Arhive etichetă: podul suspendat peste Dunare

De la VARD la Podul peste Dunăre Brăila – Tulcea, transport cu barja ale părților tablierul metalic

*La fel cum se întâmplă cu transportul auto pe șoseaua – dig între Brăila și Galați, la fel este și pe fluviu: sunt impuse restricții ale navelor cât timp tranzitează barja spațiul de la VARD la șantierul podului

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat acum câteva minute imagini de la încarcarea pe o barjă a primelor segmente ale tablierului metalic de la Podul suspendat pe Dunăre Brăila – Tulcea. Încărcarea se desfășoară în VARD (șantierul naval) Brăila, partener în proiectul** finanțat cu fonduri europene prin care se realizează podul (al treilea ca mărime în Europa, cea mai mare investiție de acest gen din țară).

Transportul acestor uriașe segmente se realizează pe fluviul Dunărea, până la șantierul podului unde sunt ridicate cu ajutorul unui sistem special pe cele două cabluri principale. Pentru acestă operațiune de transport special ”au fost impuse restricții de circulație navelor care tranzitează zona de descărcare, ținandu-se în permanență legatura cu Căpitănia portuară care emite avize navigatorilor”, subliniază echipa CNAIR. În condiții meteo favorabile se pot monta și suda câte două elemente în fiecare zi.

Notă. Tot în această perioadă se lucrează intens și în zona aferentă pe șoseaua – dig Brăila – Galați, așa că și aici sunt interdicții și devieri (am anunțat în articol la https://brailachirei.wordpress.com/2022/02/11/in-atentia-soferilor-lucrari-noi-pe-soseaua-dig-braila-galati/)

** Câteva detalii din proiectul european Pod peste Dunăre Brăila – Tulcea sau Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – Tulcea

Podul suspendat peste Dunăre (a) este structura principală din proiectul mai amplu care cuprinde Podul (va fi al treilea ca dimensiuni din Europa) – cu o lungime de 1.974,30 metri din care 1.120 metri deschiderea centrala – care va avea doua deschideri laterale de 489,65 metri, pe malul dinspre Braila si 364,65 metri pe malul dinspre Tulcea, la acestea adaugându-se drumurile aferente – respectiv drumul principal Brăila – Jijila (b), cu o lungime 19,095 km si drumul de legătură la DN22 Smârdan – Măcin (c), 4,328 km lungime. Practic, lungimea totală a tronsonului de drum este 23,413 km.

(a) Pod suspendat. Gabaritul pe verticală al podului suspendat va fi de cel puțin 38 m de la nivelul maxim de inundație al Dunării (conform criteriilor de navigație fluvială). Podul suspendat este pozitionat între km 4+596,10 și km 6+570,52 pe drumul principal Brăila – Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviu (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina). De o parte și de alta vor fi construite două viaducte de acces, în lungime a căte 110 metri (pe tronsonul cuprins între km 4+486,10 și km 6+680,30, unde drumul traversează fluviul), care se vor adăuga lungimii podului suspendat. Lățimea totală a podului va fi de 31,70 metri. Calea pe pod va avea 22,00 metri, cu 4 benzi de circulație a câte 3,50 m lățime fiecare, 4 benzi de încadrare a câte 0,5 m lățime, două acostamente de 1,50 m lățime și o zonă mediană cu lățimea de 3,00 m. La acestea se adaugă, de o parte și de alta, două benzi adiționale pentru trafic pietonal, biciclete și de întreținere, trotuarele având câte 2,80 m fiecare. Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal și tiranți verticali de legătură între tablier și cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren și sunt localizate în afara digurilor Dunării.     

(b) Drumul principal Braila – Jijila va avea o lungime de 19,095 km, cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zonă mediană și zonă de parapete. Pe tronsonul dintre km 4+486,10 și km 6+680,30, unde drumul traversează fluviul Dunărea, se vor construi cele două viaducte de acces. Traseul include o ramificație pe direcția sud, până la intersecția cu drumul existent Smârdan – Măcin (DN22).

