Arhive etichetă: poet

Stere Bucovală, organizator al Europoesia, a plecat pe steaua sa…

*Ziua ce mai tristă e aceea când pleacă un prieten, un Poet, un Om…

STERE BUCOVALĂ (2 iunie 1961, Tulcea – 23 noiembrie 2020, Brăila) S-a dus să organizeze încă un festival de Poezie în cer… Drum bun în lumină, prietene!

… ca să mai fii un pic aproape, am căutat un volum și cel mai la îndemână a fost „Oglinda secată” (2009, Junimea) care s-a deschis la „Priveghi la poem”

Armanda Filipine & https://www.facebook.com/armanda.filipine.oficial/, revista de cultură și informație Braila Chirei

Notă. Am să-mi încalc propria regulă, aceea de a nu repeta poeții, și la Momentul de poezie live de astăzi (cel cu nr. 253 – disponibil, ca de fieare dată, pe Facebook și You Tube) îl voi lectura din nou pe Stere Bucovală, de această dată din cel mai recent volum – ”Întoarcerea la umbre” (Editura Cronedit, 2020) , deopotrivă organizatorul și finanțatorul festivalului internațional Europoesia (cinci ediții, anul acesta prima fără invitați din străinătate… din motive de pandemie) care a promovat nu doar prin inetresante întâlniri poezia bună din țară și străinăatte rin inermediul creatorilor ei, ci și prin realizarea unor antologii consistente ”Europoesia” _ și din care am prezentat la Momentul de poezie destui autori. Și am să repet rugămintea de a ne proteja cu toții în această pandemie, protecția să fie foarte mare față de acest virus rău care ni l-a răpit pe prietenul nostru!

La orice zi… Eminescu, mereu poezie

*Poem, în lectura autorului (Armanda Filipine), la bustul poetului din Grădina Publică

Armanda Filipine

Fără prea multe preparații, am zis că data de 15 iunie 2020 (la 131 ani de la moartea lui Mihai Eminescu) să nu treacă fără o vizită – mereu obligatorie în traseele noastre culturale – la bustul poetului național.

Așa că am mers în parcul Grădina Publică din Brăila. la bust – lucrare din bronz, autor Dumitru Pasima, dezvelit în 15 ianuarie 1990. Zis și făcut. Cu un poem propriu.

 

 

 

Armanda Filipine, revista Braila Chirei

Deținuți politici, premiu, literatură

*Asociația Echalier-Pirleazu’ oferă, începând din acest an, Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare * Suma de bani reprezintă pensia lunară primită de plasticianul Cătălin Guguianu de la Asociația Foștilor Deținuți Politici * Primul laureat este poetul Răzvan Țupa

Pensia plasticianului Cătălin Guguianu primită de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forţat, a devenit din acest an Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare. Cătălin Guguianu a înființat, la Paris, asociația culturală Echalier-Pirleazu’ și evenimentul a fost susținut de acest ONG.

Răzvan Țupa, poet

Primul laureat este poetul Răzvan Ţupa (foto preluare de la banatulazi.ro). Evenimentul a coincis cu finisajul (https://mnlr.ro/finisajul-expozitiei-iovadis-70va/) expoziției comemorative Gheorghe Iova de la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Premiul este o diplomă-stampă numerică, creație a artiștilor plastici Cătălin Guguianu sș Valerie Touzet și suma 1801 lei, respectiv valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, de la Asociația Foștilor Detinuți Politici.

Răzvan Țupa: „Cred că este primul premiu oferit pentru o nereușită. Ne-am dorit să lansăm o distincție pentru experiment în literaturî în direcția inițiată de Gheorghe Iova în perioada în care acordă acest tip de premiu din partea Asociatiei Scriitorilor Profesioniști. Toate discuțiile pentru stabilirea juriului cu scriitori interesați și activi azi în zona experimentală a literaturii au fost întâmpinate cu răspunsul „păi, dacă sunt în juriu eu nu mai pot să iau premiu”, explicit sau sugerat. Am vrut să renunț dar Doina Iova, soția scriitorului, a propus această formulă de premiu testamentar. Astfel că premiul a ajuns la mine ca o obligație de a institui de-a lungul anului care urmează un sistem prin care nominalizații să fie cei care votează câștigătorul premiului pentru experiment în literatura 2021. Până la urmă, Premiul „Gheorghe Iova” textuare este, în primul an, un experiment în literatură„.

** * Expozitia „IOVAdis 70VA” a fost deschisă între ziua care marchează data de naștere reală a lui Gheorghe Iova și data de naștere declarată în acte pentru scriitor. Douăzeci și una de zile au reprezentat spațiul deschis pentru dialogul inițiat de grupul celor nouă artiști plastici. Cuvintele și materiile plastice au constituit topologia activă a acestui eveniment.

