Regizorul Oleg Sențov – premiat Saharov 2018 în ceremonie la Parlamentul European

*Ucrainianul nu s-a putut prezenta anul trecut la ceremonie, când a devenit laureat al Premiului Saharov, întrucât era în închisoare politică

Regizorul ucrainian Oleg Sentsov (Sențov), laureat Premiul Saharov în 2018, l-a primit abia acum pentru că nu a putut veni anul trecut la ceremonia de la Strasbourg, fiind în închisoare – a fost încarcerat pentru că a protestat împotriva anexării Crimeii (regiunea în care s-a născut) de către Rusia. Abia pe 7 septembrie 2019 a fost eliberat, regizorul ucrainean fiind parte a unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina.

Oleg Sentsov -SAKHAROV Prize 201

David Sassoli, președintele Parlamentului European: „În mod clar, ați fost ferm în susținerea principiilor și convingerilor dumneavoastră, domnule Sențov, pentru care ați plătit un preț foarte mare: propria libertate. Nimeni nu ar trebui să plătească pentru acest lucru. Domnul Sențov a fost eliberat, dar mulți alții, inclusiv bloggeri și jurnaliști precum Stanislav Aseiev, sunt încă ținuți prizonieri în estul Ucrainei. Cerem eliberarea acestora”, a adăugat domnul Sassoli, subliniind curajul luptătorilor pentru libertate care iau poziție atunci când sunt încălcate drepturile omului.

Oleg Sentsov: „Primirea acestui premiu este o onoare și o responsabilitate uriașă. Accept acest premiu, pe care nu îl consider o onoare personală, ci un premiu dedicat tuturor prizonierilor politici ucraineni care s-au aflat în închisorile rusești și tuturor celor care mai sunt încă acolo. De altfel, apreciez în mod deosebit Uniunea Europeană și valorile democratice, exact ce nu există în Rusia unde sunt la putere practicile militariste”.

** * Oleg Sențov (scris și Oleg Sentsov) a fost condamnat la 20 ani de închisoare pentru „plănuirea unor acte de terorism” împotriva guvernării de facto a Rusiei în Crimeea. Amnesty International a descris procesul său drept „un proces necinstit în fața unui tribunal militar”. A devenit simbol pentru aproximativ 70 de cetățeni ucraineni arestați ilegal și condamnați la pedepse lungi cu închisoarea de către forțele de ocupație ruse din peninsula Crimeea. Oleg Sențov a fost în greva foamei din luna mai până pe 6 octombrie 2018; a întrerupt greva foamei deoarece a fost amenințat că va fi alimentat cu forța.

În bugetul de investiții UE pentru 2020, sprijin sporit pentru climat

* Două miliarde de euro în plus față de propunerea Comisiei la bugetul pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice – prin investiții în crearea de noi locuri de muncă, în cercetare și în sprijin oferit tinerilor 

   Parlamentul European (PE) a plusat în noul buget destinat mediului, cu precizarea în proiectul său de rezoluție că bugetul UE pe 2020 este „ultima șansă pentru Uniunea Europeană de a se apropia de îndeplinirea angajamentelor politice stabilite pentru această perioadă, inclusiv de a atinge obiectivele climatice ale UE”. Acesta ar trebui să deschidă calea către noul buget al UE pe termen lung 2021-2027, așa-numitul cadru financiar multianual. Deputații au confirmat un sprijin sporit față de proiectul de buget al Comisiei, adăugând în total peste 2 miliarde de euro pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Mai mult, aceștia au sporit Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) și programele Erasmus+, și au aprobat sprijin suplimentar în conformitate cu prioritățile Parlamentului în domenii precum IMM-urile, cercetare, digitalizare, migrație și politică externă, inclusiv pentru dezvoltare și ajutor umanitar.

PE a votat un buget în valoare totală de aproape 171 miliarde euro în credite de angajament (ceea ce UE se angajează să investească în 2020 sau în anii următori, deoarece proiectele și programele se derulează pe mai mulți ani), reprezentând o creștere de aproximativ 2,7 miliarde euro față de proiectul de buget al Comisiei. Acesta stabilește creditele de plată (ceea ce va fi cheltuit în mod concret în 2020) la 159 miliarde euro. Practic, două miliarde euro sunt în plus față de propunerea Comisiei în bugetul destinat acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice – pot fi investiții în crearea de noi locuri de muncă, în cercetare, în sprijin oferit tinerilor. Votul în plen declanșează trei săptămâni de discuții în vederea „concilierii” cu Consiliul European, scopul fiind de a se ajunge la acord între cele două instituții – la timp pentru ca bugetul de anul viitor să fie votat de Parlament și semnat de președinte în plenul celei de-a doua sesiuni din noiembrie (25 – 28 noiembrie 2019). Dacă nu se ajunge la acord, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget.