(c) Drumul de legatură cu DN22 Smârdan – Măcin va fi de 4,328 km, cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură pornește de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) și se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.

   Întregul proiect ”Podul suspendat peste Dunăre” este cuprins în Master Planul General de Transport al României, finanțat prin POIM 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil si eficient”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sorin Grindeanu, declarații la Podul peste Dunăre de la Brăila – Tulcea: ”Zona urbană Brăila – Galați se poate dezvolta cu un plus de infrastructură”

*Lucrările la Pod, acum gata la mai mult de 50%, ar putea fi finalizate la termenele din contract, respectiv finalul anului 2022

Sorin Grindeanu – ministrul Transporturilor și Infrastructurii, deopotrivă și viceprim-ministru, a efectuat (cum am anunțat https://brailachirei.wordpress.com/2021/12/03/noul-ministru-al-transporturilor-vizita-de-lucru-in-braila-si-galati/) o vizită de lucru în Brăila și Galați astăzi, 4 decembrie 2021.

Foto de grup (delegația de la București, oficialii locali, parlamentari) la Podul peste Dunăre, în zona brăileană

Prima etapă a vizitei s-a derulat la Brăila, fiind o întâlnire la sediul administrației cu oficiali locali – foarte mulți colegi de partid (PSD): deputați, senatori, europarlamentarul Miahi Tudose, primarii celor două orașe, conducerile Consiliilor Județene – dar și cu reprezentanți ai firmelor care efectuează lucrări de infrastructură (drumuri comunale, județene ș.a.). Aici a fost prezent și prefectul brăilean Florin Sergiu Dobrescu.

Următoarea etapă a vizitei a fost o deplasare la Podul peste Dunăre (face legătura între Brăila și Tulcea), de asemenea alături de colegii de partid înainte de a merge la Galați.

Câteva dintre declarațiile lui Sorin Grindeanu (foto) în fața presei de la șantierul Podulului peste Dunăre (Brăila – Tulcea) au vizat și acest amplu proiect care se execută cu fonduri europene și care are termen de finalizare (cu tot cu drumurile adiacente) finalul anului viitor. Ministrul Transporturilor a spus că acest obiectiv poate fi atins, la fel cum și alte investiții din transport (ex. pasajul de la Drajna) pot fi terminate la datele menționate în contracte – dar pentru asta trebuie făcute anumite relocări de utilități (în principal TransElectrica are de lucru aici), mai precis acele operațiuni care înseamnă și birocrație, deci motive de întârzieri. În plus, a mai afirmat Grindeanu, zona Brăila – Galați ar mai avea nevoie de ajutor pentru a se dezvolta economic – deci, ajutor pe viitor și în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii.

De asemenea, Grindeanu a afirmat că așteaptă de la președinții de Consilii Județene și de la primarii celor două orașe-municipii (care împreună formează cea mai mare zonă urbană, după București, din țară) propuneri de solicitare a urmăririi directe a lucrărilor de interes local, lucrări unde sunt beneficiari direcți – aceasta fiind o acțiune binevenită de descentralizare.

La o întrebare referitoare la eliminarea în viitorul apropiat a taxei de pod, ministrul a afirmat că deocamdată nu e posibil pentru că absența taxei ar însemna un minus de circa 30 milioane euro în bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Grindeanu îl are alături pe Cristian Pistol – director general CNAIR în prezentare – video mai jos cu declarațiile ministrului:

Lucrările la Podul suspendat peste Dunăre sunt la mai mult de 50% finalizate, fiind posibilă respectarea termenelor contractuali – finalul anului 2022 să însemne și darea în folosință a podului (al treilea la mărime în Europa). Detalii oferite de reprezentantul contructorilor în video:

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Zi de muncă și de vizite la Podul suspendat de la Brăila, proiect cu fonduri europene

*De asemenea, ES domnul Hiroshi Ueda – ambasadorul Japoniei – a dorit să desfășoare aici, la Pod, o ceremonie prin care să celebreze cei 100 ani de relații diplomatice ale Țării Soarelui Răsare cu România (care se împlinesc în 2021)

Oficiali de la nivel central și local (Brăila, Tulcea, Galați) s-au aflat azi pe șantierul Podului suspendat de la Brăila – unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură derulate în România, pod care face legătura cu malul tulcean al fluviului.

