.oo (n.aut. Atentie, nu… pe 22 ianuarie cum scrie pe afis…). Vernisajul are loc la sediul Bibliotecii „Istrati’ din Calea Calarasilor.

 Vor fi expuse documente din fondul arhivistic de la Camerea de Comert si Industrie Braila, de la Fabrica de Ciment Stanca, de la Inspectoratul Regional de Munca Braila si nu numai. Sunt expuse fotografii ce prezinta diverse imagini ale Fabricii de Ciment din perioada 1888-1900, copii din albumul Fabrica Portland Braila tiparit la 1900 si premiat la expozitia universala de la Paris cu medalia de argint – album aflat in colectia Bibliotecii Judetene.
Expozitia va fi prezentata de arhivistul Cristian Filip si bibliotecarul Ion Volcu.
 Publicul poate viziona imaginile si documentele expuse in perioada 21 – 28 ianuarie 2013.
N.aut. Evenimentul marcheaza cu adevarat istoria prezenta, fiind un adevarat act de cultura a memoriei. Daca va intrebati de ce va raspund cu tristul adevar:  Fabrica de Ciment „Stanca’ – situata in zona Bariera Calarasilor, la Dunare – nu mai exista… a fost distrusa, pe locul sau ridicandu-se acum… (defunctul) hypermarket „PIC”.

Le Turkestan oriental, exposition parisien

* Evenimentul este organizat si gazduit in spatiul expozitional La Maison d’Europe et d’Orient din Paris, in perioada 7 – 13 decembrie 2012 

 montet  „Le Turkestan oriental” este o expozitie de fotografie care incearca sa ilustreze farmecul oriental prin intermediul fanteziei autorului imaginilor – Charly Montet, a ineditului subiectelor. Vernisajul are loc in dupa-amiaza de 7 decembrie 2012.  Expozitia ramane deschisa pana pe 13 decembrie 2012. inclusiv, de luni pana vineri, program de vizitare 10.00 – 13.00, 14.00 – 19.00. Intrarea este libera.

Cette série d’images est issue d’une lecture, à l’automne 2010, d’un ouvrage de Sylvie Lasserre, Voyage au pays des Ouïghours. À cette époque, la question ouïghoure se trouve indirectement mise en lumière par l’attribution du prix Nobel de la Paix à Liu Xiaobo, connu pour sa critique de la politique du gouvernement chinois au Tibet et pour son engagement en faveur du respect des droits de l’homme au Xinjiang. Le Turkestan oriental, autrement appelé Xinjiang par le gouvernement chinois, est une région extrêmement atypique. Sur le plan administratif et politique, elle fait partie de la Chine mais elle est peuplée majoritairement par des Ouïghours, une ethnie de confession musulmane culturellement plus proche de l’Asie Centrale et du monde islamique que de la Chine. Cette région stratégique pourPékin en raison de la richesse de son sous-sol est le lieu de tensions entre les Ouïghours et les Hans, l’ethnie majoritaire en Chine. L’influence grandissante des Chinois au Turkestan est parfois perçue comme une menace par les Ouïghours qui jugent que leur identité est en péril. Ces photographies tentent de documenter et de faire apparaître ce qui se joue au Turkestan oriental.


Charly Montet
 est un photographe amateur. Il commence à prendre des photographies des paysages andins lors d’un voyage à vélo de quatre mois le long de la Cordillère des Andes en 2009. Il interrompt une seconde fois ses études de finance et de sciences politiques pour réaliser cette série sur les Ouïghours du Xinjiang en décembre 2010.

Exposition visible jusqu’au 13 décembre 2012, du lundi au vendredi de 10h à 13h et de 14h à 19h ; entrée libre.

––––––––––––
logomeo
Pôle culturel européen: (Librairie / Galerie / Bibliothèque Christiane Montécot – EURODRAM – Réseau européen de traduction théâtrale – Editions l’Espace d’un instant – Théâtre national de Syldavie – Bunker Malroff-Vilarski) 3, passage Hennel (accès par le 105, avenue Daumesnil ou le 140, rue de Charenton) – 75012 Paris, Métro Gare de Lyon ou Reuilly-Diderot, tel + 33 1 40 24 00 55http://www.sildav.orgDirection générale Céline Barcq, artiste associé Dominique Dolmieu
production Antony Smal, administration Aurèlia Ongena, communication Hélène Laurain

La Maison d’Europe et d’Orient est principalement financée par l’Union européenne, le Ministère de la Culture, la Région Île-de-France, la Ville de Paris, l’Agence nationale pour la Cohésion sociale et l’Égalité des chances (ACSÉ) et la Fondation du Crédit Coopératif.