Monika Hohlmeier (PPE, Germania) – raportorul general pentru bugetul pe 2020 (secțiunea Comisiei): „Votul pentru bugetul 2020 confirmă poziția unitară a Parlamentului și o înțelegere comună între grupurile politice: obiective climatice ambițioase și protecția mediului pot merge mână în mână cu programe care creează noi locuri de muncă, sprijină facilitățile de cercetare și dezvoltare europene și stimulează competitivitatea. Deputații au confirmat, de asemenea, angajamentul nostru de a crește în continuare Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, programul de schimb Erasmus+ și DiscoverEU, un proiect de mare succes ce acordă tinerilor de 18 ani bilete Interrail, oferindu-le oportunitatea de a descoperi o Europă fără frontiere”.

** * Cam 93% din bugetul UE finanțează activități concrete în țările UE și nu numai. Se adresează cetățenilor, regiunilor, orașelor, fermierilor, cercetătorilor, studenților, ONG-urilor și întreprinderilor. Bugetul UE este unic. Spre deosebire de bugetele naționale, care sunt utilizate în mare parte pentru furnizarea de servicii publice și finanțarea sistemelor de securitate socială, bugetul UE este în primul rând un buget pentru investiții și, spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE nu poate avea un deficit.

„Alege-ţi viitorul!”, videoclip lansat de Parlamentul European pentru votul din 23 – 26 mai 2019

*Conform ultimului Eurobarometru, tinerii au o atitudine pozitivă asupra UE – 74 la sută; tocmai de aceea, ar trebui să vină şi la vot!

Cu o lună înainte de alegerile europene din 23 – 26 mai 2019, Parlamentul European (EP) lansează videoclipul „Choose your future!”/ „Alege-ți viitorul” pentru a încuraja prezența la vot. Videoclipul (lansat online în toate statele membre pe 25 aprilie 2019, ulterior televiziunile, cinematografele și radiourile vor difuza şi variante) este menit să încurajeze participarea la vot la următoarele alegeri în care votăm viitorii europarlamentari și să îi facă pe cetăţeni să reflecteze asupra impactului UE asupra generațiilor viitoare. Regizat de Frédéric Planchon, videoclipul subliniază momente intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor; naratorul e o fetiță care face apel la sentimentul de responsabilitate al alegătorilor: „Fiecare poate influența această lume, dar împreună putem face o schimbare reală. Alege Europa în care vrei să cresc”.

Alegerile ce vor avea loc în toate statele membre UE între 23 și 26 mai vor avea un impact major asupra direcției în care se va îndrepta Uniunea Europeană.

Tema solidarității („Suntem împreună”) se suprapune rezultatelor unui sondaj de opinie prin telefon realizat la nivelul EP în aprilie 2019, potrivit căruia 80% dintre cetățenii UE susțin că ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi desparte. Negocierile asupra Brexit-ului au demonstrat existența incertitudinilor față de o eventuală separare și a riscurilor asociate ieșirii de sub aripa protectoare a Uniunii. Întrebați care sunt primele sentimente ce le vin în minte atunci când se gândesc la UE, majoritatea europenilor menționează speranța sau încrederea (55% în total), în timp ce incertitudinea legată de viitorul Europei este sentimentul predominant pentru o treime din europenii intervievați. Dintre români, 70% au un sentiment pozitiv față de UE – 40% speranță, 30% încredere. Dezbaterea asupra Brexit-ului a arătat şi cât de strânse au devenit relațiile dintre țările membre de-a lungul anilor de cooperare reciprocă, precum și multitudinea de avantaje ce derivă din calitatea de membru al unui club larg. Aceste avantaje sunt de multe ori evidente doar când ne aflăm în situația de a le pierde. Potrivit ultimelor cifre ale Eurobarometrului (din februarie 2019), două treimi dintre europeni (68%) cred că UE a adus avantaje țării lor (tabelul 3), în timp ce 61% susțin că apartenența la UE este un lucru pozitiv. Dintre români, 57% consideră că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun, în creștere semnificativă față de 49% în septembrie 2018. De asemenea, 72% dintre români (față de 64% în septembrie 2018) cred că România a beneficiat de pe urma calității de membră UE. În același timp, presiunile externe din partea unor țări terțe fac și mai necesară solidaritatea între statele membre, în dorința de a-și menține influența și de a avea o poziție puternică în noua ordine mondială. Studiul Eurobarometru arată că cetățenii sunt cel mai mult interesați de situația economiei, de posibilitățile de angajare, de migrație, de schimbări climatice și de lupta împotriva terorismului, toate acestea indicând nevoia de o mai bună cooperare și acțiune comună.