Totodată, a fost prezent Excelența Sa domnul Hiroshi Ueda (foto) – ambasadorul Japoniei – care a dorit să desfășoare aici, la Pod, o ceremonie prin care să celebreze cei 100 ani de relații diplomatice ale Țării Soarelui Răsare cu România (care se împlinesc în 2021, prilejuind mai multe asemenea manifestări – detalii pe siet Ambasadă la https://www.ro.emb-japan.go.jp/itpr_ro/Relatii.html). Evident că ambasadorul Japoniei a ales acest lucru și pentru că, alături de italienii de la Astaldi cu partener Șantierul Naval Aker, compania japoneză IHI Systems lucrează la proiectului Pod peste Dunăre.

** Să reamintim căteva detalii despre lucrările de la Podul suspendat Brăila – Tulcea

Podul avansează conform graficului, la fel și drumurile de legătură de pe malurile Brăila și Jijila (județ Tulcea). Podul se va deschide la finalului anului 2022, împreună cu 10 km din drumurile de legătură, pe relația Brăila-DN22 (Smârdan – Măcin). Se execută următoarele lucrări, constructorii din asocierea italo-niponă fiind în ternenii contractuali: de timp blocurile de ancoraj, se montează firele pentru cablul principal (construit prin metoda Air Spinning – un număr mare de fire cu diametrul de 5,38 mm și cu o lungime, în starea de referință, de aproximativ 2.135 m, fire care se întind între ancorajul Brăila și ancorajul Jijila; firele cablului principal sunt din oțel tras la rece și zincate la cald), la drumurile de legătură (unde se fac decopertări și se lucrează la terasamente, poduri și podețe). Proiectul se desfășoară cu bani europeni (nota red. Și dacă nu cereau de la UE dosarul, el ar fi zăcut și acum în sertar!). De la începutul anului și până acum, pentru Podul de la Brăila au fost absorbite fonduri europene în valoare de 466 milioane de lei.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

La Podul peste Dunăre, cum am spus deja, se lucrează conform graficului

*Va începe curând operațiunea de montare a firelor de oțel care vor forma cele două cabluri de susține a podului suspendat – întâi lansarea va fi prin apa Dunării, și cu ajutorul scafandrilor

Am revăzut de aproape (10 aprilie 2021) cum se lucrează la Podul peste Dunăre de la Brăila – Tulcea (despre care am scris recent în articol la https://brailachirei.wordpress.com/2021/04/08/podul-peste-dunare-de-la-braila-tulcea-tot-mai-vizibil/). Așa cum știm, proiectul este unul amplu – cuprinzând și drumurile adiacente (evident necesare) – și este finanțat din fonduri europene.

****

Ne-a oferit detalii referitoare la stadiul la zi al activităților de șantier VIOREL EȘANU – tehnician constructor (angajat al companiei Astaldi), inspector monitorizare lucrări. Astfel, vom fi pe fază – putem urmări evoluția lucrările și pe paginile facebook ale Companiei de Drumuri și Ministerului Transporutrilor – când se va lucra (întâi cu ajutorul scafandrilor, pentru că se vor lansa prin apa Dunării) la montarea cablurilor (din fire de oțel, aduse din Japonia, care se împletesc formând cele două cabluri de ancoraj necesare Podul suspendat; cu o lungime totală de 81.000 kilometri… ar putea înconjura globul pământesc de două ori!) care vor susține podul. Nota red. Am fost pe șantier la provocarea Consiliului Județean Brăila, fiin dcu noi și președintele Francisk Iulina Chiriac.

