Artistul Gheorghe Naum – omagiat la Concursul naţional de grafică „Gh. Naum”, în 2019 la ediţia XXV

*Brăila natală a gravorului, pictorului, profesorului aromân este în perioada 14 – 17 noiembrie 2019 gazda unei delegaţii de talentaţi elevi şi profesorii lor: s-au înscris în competiţie elevi din 20 de județe cu peste 450 de lucrări * Vernisajul expoziţiei şi premierea au loc duminică, 17 noiembrie de la ora 12.00 în Holul Monumental al Teatrului „Maria Filotti” 

Unul dintre cei mai importanți artiști plastici brăileni din prima jumătate a secolului al XX- lea a fost Gheorghe Naum (în foto dreapta, Autoportret) – pictor, grafician, gravor, profesor; cel care realizează „cele mai sugestive evocări ale atmosferei portului dunărean” după cum îl descrie criticul Petru Comarnescu. A studiat cu renumiți profesori și artiști plastici de la Academia de Arte din București (Nota red. Ex, la desen cu Frederic Storck, pictura cu Ressu Camil, sculptura cu Paciurea; de asemenea, extrem de improtantă a fost şi întâlnirea cu Ion Theodorescu-Sion), a fost directorul Pinacotecii Brăilene, a contribuit la înființarea Școlii Populare de Arte, unde a fost și profesor, a condus artiștii plastici profesioniști din Brăila, a obținut premii naționale și internaționale, a avut numeroase expoziții în țară și în străinătate. A fost căsătorit și a avut doi fii. Cel care i-a purtat numele – Gh. Gh. Naum, a fost de asemenea artist și profesor la Liceul de arte; soția acestuia, Geta Naum, artist plastic și ea, este cea care duce mai departe memoria artistică a familiei. În memoria sa a fost gândit concursul naţional care îi poartă numele, Concursul naţional de grafică „Gh. Naum” de la Brăila, ajuns la ediţia a XXV-a şi organizat de Liceul de Arte „Hariclea Darclee”. Imagini şi video de la alte expoziţii şi premieri pe pagina Braila Chirei (https://brailachirei.wordpress.com/ administrator şi redactor unic, Armanda Filipine) https://www.facebook.com/BrailaChirei/ din reţaua facebook ex. la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1239691546123432 

Gh. Naum – „Autoportret”

Prof. Cătălin Batâr – şef Catedră Arte Vizuale la Liceul de Arte „Darclee”, despre istoricul şi importanţa acestei competiţii de suflet:  „La 25 de ani de la prima ediție a Concursului „Gh. Naum”, ne amintim cu multă recunoștință de oamenii care au contribui la inițierea și realizarea acestuia: directorul adjunct Marilena Niculescu și directorul Adrian Simion, echipa managerială de atunci. De asemenea, colegii noștrii Trandafira și Dumitru Cojocaru au adăugat valoare concursului prin invitarea, în juriu, a unora dintre cei mai buni și cunoscuți profesori de la Universitatea  Națională  de Arte din București.

  La primele ediții, jurizarea și premierea erau decalate o săptămână astfel încât elevii premiați, însoțiți de profesorii coordonatori puteau veni la Brăila, pentru festivitate. În timp, s-a recurs la expedierea prin poștă a diplomelor și premiilor. Începând cu ediția 2019 au fost invitați pentru participare directă 8 elevi însoțiți de patru profesori de la Liceele de Arte din județele învecinate: Galați, Tulcea, Ialomița, Buzău.  Aceștia au la dispoziție atelierele de lucru din sediul proaspăt renovat – corpul E (din Calea Galaţi) al Liceului de Arte „Hariclea Darclee”, unde realizează lucrări de artă pe specificul fiecărei secții – arhitectură, design, grafică, pictură, arte decorative, ceramică, sculptură, fotografie.  De asemenea, vor realiza teme de documentare, la Muzeul Brăilei „Carol I”, la Centrul de Creație și în centrul vechi al orașului. Prin această întâlnire fructuasă se vor confrunta stiluri de lucru, se vor schimba idei și concepte plastice și se vor promova valorile Brăilei.