Cum va arăta Europa în viitor este în mâna celor care vor merge la vot în alegerile europene de pe 23 – 26 mai (România votează în 26 mai 2019). Chiar dacă Eurobarometrul de la sfârșitul lui februarie 2019 arată că mai mult de o treime din cetățenii europeni sunt convinși că vor ieși la vot (35%; 30% în România), o altă treime (32%; 34% în România) rămân nesiguri de prezența la scrutin. În cazul tinerilor cu drept de vot, chiar dacă au în mod consecvent o atitudine pozitivă față de UE (74%), numai 21% au spus că vor ieși cu siguranță la vot, în timp ce 34% s-au arătat hotărâți.

Alegeri europene. Explicaţii online despre modul de vot în fiecare stat UE

*Un website special dedicat alegerilor pentru parlamentarii europeni 

    Cu patru luni înaintea alegerilor europene, Parlamentul European a lansat un nou site www.alegerile-europene.eu  ce detaliază procesul de vot în fiecare stat membru sau în străinătate. Website-ul este conceput pentru a îi ajuta pe cetăţeni să găsească toate informaţiile relevante de care au nevoie într-un singur loc. Este pentru prima dată când Parlamentul oferă un asemenea instrument ce permite tuturor cetăţenilor să acționeze astfel încât votul lor să conteze în alegerile europene. Pagina web cuprinde informaţii în 24 de limbi despre fiecare ţară UE, plus informaţiile despre posibilitate de a vota şi pentru cetăţenii UE care locuiesc în afara Uniunii.

Regulile electorale naționale pentru fiecare ţară sunt explicate într-un format tip Q&A (întrebări şi răspunsuri), inclusiv informații despre data votului, vârsta necesară, termenele pentru înscriere, documente necesare, pragul electoral, numărul deputaților europeni care vor fi aleşi în fiecare țară şi link-uri către website-urile autorităților electorale naționale. Întrucât aceste informaţii sunt specifice la nivel naţional, website-ul oferă informaţii despre fiecare ţară în limba oficială a țării respective şi în limba engleză. 

Alte informaţii pe site: secţiune Q&A (întrebări şi răspunsuri) despre Parlamentul European, candidații „cap de listă” şi despre ce se întâmplă după alegeri; cum se pot implica cetăţenii în acţiuni de popularizare a alegerilor; secţiune dedicată ştirilor despre alegeri, care foloseşte conţinut de pe site-ul principal al Parlamentului; link către o pagină dedicată rezultatelor alegerilor; link-uri către paginile grupurilor politice din Parlamentul European şi a partidelor politice europene.

Votul din străinătate

         Website-ul oferă informaţii despre cum se poate vota din străinătate (din alt stat UE, sau dintr-un stat terț), sau prin reprezentant. Acest lucru ar putea avea o relevanţă specială, de exemplu, pentru cei aproximativ 3 milioane de cetăţeni UE 27 care sunt rezidenţi în Regatul Unit. 

Nota red. Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în România la 26 mai 2019.

Banii europeni, condiţionaţi de respectarea statului de drept

*Un nou set de reguli privind acordarea fondurilor pentru statele membre UE a fost votat în Parlamentul European * Asistată de experţi, Comisia Europeană va stabili foarte curând care sunt deficienţele statului de drept care pot aduce sancţiuni în acest sens * Dacă statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile

     Ţările membre UE care pun în pericol statul de drept riscă să piardă bani din programele europene. Un nou instrument pentru protecţia bugetului UE și susținerea valorilor UE. Suspendarea sau reducerea plăților. Parlamentul European a aprobat noile reguli cu 397 de voturi „pentru”, 158 de voturi „împotrivă”, 69 de parlamentari s-au abţinut. Parlamentarii și miniștrii UE pot bloca sau debloca finanțarea. Protecția beneficiarilor finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege susținut joi de deputații europeni. 

         Deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE care nu și-au adoptat încă poziția. Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE va identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. 

 Comisia Europeană va stabili dacă statul de drept este amenințat, urmărind dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele elemente: buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE; buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar; investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE; control judiciar eficient de către instanțele independente;  recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;  prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale; cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European. Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale. 

       În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând: suspendarea angajamentelor, întreruperea termenelor de plată, reducerea prefinanțării și suspendarea plăților. Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.

Co-raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele„.

         Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse”.

Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.

