Foto-expoziția „Plante endemice”, la Muzeul Brailei „Carol I’

*Poate fi vizitata in lunile noiembrie – decembrie 2015 la Secția de Științe ale Naturii

plante, muzeu             Foto-expoziția „Plante endemice din România” este deschisă în perioada noiembrie-decembrie 2015, la Muzeul Brăilei ”Carol I”– Secția de Științe ale Naturii (municipiu, in Parcul Monument).

Precizari despre eveniment avem chiar de la dr. Nicolae Onea – cercetător, şeful Secţiei Ştiinţele Naturii: „Scopul expoziției noastre este acela de a face cunoscute publicului plantele endemice, respectiv, acele ”comori” naturale pe care nu le întâlnim oriunde, ci doar între frontierele țării noastre sau aproape în întregime pe teritoriul țării noastre (de exemplu, endemitele carpatice). Există însă și o altă categorie de endemite cu centrul genetic la noi în țară, dar care prin migrație s-au răspândit și în zonele învecinate.
            În literatura de specialitate, specii endemice se numesc acelea care trăiesc în cadrul unui teritoriu limitat. Conform acestei definiţii, foarte vagi, de altfel, am putea consi¬dera că toate speciile, cu excepţia celor cosmopolite sunt endemice la scara arealului lor. În realitate, termenul de specie endemică se foloseşte numai pentru specii cu un areal relativ mic. În general, între endemism şi vârsta florelor şi a faunelor există o relaţie evidentă: cu cât flora sau fauna este mai veche, cu atât conţine mai multe ende¬misme, izolate din punct de vedere geografic şi sistematic. Ca urmare, endemismul este deosebit de accentuat în condiţii biogeografice conserva¬tive, în munţi ca şi în insule în care speciile vechi supravieţuiesc din vremuri îndepărtate şi în care apar noi specii prin izolare geografică.
Endemitele din flora României reprezintă o categorie de plante foarte eterogenă, care nu se aseamănă între ele taxonomic, ecologic, arealogic şi genetic, decât parţial. Astfel, în flora României se cunosc o serie de endemisme pentru lanţul Carpaţilor (Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Hepatica transsilvanica, Campanula carpatica) altele sunt endemice pentru Carpaţi şi Balcani (Tulipa hungarica, Saxifraga cymosa, Potentilla haynaldiana, Symphyandra wanneri). Dar există şi specii ende¬mice pentru unul sau câteva masive ale Carpaţilor: garofiţa (Dianthus callizonus) în Piatra Craiului, Saxifraga demissa în Ciucaş şi Bucegi, Achillea coziana şi Rosa coziae, în masivul Cozia, pe lângă alte specii endemice din munţii Retezat, Bucegi, Rodnei, Valea Cernei, Munții Măcinului şi defileul Dunării etc. După cum se poate observa, în ţinuturile noastre endemismul este cel mai bine reprezentat în cazul florei rupicole.
Plantele endemice, cu răspândire mai largă sau mai restrânsă, care sunt legate de teritoriul ţării noastre, numai prin simpla lor existenţă în cadrul genofondului vegetal, trebuie apreciate la o valoare inestimabilă. Ele constituie o bogăţie naturală integrată patrimoniului naţional. Păstrarea endemitelor în condiţii naturale optime reprezintă o îndatorire şi responsabilitate atât ştiinţifică, cât şi civică; pierderea unora dintre ele ar echivala cu un dezastru natural, ca o consecinţă a dezinteresului manifestat faţă de acestea”.

Foto-expoziție ”Plante rare și ocrotite din România”, la Muzeul Brăilei ”Carol I”

*Poate fi urmarita la Secția de Științe ale Naturii din Parcul Monument si in luna octombrie 2015