           Prestigiul acestui concurs s-a răspândit an de an în toate liceele de arte din țară, iar la unele, așa cum este și cea de anul acesta, și în Republica Moldova. S-au succedat teme diferite care au adus în prim plan tradițiile tării noastre, ale Brăilei, sau specificul  acestui areal. În acest an, tema propusă este „Dunărea în creația lui Gh. Naum ”.

             Vă invităm să descoperiți si să admirați creativitatea tinerilor liceeni îndrumați de profesorii artiști, duminică 17 noiembrie 2019, ora 12, în holul monumental al Teatrului „Maria Filotti”, la expoziția și premierea Concursului „Gh. Naum” 2019.  Anul  acesta, la competiţie participă elevi din 20 de județe cu peste 450 de lucrări, care sunt jurizate de profesorii universitari de la UNArte:  Dorina Horătău, Elena Dumitrescu, Victor Velculescu, Ovidiu Croitoru„.

Nota red.  Competiţia are loc în acest an concomitent (https://brailachirei.wordpress.com/2019/11/13/sarbatoare-la-liceul-de-arte-darclee-braila-concursurile-nationale-naum-si-stefan-mihailescu-braila-concomitent/) cu o alta, la fel de îndrăgită de liceenii de la liceele vocaţionale – Concursul naţional de comedie „Ştefan Mihăilescu-Brăila”, aflată la ediţia a X-a. Din echipa de organizare a competiţiei fac parte profesori de la liceul brăilean „Darclee”, majoritatea membri ai Uniunii Artiştilor Plastici.

** * Mai multe informaţii (formate audio & video) veți găsi, ca de obicei, pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

„Henri Matisse, laborator interior” – expoziție la Muzeul artelor frumoase din Lyon

*Poate fi admirată pâna in 6 martie 2017

 

     affiche-musee     Expoziția „Henri Matisse, laborator interior” de la Musée des Beaux-Arts de Lyon (http://www.mba-lyon.fr/), Franta, prezintă 250 de lucrări ale artistului, practic „momente majore ale unei călătorii articulate în secvențe tematice și cronologice, despre anii de învățare/ studiu până la ultimele capodopere – una dintre ele fiind Chapelle du Rosaire Vence (1948-1949)„. A fost vernisată în decembrie 2016 si rămâne deschisă până în 6 martie 2017.

De-a lungul vieții lui Henri Matisse (1869 – 1954), desenul este un element central atât în diversitatea mijloacelor de exprimare artistică – creion, cărbune, stilou și cerneală etc. – cât și în materialele utilizate – inclusiv file de cărți ori carnete, margini de scrisori, alte documente etc. Desenul este, consideră organizatorii, laboratorul operei sale; pentru a fi un bun pictor, sculptor Matisse a trebuit să fie precum un jongler sau un acrobat, desenând zilnic pentru a-și mentine vigurozitatea, la fel cum acrobatul se antrenează pentru a-și menține flexibilitatea. Astfel, chiar și desenele lui Matisse care preced, însoțesc operele cunoscute sunt adesea ele însele opere independente ori se extind în alte forme de artă. expo-musee-2

 

expo-musee-1     În expoziție se află și portrete ale actriței Greta Prozor care l-a întâlnit pe Matisse prin intermediul prietenului său, Walter Halvorsen, dealer de arta și fost elev al Academiei Matisse. În iarna lui 1915-1916, ea este unul dintre modele în atelierul artistului.

Într-un tablou (stânga jos), ea ocupă întreaga suprafata dominată de culori inchise – gri, albastru, negru; pentru cunoscători, merită subliniat și faptul că este prezent un contrast cu fundalul ocru-auriu ce amintește de icoanele bizantine.