La Maison d’Europe et d’Orient est membre de l’Assemblée européenne des citoyens (AEC – Helsinki citizens), d’Actes if (réseau solidaire de lieux culturels franciliens), de la FACEF (Fédération des associations culturelles européennes en Île de-France), d’Interplay, de The Fence, du FICEP (Forum des instituts culturels étrangers à Paris),  de l’association H/F Île-de-France et du SYNAVI (Syndicat national des Arts vivants).

N.aut. Dominique Dolmieu a fost unul dintre invitatii Festivalului „Zile si Nopti de Teatru European la Braila”; a adus cu sine si foarte multe titluri de carte, volumele fiind donate Teatrului „Maria Filotti” Braila. 

Editura Cartier expune la Paris şi Londra

  EDITURA CARTIER @ LONDON BOOK FAIR 2010 anunţă evenimentul SALON DU LIVRE de la Paris  care are loc în perioada 26 – 31 martie. Institutului Cultural Român face posibilă participarea la salon a editurii de la Chişinău (aveţi adresa electronică pe lista mea de link-uri, aici găsiţi noutăţi interesante, plus celelalte titluri – pe care merită să le aveţi în bibliotecă, veţi vedea că este aşa dacă le veţi urmări…) – cu o excepţională prezenţă pe piaţa românească (vedeţi în acest sens măcar câteva din textele mele https://brailachirei.wordpress.com/2010/02/13/%e2%80%9cnekrotitanium-cyberpunk-moldovenesc%e2%80%9d-%e2%80%93-un-roman-emotionant-o-noua-lansare-a-editurii-cartier/ sau

  https://brailachirei.wordpress.com/2010/03/11/cele-mai-frumoase-carti-germane-%e2%80%93-eveniment-de-marca-al-editurii-cartier/ şi 

https://brailachirei.wordpress.com/2009/12/09/invitatie-de-la-editura-cartier-%e2%80%9epot-sa-va-mai-enervez-cu-ceva%e2%80%9d-%e2%80%93-interviurile-lui-ovidiu-simonca/ sau

https://brailachirei.wordpress.com/2009/11/21/absurdul-istoriei-si-zidul-berlinului-doua-carti-ale-editurii-cartier-necesare-imposibil-de-ocolit/ ).

Titlurile selectate au fost: 

  1. Lică Sainciuc, Enciclopedia lui P. Guitz, Colecţia Cartier Junior, 2007
  2. Ion Creangă, Poveşti, cu ilustraţii de Igor Vieru, Colecţia Cartier Junior, 2008
  3. Urmuz, Pagini bizare, cu 15 intervenţii de Dan Perjovschi, Colecţia CARTIER, 2009
  4. Nikodim Kondakov, Icoane, album, reproduceri rare, 2009
  5. Lilia Bicec, Testamentul necitit, Colecţia Cartier Varia, 2009
  6. Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu, coord. Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Ciprian Şiulea, Ovidiu Ţichindeleanu, Colecţia Cartier Istoric, 2008
  7. Dan Dungaciu, Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Colecţia Cartier Istoric, 2009
  8. Oleg Serebrian, Despre geopolitică, Colecţia Cartier Istoric, 2009
  9. Constantin Cheianu, Sex & Perestroika, Colecţia Cartier Popular, 2010
  10. Emilian Galaicu-Păun, Arme grăitoare, Colecţia Rotonda, 2009
  11. Şerban Foarţă, Nu ştiu alţii cum sunt…, Colecţia Rotonda, 2009
  12. Ovidiu Şimonca, Pot să vă mai enervez cu ceva? Cronici între vehemenţă şi emoţie, Colecţia Rotonda, 2009
  13. Claudiu Komartin, Un anotimp în Berceni, Colecţia Rotonda, 2009
  14. Dan Coman, Dicţionarul Mara, Colecţia Rotonda, 2009
  15. Radu Vancu, Monstrul fericit, Colecţia Rotonda, 2009

    Aveţi în această listă sui generis câteva sugestii de lectură pe care vă invite să nu le refuzaţi;

   De asemenea, Igor Mocanu – PR al editurii la secţia din Bucureşti – precizează că volume apărute la Editura Cartier participă în perioada 19-21 aprilie la Tîrgul de Carte de la Londra.

   Totodată, vă reamintesc de aniversarea a 15 ani de când s-a înfiinţat Editura Cartier, în acest an, prilej pentru dumneavoastră, stimaţi cititori şi prieteni, de a achiziţoiona orice carte cu o reducere de 15 la sută din preţul iniţial.