Sunt aproape gata și cei doi piloni/ turnuri de susținere, care în final vor avea 192 metri înălțime. Podul peste Dunăre la Brăila – Tulcea va fi cea mai înaltă construcție din România și al treilea pod, ca dimensiuni, din Europa.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Vasile Varga: „Plata exproprierilor pentru construcția Podului peste Dunăre, amânată nepermis”

*Liberalul a subliniat acest aspect şi înainte de această dată; cu ce rezultat… se vede. Este obligat să reia subiectul! Iar de la guvernanţii actuali… răspunsuri valabile şi utile nu vin!

Vasile Varga, deputat PNL

Se pare că proprietarii terenurilor și imobilelor aflate pe traseul obiectivului „Pod suspendat peste Dunăre Brăila – Tulcea” vor aștepta mult şi bine sumele aferente procedurilor de expropriere, deși construcția podului a fost demarată. Cel puţin aşa reiese din răspunsul pe care l-a primit Vasile Varga – deputat PNL de Brăila – la interpelarea pe acest subiect către ministrul Transporturilor.

Mai mulți proprietari mi-au semnalat, în timpul audiențelor de la cabinetul parlamentar, că întârzie plata sumelor aferente procedurilor de expropriere. De aceea, m-am adresat ministrului Răzvan Cuc, să văd cum stau lucrurile de fapt. Este o nouă demonstrație de incompetență, așa cum, de altfel, ne-am obișnuit când vine vorba despre întregul Guvern PSD-ALDE Nimeni nu poate spune când își vor primi oamenii banii, dacă sumele aferente sunt prinse în bugetul pe acest an și dacă proprietarii au fost anunțați despre această întârziere. Este o sfidare la adresa oamenilor, care au rămas fără bunurile lor, iar acum sunt pasați de la unii la alții și amânați cu despăgubirile”, precizează deputatul liberal Vasile Varga. De altfel, parlamentarul brăilean liberal a mai făcut precizări pe acest subiect (https://brailachirei.wordpress.com/2019/06/26/platile-pentru-exproprierile-la-podul-peste-dunare-intarziate-de-un-guvern-neserios/) după interpelarea adresată ministrului de la Finanţe.

Vasile Varga: „Deși procedurile au demarat de peste un an, din iunie 2018, situația plății pentru exproprieri rămâne și acum incertă. În octombrie 2018, printr-o Hotărâre de Guvern, s-a decis ce imobile și terenuri de pe coridorul podului peste Dunăre urmau a fi expropriate, iar în noiembrie 2018, au fost stabilite sumele individuale, reprezentând plata despăgubirilor, transmise către proprietari. La începutul lui 2019, ministerul a emis Decizia de expropriere pentru obiectivul de investiție ”Pod suspendat peste Dunăre, în zona Brăila”. A fost nevoie de alte patru luni, pentru ca, în aprilie 2019, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să numească o comisie de verificare a dreptului de proprietate și de analiză a cererilor depuse de titularii în drept, pentru despăgubiri. Comisia nu este, însă, funcțională, nici acum, după alte patru luni. Motivul? Procedura organizată în aprilie 2018, de achiziție a serviciilor de întocmire a documentației cadastrale, în vederea exproprierilor de pe coridorul podului peste Dunăre, a fost contestată. Iar comisia nu poate funcționa, fără documentația cadastrală. Care documentație nu se știe când va fi gata, cât timp discutăm despre o contestație, transformată într-un proces aflat pe rol, încă nefinalizat. Toată această situație arată cât de haotic merg toate lucrurile, cât de impredictibil este totul. Cum s-au putut da ordinele de expropriere, dacă se știa că nu se poate întocmi documentația cadastrală și comisia nu este funcțională? Este o situație incredibilă, una dintre multele care arată modul sfidător în care sunt tratați cetățenii și încă un motiv pentru care ministrul Cuc ar trebui să plece”.