Dezbatere „Tinerii în dialog cu Parlamentul European”, în București

*Miercuri, 21 noiembrie 2018, între 16.30 -18.00, în sala Aula Magna a Facultăţii de Drept * Participă președintele Antonio Tajani şi liderii grupurilor politice din PE

Antonio Tajani – președinte al Parlamentului European şi liderii grupurilor politice din PE – respectiv membrii Conferinţei Preşedinţilor din PE care adoptă cele mai importante decizii în PE – se află în România în aceste zile și participă la un eveniment de dialog cu tinerii în București, o dezbatere unică organizată în contextul în care România preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019. 

        Evenimentul are loc miercuri, 21 noiembrie 2018, între 16.30 -18.00, în sala Aula Magna a Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti (Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36 – 46).

         Biroul de Legătură al Parlamentului European în România a invitat, de asemenea, și reprezentanţi mass-media la dezbaterea „Tinerii în dialog cu Parlamentul European” cu preşedintele Antonio Tajani și liderii grupurilor politice. Accesul în sală este permis până la ora 16.00, pe baza unei înscrieri prealabile. Tinerii pot explica înalților reprezentanți europeni felul în care își doresc să arate Europa generației lor, pot întreba cum pot fi identificate mai multe oportunități pentru tineri și mai multe locuri de muncă pentru ei în UE, plus multe altele – din agenda 2019 a UE, an electoral. Dezbaterea va fi transmisă LIVE, în format video & text, de CaleaEuropeană.roiar discuțiile vor fi moderate de jurnalistul Dan Cărbunaru – director publicația Calea europeană.

** * Grupurile politice din PE sunt (în ordinea numărului de membri pe care îi au în componență): Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Grupul Europa Libertății și Democrației Directe și Grupul Europa Națiunilor și a Libertății.

        Prezența președintelui PE și a liderilor de grupuri politice are loc în contextul în care România va asuma (Nota aut. Dacă nu se întâmplă lucruri și mai grave în România din punct de vedere poltiic și guvernamental), în premieră, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europenă, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

Lux Film Prize 2018

*A XII-a competiţie girată de Parlamentul European a fost câştigată de pelicula „Femeie în război”, o coproducţie Islanda/ Franţa/ Ucraina regizată de islandezul Benedikt Erlingsson

 

regizorul Benedikt Erlingsson cu premiul

Filmul „Femeie în război”, o coproducţie Islanda/ Franţa/ Ucraina, a câștigat a 12-a ediţie a competiţiei europene Lux Film Prize 2018 – Premiului de Film LUX (Mai multe la Premiul de Film Lux 2018 şi filmele selecţionate). Anunţul a fost făcut de Antonio Tajani – președintele Parlamentului European (instituţia se ocupă de coordonare a competiţiei) în sesiune plenară la Strasbourg miercuri, 14 noiembrie 2018. Pe podiumul de premiere se mai află două filme: Cealaltă parte a tuturor lucrurilor – regia Mila Turajlić şi Styx regia Wolfgang Fischer (Germania-Austria). Foto preluare de la http://www.europarl.europa.eu/ 

       Preşedintele Tajani: „Sunt extrem de mândru de competiţia nostră de film, dedicată din 2007 producțiilor cinematografice europene axate pe teme fundamentale pentru Uniunea Europeană: universalitatea valorilor europene, integrare și toleranță și apărarea diversității culturale. Acordarea Premiului LUX nu a fost niciodată atât de dificilă ca în acest an. Nominalizările în concurs au fost extraordinare, atât din punctul de vedere al originalității, cât și al relevanței subiectelor pe care le acoperă.  Filmele finaliste abordează trei teme-cheie pentru viitorul Europei: riscurile asociate cu naționalismul extrem, necesitatea de a acţiona urgent pentru salvarea mediului și nevoia de a găsi răspunsuri coerente și coezive la problema migrației. Diferite ca stil și subiect, aceste filme au un punct important în comun: spun poveştile unor femei puternice care sunt hotărâte să schimbe status-quo-ul. În numele Parlamentului European, aș dori să mulțumesc regizorilor și scenariştilor prezenți, precum și tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor filme și la succesul acestei ediții a Premiului LUX. Prin prezentarea unor puncte de vedere noi şi personale asupra Europei noastre, aţi contribuit în mod semnificativ la dezbaterea politică care are loc în fiecare zi în această instituție”.  

** * „Femeie în război” (Kona fer í stríð), al regizorul islandez Benedikt Erlingsson, este un film politic, o saga feministă și o fabulă care spune povestea unei femei, profesoară de muzică şi activist de mediu. Ea îşi vede convingerile politice contestate atunci când planurile de a adopta un copil devin realitate. 

În Anul European al Patrimoniului Cultural, premiul este cu attât mai important cu cât propune o temă de care unii se feresc în Europa din ce în ce mai divizată exact pe motive de patrimoniu şi de multiculturalitate (Nota red. A se vedea cererile catalane de separare de Spania, supărările unora pe migranţii africani etc.)