** * Răzvan Cosmin Tupa (născut la Brăila în 1975) a publicat poeme în „fetis” (2001, 2003), „corpuri romanesti” (2005), „poetic. cerul din delft” (2011) și „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica Poetică” (2015), monografie. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzau si in strainatate (Berlin, Bratislava, Budapesta, Chisinau, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv si Zagreb). Scrie pe poetic.ro si este reporter al agentiei Mediafax.

** * Gheorghe Iova (29 ianuarie 1950 – 29 iunie 2019) a fost cel mai radical textualist underground al „generatiei 80”. S-a nascut pe 8 ianuarie 1950 la Sahateni, judetul Buzau, dar a fost declarat in acte, pe 29 ianuarie. Un unchi al sau, fizician, l-a atras catre stiintele exacte; a facut totusi Literele in perioada maximei destinderi poststaliniste, alcatuind, alaturi de prietenii Mircea Nedelciu, Gh. Craciun, Gh. Ene, Emil Paraschivoiu, Ioan Flora, gruparea neo-avangardista si experimentala „Noii”. Boem si marginal, avizat in materie de textualism german (Helmus Heisenbutell) si francez (Tel Quel), wittgensteinian de cursa lunga si pasionat al filosofiei limbajului, a fost un anarhist subversiv pur sange; a incercat sa dejoace conventiile textului literar si ale „textului social”, situandu-se ex-centric atat fata de canoanele literare cat si fata de canoanele socialismului real. A lucrat, decenii de-a randul, ca liber profesionist si a fost (inainte de orice) liderul informal, maestrul din umbra al optzecismului teoretic. Un „om din subterana” care a iesit rar la suprafata – bunaoara, in antologiile de grup „Desant `83” si „9 poeti” (inainte de 1989). Abia in 1992 a debutat cu volumul experimental „Texteiova” (1992) recupereaza scrieri vechi (uneori) de cateva decenii, ca si seminalul, definitoriul „Actiunea textuala”. Va simula, mai tarziu, romanul („De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”) si poezia, in carti de fapt inclasabile, unde cuvintele de ordine sunt „textul” si „textuarea”. Pe rand, scrierile sale au fost solicitate pentru antologiile dedicate generatiei 80 si generatiei 90 din literatura romana, fiind citate ca modele de vitalitate si de autori debutati dupa 2000. A primit premiul Frontiera Poesis, pentru „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul „1973. Sintaxa libertatii de a spune”, editura Axa, 1998. In 2000 a fost distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman, pentru „De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”, publicat la editura Paralela 45, in 1999. Pentru anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru eseu, pentru volumul „Actiunea textuala. Bunul simt vizionar” apărut la Paralela 45.

** * Asociația Echalier-Pirleazu’ a fost înființată, la Paris, de artistul plastic Cătălin Guguianu (mai multe la http://www.catalin-arts.com). Se defineste ca „metafora a metisajului cultural, a mixitatii de genuri; este pasajul dintre doua lumi distincte, Est si Vest, trecutul si prezentul, inaltul si abisul.”Pirleazu'” isi propune, de asemenea, sa fie o platforma de idei si dezbateri, asupra artei si tendintelor culturale contemporane.

Constantin Gherghinoiu, lansare de carte la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Miercuri, 29 mai 2019, de la ora 17.00 – volumul „Convorbiri apocrife cu Marcel sau Trist jurnal public intim”, apărut la Editura Tipo Moldova şi semnat Constantin Ghergh

     Constantin Gherghinoiu – scriitor (membru al Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitoirlo din România), profesor şi director al Liceului pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” Brăila – îşi lansează un nou volum la Muzeul Brăilei „Carol I”. Cartea este „Convorbiri apocrife cu Marcel sau Trist jurnal public intim”, apărută la Editura Tipo Moldova din Iaşi, 2019, colecția Opera Omnia/ romanul de azi. Evenimentul are loc miercuri, 29 mai 2019, de la ora 17.00 în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (Piața Traian nr. 3). Pe acest volum autorul semnează Constantin Ghergh.
Vor vorbi despre autor şi recenta sa carte scriitorul Aurel Ștefanachi – editorul cărţii (coordonatorul Editurii Tipo Moldova), poetul Corneliu Antoniu – preşedintele Filialei Sud-Est a USR,  criticul literar Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu) – membru al Filialei Sud-Est a USR şi nu în ultimul rând scriitorul, omul de afaceri şi gânditorul Vasile Datcu, scriitor membru al Filialei Sud-Est a USR. Moderator al evenimentului va fi dr. Zamfir Bălan – cercetător la muzeul brăilean gazdă.