„Gh. Naum – anii de ucenicie”, prelegere la Centrul Cultural „Nicăpetre”

*Gravorul, pictorul brailean este evocat sambătă, 14 mai 2016, de la ora 11.30 de muzeograf Alina Mircea in intalnirea derulata – ca şi multe altele, sub genericul „Aer. Apă. Artă” 

 

Vasile Gaiţă, expoziţie personală la Muzeul Brăilei „Carol I’

*Vernisaj sambata, 16 ianuarie 2015, de la ora 12.00 la Galeria „Gheorghe Naum”

Vasile Gaita          Muzeul Brăilei „Carol I” invită publicul iubitor de frumos să participe la vernisajul expoziţiei de artă semnată pictor Vasile Gaiţă (foto – de Armanda Filipine, din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei, de la una din expoziţiile de grup de la Galeriile de Artă Brăila – spatiul de expunere al Filialei Brăila a Uniunii Artiştilor Plastici). Vernisajul are loc sâmbătă, 16 ianuarie 2016, ora 12.00, la Galeria „Gheorghe Naum” din Piaţa Traian nr. 3 (intrarea prin strada Galaţi).

afis expo V Gaita, ian 2016 muzeu                 * * *
Seniorul artei brăilene Vasile Gaiţă s-a născut la 15 ianuarie 1937, în satul Tătărani, judeţul Vaslui. A absolvit Facultatea de Arte din Iaşi, la clasa profesorului Dan Hatmanu, în anul 1964. Este membru al UAP din România – Filiala Brăila, şi din 1978 a participat la toate expoziţiile colective şi de grup organizate de această asociaţie în galeriile din municipiu şi din ţară.
Aceasta este cea de-a 15-a expoziţie personală şi cuprinde peste 50 de tablouri, pictură şi grafică, majoritatea având ca temă natura statică, iar ca motiv favorit florile. Aranjate în buchet, în vază sau în glastră, reprezentate în intimitatea unui interior sau în spaţiu nedefinit, modeste flori de câmp sau flori scumpe, de seră, toate absorb căldura luminii, o multiplică şi o răspândesc în afara tabloului, ca o mângâiere. Este o expoziţie dedicată memoriei unei persoane dragi pictorului (Doinita Barbu), un frumos omagiu adus în semn de recunoştinţă, în zi aniversară„, subliniază organizatorii in invitaţie.

Conferinţa „Octavian Smigelschi, artistul, omul şi Îngerul păcii”, la Institutului Român de Cultură din Veneţia

*In 22 septembrie 2015, eveniment sustinut de universitarul Nicolae Sabău de la Universitatea “Babeș–Bolyai” din Cluj-Napoca *Prezentandu-l pe pictorul Octavian Smigelschi, vorbitorul are ocazia sa parcurga cu auditoriul o epoca a inceputurilor culturii moderne in spatiul romanesc, una plina de miez si savoare, cu puternice ancore in zona culturala europeana 

afis Venezia conf. 22 sept       Marţi, 22 septembrie 2015, orele 18.30, în sala de conferinţe „Marian Papahagi” a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia, va avea loc conferinţa „Octavian Smigelschi, Artistul, Omul şi … Îngerul Păcii” susţinută de prof. univ. dr. Nicolae Sabău * de la Universitatea “Babeș–Bolyai” din Cluj-Napoca. Evenimentul este organizat de IRCCU de la Veneţia şi beneficiază de sprijinul financiar al Institutului Cultural Român.