** * Nota red. Obiectivul „Pod suspendat peste Dunăre Brăila – Tulcea” este un subiect care a făcut să curgă multă „cerneală”… Abia în scurtul mandat al lui Mihai Tudose (fost deputat PSD, actualmente la partidul Pro România condus de Victor Ponta) la conducerea Guvernului a fost semnat proiectul de finanţare. În timpul unei scurte vizite la Brăila în luna iulie 2019, ministrul pesedist Orlando Teodorovici a făcut declaraţii la sediul PSD cum că podul a fost cuprins în bugetul naţional 2019, că ar exista bani pentru lucrările aferente din 2019 şi că, mai mult, există o cerere la Uniunea Europeană pentru confinaţare a acestui important obiectiv. Nu ştim însă dacă aceste declaraţii au sau nu suport real.

Descoperiri arheologice deosebite în situl Brăilița, zona afectată de Podul peste Dunăre

*Rezultate preliminarii ale descărcării de sarcină arheologică prezentate la Muzeul Brăilei „Carol I”, în conferință, de Stănică Pandrea * Cercetarea s-a realizat în perioada 7 august – 22 octombrie 2018 pe o suprafaţă de 40.861 metri pătrați * Au fost identificate 102 complexe arheologice datate Neolitic, Medieval şi Antichitate târzie * S-au descoperit și vestigii din Epoca de piatră: fragmente ceramice – 45 de vase întregi sau întregibile, fragmente de pereţi, de podină, unelte din piatră şlefuită etc.

Secția Arheologie a Muzeului Brăilei „Carol I” a organizat joi, 17 ianuarie 2019, în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”, o conferință în programul muzeal dedicat Jubileului Brăila 651 (atestarea documentară de la 20 ianuarie 1368 – 2019) cu tema „Cercetări arheologice preventive în situl de la Brăilița – zona afectată de Podul suspendat peste Dunăre”.

Arh. dr. Stănică Pandrea

       Arheolog dr. Stănică Pandrea – șeful secției Arheologie – a prezentat rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice preventive (realizate sub comanda Consiliului Județean Brăila) și a evidențiat importanța lor. Au participat elevi de la Şcoala Gimnazială Vădeni, de la Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci” (nota aut. Unde a studiat arheologul) din municipiul Brăila însoțiți de prof. Alina Cucu și prof. Alina Vlad, dar și alţi profesori din Brăila. Mai multe foto de Gabriel Stoica și Geta Șerbănescu, postate de Camelia Hristian – șef Relații Publice – la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2271620999788054