afis Plante rare      La Secția de Științe ale Naturii a Muzeului Brăilei ”Carol I” este deschisă, in perioada septembrie – octombrie 2015, foto-expoziția ”Plante rare și ocrotite din România”. 
             „Această expoziție se adresează tuturor categoriilor de vârstă, celor care iubesc plantel
e sau celor care doresc să cunoască şi să protejeze natura. Sunt prezentate sub formă de planșe color o serie de plante rare, întâlnite pe teritoriul țării noastre, iar pentru completarea bagajului informațional sunt consemnate: denumirea ştiinţifică şi populară, familia, habitatul, răspândirea generală și statutul de conservare al fiecărei specii în parte. În țara noastră, datorită faptului că este situată la o adevărată răscruce fitogeografică, dar și a reliefului variat, există o mare bogăție floristică, cu numeroase specii endemice. Multe specii din flora spontană sunt ocrotite ca monumente ale naturii în întreaga ţară sau în anumite regiuni, recoltarea şi comercializarea acestora fiind interzise, în scopul salvării lor de la dispariție. Acestea sunt fie rarităţi sau endemisme, ori relicte, de mare însemnătate ştiinţifică, fie plante frecvente, cel puţin în anumite zone, dar atractive prin frumuseţea florilor sau prin efectul decorativ al frunzişului lor şi prin acestea ameninţate cu dispariţia prin recoltarea excesivă. De asemenea, numeroase plante sunt ocrotite în cadrul rezervaţiilor botanice sau mixte, create pentru biotopurile lor naturale, şi a unor fitocenoze specifice vegetaţiei şi peisajului autohton. În afară de acestea sunt ocrotite la noi şi anumite exemplare de arbori din specii autohtone, spontani sau în masiv, ori din specii exotice, fie ca rarităţi, fie pentru dimensiunile şi vârsta lor excepţionale, unele din acestea având şi o semnificaţie istorică sau legendară. Astfel, ocrotirea naturii a devenit astăzi în România, o problemă căreia i se acordă din ce în ce mai multă atenţie. Oamenii de ştiinţă, de la biologi, ecologi, agronomi și silvicultori şi până la geografi și geologi au dus şi duc în continuare o muncă metodică de cercetare ştiinţifică, abordând diverse teme inspirate din varietatea floristică a României, contribuind în acest fel la cunoaşterea şi ocrotirea speciilor de floră. Toate acestea demonstrează importanţa ocrotirii naturii, şi pentru toţi cei care o iubesc şi trăiesc în mijlocul ei, de la elevi la profesori, de la tineri la vârstnici, de la naturalişti la scriitori şi artişti, această nobilă acţiune ar trebui să constituie o datorie de onoare. În sprijinul acestei idei vine și expoziția noastră, care ne dorim să aducă un plus de cunoaștere, o contribuție cât de mică la conștientizarea opiniei publice asupra importanței ocrotirii speciilor rare sau pe cale de dispariție din țara noastră‘, subliniază dr. Nicolae Onea, cercetător – şef Secţia Ştiinţele Naturii. 

Medicina, gastronomia si… casa noastra

Se stie ca plantele aflate in preajma noastra pot fi utile si la sanatate, si in gastronomie. E simplu, doar cu putina atentie, sa le crestem langa noi si sa avem astfel ajutorul sperat din partea naturii.

Iata si cateva exemple de palnte pe care le putem cultiva chiar si in balcon, ba si in bucatariile noastre!

Busuiocul (foto dreapta jos), cu aroma sa puternica, dar excelent calmant, se dezvolta bine in ghivece. Pentru cine nu stie, ajuta si la indepartarea tantarilor. Busuiocul are si calitati terapeutice deosebite: este un bun relaxant al sistemului nervos, calmeaza si migrenele, este eficient ca energizant psihic si regenerator al organismului in procesul de imbatranire. Ceaiul de busuioc, inainte de culcare asigura un somn linistit, sanatos si odihnitor. Preventiv, ceaiul se bea si impotriva racelilor. busuioc

cimbru   Cimbrul (foto stanga, inflorit), si mai bun daca este verde, proaspat, este de neconceput in traditionala ciorba de fasole din bucataria romaneasca. Este bine de stiut ca, adaugat in mancare, cimbrul rezolva multe probleme de digestie. De asemenea, cimbrul administrat sub forma de infuzie, inhalatii, pulbere sau sirop intareste imunitatea, este energizant, trateaza stresul. Este folosit cu succes si in afectiunile respiratorii.

   Patrunjelul, atat de bun in tocanite sau salatele de rosii, ba chiar si in ciorbe dupa cum am vazut (cu toate ca acolo e mai bun leusteanul!), foloseste si altele: ne scapa de mirosul urat al gurii. In plus, are si calitati curative. Consumat zilnic, in stare proaspata, patrunjelul curata organismul de toxine, de efectele nocive ale viciilor, precum fumatul si alcoolul, si de nisipul de la rinichi. Patrunjelul contine de patru ori mai multa vitamina C decat aceeasi cantitate de portocala – evident ca aceste detalii sunt valabile atunci cand planta a fost culeasa de noi, acasa, nu dupa ce a stat doua/ noua zile pe taraba si a fost intens stropita cu apa… De asemenea, contine mult fier, calciu, betacaroten, vitamina B12, acid folic si clorofila.

menta 1 Menta (imagine in stanga, in ghiveci), cu puternica sa aroma racoritoare, parfumeaza incaperile, dar si mancarurile, dandu-le si un gust desavarsit.

De asemenea, menta hidrateaza organismul si ii da energie. In problemele digestive, ceaiul de menta este un adevarat pansament stomacal. Totodata, atunci cand avem nasul infundat si ne doara capul, inhalatiile cu menta sunt mai mult decat benefice.