            „Personalitatea artistică şi opera lui Octavian Smigelschi (1866-1912) ocupă un loc deosebit în contextul străduinţelor de formare a unei şcoli naţionale de pictură în Transilvania de la răscrucea veacului al XIX-lea spre secolul XX. Oricare cercetător atent al vieţii şi creaţiei pictorului – între care, mai apropiaţi în timp, amintim pe Virgil Vătăşianu, Nicolae Sabău şi Gheorghe Mândrescu, Cornel Tatai-Baltă, Gheorghe Vida, Ioana Savu-Gruiţă, Alexandru–Constantin Chituţă, Iulia Mesea şi Negoiţă Lăptoiu cu un medalion consacrat maestrului sibian într-o galerie de artişti transilvani – descoperă, ca o permanenţă de o puritate admirabilă, conştiinţa că nu se poate vieţui şi nu se poate crea cu adevărat fără a fixa trainic rădăcinile în mediul cultural autohton. Această conştiinţă, pe care au subliniat-o la Octavian Smigelschi ctitori de cultură românească precum au fost Nicolae Iorga şi Octavian Goga, a constituit însăşi nucleul generator al comportamentului spiritual, a acelui feeling uman ranforsat de activitatea artistică remarcabilă a pictorului transilvan„, subliniaza organizatorii.

             Conferinţa susţinută de profesorul Nicolae Sabău la IRCCU Veneţia prezintă o latură inedită a activităţii sale, aceea de beneficiar al bursei teologului Fraknoi la Roma (1909), de explorare a frescei şi a mozaicului din bisericile oraşului de pe Tibru dar şi din Florenţa, Ravenna şi Veneţia.

            *Nicolae Sabău a fost şeful Catedrei de Istoria artei în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş–Bolyai”. În anii universitari a studiat cursurile generale şi cele speciale de istoria României, istorie universală, istoria artei europene, istoria Bizanţului, istoria artei bizantine, paleografie chirilică-română, paleografie latină, ştiinţe auxiliare etc. propuse de iluştri dascăli ai şcolii clujene de profil: Constantin Daicoviciu, Virgil Vătăşianu, Kurt Horedt, Francisc Pall, Nicolae Lascu, Mihail Macrea, Ştefan Pascu, Mihail Dan, Camil Mureşanu.

Ecouri ale noii obiectivităţi in grafica lui Gheorghe Naum, prelegere la Centrul Nicăpetre

* Cu muzeograf Alina Ruxandra Mircea, despre perioada 1932 – 1937 din creaţia celui mai important artist brăilean din prima jumătate a secolului XX * Sambătă, 25 aprilie 2015, de la ora 11.30

 

Sub genericul „Privirea distantă/ Privirea moralizatoare: ecouri ale noii obiectivităţi in pictura si grafica lui Gheorghe Naum”, muzeograful Alina Ruxandra Mircea susţine sâmbătă, 25 aprilie 2015, a doua întâlnire  din 2015 (prima a fost despre ultima parte a creaţiei lui Nicolae Grigorescu – detalii la https://brailachirei.wordpress.com/2015/02/26/prelegere-despre-ultimul-grigorescu-la-muzeul-brailei-carol-i/) cu publicul din seria „Aer. Apă. Artă.” programată la Centrul Cultural Nicăpetre (str. Belvedere nr. 1) – parte din secţia de Artă a instituţiei muzeale. De asemenea, prezentarea va fructifica un material vizual în bună parte inedit, provenind din recenta donaţie făcută Muzeului Brăilei „Carol I” de către doamna Georgeta Naum – nora artistului. afis Naum

Invitaţia pe care ne-o face tânăra specialistă in artă este sugestivă si greu de trecut cu vederea de pasionatii genului, dar si de cei care doresc să-si desăvarsească si implinească bagajul de cunostinţe. Iat-o mai jos, asa cum a transmis-o:

An de an, în luna aprilie, Secţia Artă a Muzeului Brăilei îl sărbătoreşte pe GHEORGHE NAUM (1907–1968), cel mai important artist brăilean din prima jumătate a secolului al XX-lea. Corespunzând (şi fiind, până la un punct, un răspuns dat) unei perioade de criză – morală, materială, a reperelor de tot felul – arta Noii Obiectivităţi (c. 1923–1939) se caracterizează, în primul rând, printr-un anumit regim scopic. Privirea „neo-obiectivistă” este o privire absolută, sobră şi a-pathică, din care iluziile şi orice relativism au fost evacuate, care-şi cuprinde obiectul fără menajamente şi fără rest. Devenite minuscule sub privirea atotcuprinzătoare a pictorului, ca piesele pe o tablă de şah, lucrurile sunt descoperite „aşa-cum-sunt” (iar acest „aşa-cum-sunt” asumă un sens moralizator), în integralitatea şi, concomitent, în micimea lor, ca la o judecată în faţa eternităţii. O anumită insistenţă în privinţa compoziţiei (adesea „à vol d’oiseau”, peste care o privire detaşată pluteşte nestingherit), preocuparea pentru definirea precisă a formelor, volumele rectilinii, pe care culoarea capătă reflexe metalice, pe de o parte, ocurenţa unei iconografii specifice (clovni, arlechini, scene de bal mascat, peisaje de periferie şi scene de bordel), pe de altă parte, semnalează tot atâtea puncte de contact cu fenomenul internaţional. Estetica Noii Obiectivităţi este deosebit de clar exprimată în peisajele urbane şi industriale şi în grafica anilor 1932–1933, precum şi în unele compoziţii din 1935 („Amuzamentul Clownului” este un exemplu eclatant în acest sens), devenind din ce în ce mai „impură” stilistic către 1937, anul în care Naum se lasă din nou contaminat de maniera lui Ion Theodorescu-Sion. Prelegerea de sâmbătă va încerca să situeze această etapă din creaţia lui Gheorghe Naum în contextul cultural şi artistic mai amplu, românesc şi internaţional. Vor fi discutate acele particularităţi care o individualizează în raport cu realismul clasicizant dominant în pictura românească a anilor 1920 şi 1930, precum şi congruenţele între preocupările lui Naum din anii 1930 şi diversele formule stilistice contemporane redevabile esteticii Noii Obiectivităţi (Verismul german, „Il Novecento Italiano”, „Le rappel à l’ordre”, Regionalismul american).

            N.aut. Alina Ruxandra Mircea a mai sustinut o prezentare despre Gh. Naum (numele său a fost dat galeriei de artă din incinta muzeului) pe care Gabriel Stoica a filmat-o integral la vremea respectivă (26 aprilie 2014); se află la dispozitia celor interesati si poate fi vizionată pe canalul You Tube

* * *

autoportret Gh Naum           Pictorul şi gravorul Gheorghe Naum (17 aprilie 1907 – 15 mai 1968) s-a născut în Brăiliţa. La data aniversării nasterii, pe pagina Facebook a Sectiei de Artă a Muzeului Brăilei „Carol I” a fost postat autoportretul din 4 iunie 1929, artistul avea atunci 22 ani, care „ne prezintă un desenator matur, pe deplin stăpân pe resursele şi pe mijloacele sale. Siguranţa desenului, frontalitatea netă, concentrarea pe elementele esenţiale ale fizionomiei – conjugate cu un stil simplu, clar, lipsit de artificii – ţin de o anumită preferinţă, curentă în epocă, pentru onestitatea exprimării şi francheţea reprezentării. Dezvăluindu-se fără înconjur, artistul îl provoacă, în acelaşi timp, pe privitor să-i întâlnească şi să-i susţină privirea„, precizează specialiştii muzeografi.