Cercetarea arheologică preventivă s-a impus de la sine, traseul de lucru pentru viitorul pod suspendat peste Dunăre traversând situl arheologic de la Brăiliţa, clasat în lista monumentelor istorice. Arheologii erau oricum interesați de zonă – care nu a fost niciodată cercetată în întregime; spre exemplu, în 2015, când Compania Naţională de Drumuri a propus o diagnosticare arheologică, aici au fost descoperite fragmente de urne funerare datate sec. VIII – X. Informațiile oferite de Stănică Pandrea provin din cercetarea realizată în perioada 7 august – 22 octombrie 2018 pe o suprafaţă de 40.861 metri pătrați, săpătură de la nivelul solului, până la 1,20 metri adâncime. Ministerul Culturii prin Direcţia de Cultură a judeţului Brăila a eliberat în decembrie 2018 certificatul de descărcare de sarcină arheologică, astfel că se poate lucra acum fără probleme.
Au fost identificate 102 complexe arheologice. Fragmente ceramice, alte obiecte de interes arheologic au fost colectate și aduse la muzeu. ”Complexele arheologice descoperite sunt concentrate pe mai multe zone, în funcţie de epoca din care datează, respectiv Neolitic, Medieval şi Antichitate târzie. S-au descoperit și vestigii din Epoca de piatră: fragmente ceramice – în total 45 de vase întregi sau întregibile, fragmente de pereţi, de podină, unelte din piatră şlefuită şi un obiect din metal – pandantiv din cupru. Datarea lor este între 4.700 – 4.500 înainte de Hristos. Materialul a fost descoperit în gropi, este fragmentar, este aruncat, nu am găsit o locuinţă sau urmele unei locuinţe ‘in situ’, adică pe loc, ci am găsit fragmente de pereţi, fragmente de podină, fragmente de la o locuinţă aruncate în gropi, alături de seminţe carbonizate, care ar fi de mei, după cum am identificat noi macroscopic. Pot fi şi plante sălbatice, ele sunt trimise la analiză la Institutul de Arheologie din Bucureşti. Am găsit fragmente ceramice tipice pentru Epoca pietrei, pentru una din cele mai frumoase civilizaţii ale Epocii pietrei, civilizaţia Boian. Materialele ceramice sunt lustruite, decorate cu caneluri fine, sunt excizate şi încrustate, decorate cu linii, cu incizii, dar şi câteva unelte din piatră şlefuită şi un obiect din metal, din cupru. Am descoperit un pandantiv din cupru. Am găsit şi materiale din antichitatea târzie şi vestigii medievale, respectiv două gropi de incineraţie din Epoca medievală târzie. Zona necropolei datează din medievalul târziu spre modern, sfârşit de secol XVII, XVIII, până la început de secol XIX. Am descoperit 44 morminte de incineraţie, cu 45 de urne, un mormânt avea două urne. Urnele sunt nişte vase în formă de borcan, în care am descoperit cenuşă cu pământ şi cu urme de oase arse. Am descoperit pe aceste vase urme de ardere secundară, pete de arsură în ele, ceea ce înseamnă că urnele nu au fost puse pe foc şi că cenuşa a fost pusă în urne la o temperatură destul de ridicată. Oasele descoperite în urne au o culoare cenuşie-albăstruie, ceea ce înseamnă că arderea s-a făcut la peste 1.200 de grade şi un timp îndelungat. Au fost descoperite destul de sus, la o adâncime de 40-45 cm. Înainte de a începe noi săpătura, acolo a fost o cultură de floarea soarelui„, a povestit încântat de descoperiri Stănică Pandrea.
Concluziile sunt surprinzătoare și relevante pentru cei care cunosc istoria prin prisma arheologiei: „Aveam o idee oarecum denaturată despre populaţia care trăia aici între sec. VIII – X, o populaţie păgână pentru că ea se incinerează, nu se înhumează, care părea a fi o populaţie la marginea lumii civilizate. Dar, iată, că am descoperit că oamenii atunci când sunt incineraţi sunt arşi la temperaturi mari cu timp îndelungat. Asta presupune că rugul funerar avea în jur de trei metri cubi de lemne. Or ca să aduci lemne era un lucru foarte important, nici astăzi nu e uşor să aduci trei metri cubi de lemn şi să-l clădeşti şi deasupra să pui un defunct. Iamenii se îngropau cu bunurile personale, nu erau pur şi simplu aruncaţi, erau înfăşuraţi în giulgiu, lucru cu totul şi cu totul interesant şi care schimbă viziunea noastră asupra epocii. Făcând cercetare pe toată zona – nu așa cum era inițail propunerea Direcției pentru Cultură Brăila, să se săpe exclusiv în zona sitului Brăiliţa – foarte probabil vestigiile arheologice din necropola de incineraţie ar fi fost distruse. Situl de la Brăiliţa se întinde pe toată jumătatea de nord a municipiului Brăila. În această zonă au fost, probabil, în Antichitate, dar şi în Evul Mediu, vaduri de trecere, aşa se explică de ce avem aici o concentrare de complexe arheologice, fără să avem urme de locuire, ci zone situate la marginea aşezării Brăila, prin care oamenii trec”, spune arheologul.

** * Contractul pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, cu beneficiari locuitorii și din Galaţi, Tulcea, Constanţa, a fost semnat în martie 2018, antreprenorul lucrării fiind Asocierea Astaldi SpA (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co.Ltd (Japonia). Durata de lucru la podul peste Dunăre a fost propusă 48 uni, din care 12 luni să fie proiectarea şi 36 de luni – execuţia. Podul este poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea, kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina. Podul are în documentație lungimea de 1.974,30 metri, din care 489,65 metri deschidere laterală, pe malul dinspre Brăila şi 364,65 metri deschidere pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta a podului vor fi două viaducte a câte 110 metri lungime.