Nicolae Grigorescu, un artist cu valoare de simbol

* Nu sunt chiar acestea cuvintele prin care tanara muzeograf Alina Ruxandra Mircea, de la Sectia de Arta a Muzeului Brailei „Carol I” – Centrul Cultural Nicapetre – l-a caracterizat pe primul mare pictorul modernist roman in prelegerea sa cu tema  „ultimului Grigorescu” din ciclul de intalniri  „Aer. Apă. Artă”, dar ele suprind o realitate a operei marelui intaintas: fie ca a fost inteles/ placut de specialistii domeniului ori ba, Nicolae Grigorescu ramane un reper, aproape un simbol pentru o epoca, pentru stiluri, pentru teme, mesaje si, evident, pentru contemporanitatea care si daca il trece uneori sub tacere, nu-l uita

Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 – 21 iulie 1907) este pictorul considerat aproape unanim ca fiind primul mare reprezentant in Romania al modernismului in domeniul picturii. Pornind de la cele cateva lucrari aflate in colectiile Sectiei de Arta a Muzeului Brailei „Carol I” unde lucreaza, tanara muzeograf Alina Ruxandra Mircea a sustinut o prezentare (https://brailachirei.wordpress.com/2015/02/26/prelegere-despre-ultimul-grigorescu-la-muzeul-brailei-carol-i/) sambata, 28 februarie 2015, despre ultima parte a vietii si creatiei importantului si indragitului artist. DSCN0144

Cu un bogat aparat critic si o multime de reproduceri, folosindu-se de comparatii pertinente cu lucrari similare ale unor artisti contemporani – inclusiv cei din Scoala de la Barbizon (pe reprezentantii careia pictorul i-a ales drept model cat a stat in Franta), Alina Mircea a ilustrat cu acribie plaja de interpretari  la care este supusa indeobste creatia grigoresciana. Daca a fost sau nu influentat de alte curente ori doar s-a dedat unor mode ale vremii, daca a fost uneori inclinat sa se lase in voia comanditarilor, efectuand multe tablouri in serie si cu subiecte idilice – adesea considerate „minore”, daca a fost ori ramane un neinteles, Nicolae Grigorescu a fost zugravit cu respect si dragoste de tanara specialista in arta. DSCN0180

DSCN0160         N.aut (Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei). Mi-a placut ca la prelegere au fost prezenti si artisti plastici, intre acestia scenograful Gheorghe Mosorescu – presedintele Filialei Braila a Uniunii Artisti Plastici, ceea ce a limpezit atmosfera din sediul Centrului Cultural Nicapetre (si unde am fost „vegheati” de minunatele opere masive, lucrate in lemn de inegalabilul artist Nicapetre). De ce spun asta? Pentru ca limbajul, chiar nefiind unul sofisticat, a „prins” la auditoriu, iar ideile au curs ca apa… asa cum si suna inceputul motto-ul sub care au loc intalnirile de la Centrul Nicapetre: „Aer. Apa. Arta”. Mai multe imagini de la intalnire (in care sper ca se vede destul de bine si cate ceva din preparatiile ample ale vorbitoarei) la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.838748389551085.1073742117.196618800430717&type=3 pe pagina Facebook a revistei Braila Chirei.

DSCN0170        Cateva cuvinte a rostit, la final si Maria Stoica – sef Sectia Arta a muzeului – sintetizand prezentarea tinerei colege si multumind audientei interesate de profunzimile unui artist pe care uneori il trecem sub tacere. Bineinteles, a fost de la sine inteleasa cu bucuria pasionatilor de arta autentica si invitatia de a ne delecta, in alte zile, cu bogata colectie de arta care sta la dispozitia privitorului in salile de la sediul din Piata Traan (cu intrare dinspre Calea Galati).  Concluzia, cum o sintetizez eu, ar fi cam asa: fie ca a fost inteles/ placut de specialistii domeniului ori ba, Nicolae Grigorescu ramane un reper, aproape un simbol pentru o epoca, pentru stiluri, pentru teme, mesaje si, evident, pentru contemporanitatea care si daca il trece uneori sub tacere, nu-l uita, nu-l pot uita. Ca sa nu mai spunem ca prin seriile de care cu boi si tarancute oricum a devenit o marca a locului, o emblema pe care – de ce nu? – un specialist al turismului ar putea sa o foloseasca intr-un autentic si profitabil brand de tara.