** * Să ne reamintim alte câteva – ele sunt mai multe! – titluri ale scriitorului Constantin Gherghinoiu (foto dreapta jos, de Armanda Filipine, revista Braila Chirei, de la o aniversare a sa https://brailachirei.wordpress.com/2012/03/14/scriitorul-constantin-gherghinoiu-aniversare-cu-prieteni/), un poet de o rară sensibilitate, un autor care ştie să extragă din seva cuvintelor exact esenţa care le înnobilează, le desparte de zgura banalului şi le luminează.

Toamna patimilor după Matei”, poezie – Galați, 1991; ”Șantaj”, roman – Galați, 1995; ”Pușcărie pentru prorumbei”, teatru – Galați, 1998;

 ”Mitologii negre”, poezie – Brăila, 2001; ”Sinele și deșertul”, poezie – Brăila, 2004 cu ediție bilingvă româno-franceză în 2007;

Poezia pierdută și poeme în proză” – Brăila, 2008; ”Fănuș și eroii lumii lui”, eseu – Brăila, 2009;

Heraldika”, traducere în limba macedoneană de Dina Cuvata, Skopje, 2009; ”EuGenia cosmosului meu”, poezie – Brăila, 2009;

Vina”, poeme, Fundația Culturală Antares, 2011; ”Nova Eretica Magna”, antologie, Editura Tipo Moldova, 2011.

** *  Informaţii de la eveniment, în formate foto şi video, vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Peru International Art Festival ICCA 2018

*Între 20 şi 20 septembrie * Participă artişti din 27 de ţări * Vor fi prezentate, la sesiunea de comunicări a simpozionului academic, două lucrări ale unor români: artistul plastic Claudiu Victor Gheorghiu şi poetul Florin Dan Prodan 

    Peru International Art Festival ICCA 2018, aşa cum anunţă Uniunea Artiştilor Plastici din România, va cuprinde un simpozion de pictură si deschiderea expozitiei internationale de artă la Trujillo (20 – 23 septembrie), iar în perioada 24 – 28 septembrie va avea loc, in capitala Lima şi un district al acesteia – Miraflores, expoziţia şi simpozionul academic cu tema „Ce este să fii un artist autentic într-o lume globalizată” (25 – 26 septembrie). Evenimentul va reuni artişti din 27 de tări, selectati şi invitati de organizatori.
Artistul Claudiu Victor Gheorghiu a fost selectionat si invitat să reprezinte România. În sesiunea de comunicări a simpozionului academic de la Lima va prezenta prelegerea, în limba engleză, „Icoanele, imagini sacre în lumea contemporană”. La simpozion va fi prezentat şi un referat semnat de poetul Florin Dan Prodan, fondatorul grupării literare și artistice „Zidul de Hârtie” din Suceava.

        Festivalul este găzduit de House of Identity of the Regional Government „La Libertad”, Guvernul local din Trujillo, the Dissemination Center Pedro Azabache, Trujillo, municipalitatea districtului Miraflores – Lima, Association of Plastic Artists Vinatea Reinoso, Miraflores-Lima.
Organizatorii sunt World Culture Artists Association, Inc. (WCAA) şi International Creative artists Association (ICAA), ambele prezidate de Bosuk Lee – cunoscută şi apreciată artistă din Republica Coreea. Delegat pentru Peru este Carlos Cuadra Mercado – director al filialelor locale ICAA si WCAA.
** * Claudiu Victor Gheorghiu este membru în Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România (AFAPRR) a Uniunii Artiștilor Plastici din România, membru Visarta (Societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul artelor vizuale). Notă: Fiind în stare proastă de sănătate, artistul Claudiu Victor Gheorghiu nu va efectua deplasarea ( 12.000 km dintre România şi Peru) la Trujillo şi Lima.

Se înmânează premiile Academiei Române pe 2015

*În 15 decembrie 2017 

             Academia Română (site la http://www.acad.ro) acordă premii oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Astfel, în 15 decembrie 2017 sunt primite premiile pentru anul 2015. Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale sunt facute de institutele de cercetare ştiinţifică, de universităţi sau de membri ai Academiei Române până la 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului. Aceştia din urmă întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.

  Premiile Academiei Române pe 2015 

poet Emil Brumaru

I. FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ  Premiul „Timotei Cipariu“  pentru lucrarea „Formarea cuvintelor în limba română. vol. al IV-lea, Sufixele. Derivarea nominală şi adverbială, Partea I (A-C)”, coordonator Marina Rădulescu Sala, coautoare Laura Vasiliu; Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ a) lucrarea „Istoria lui Alexandru cel Mare – Alexandria ilustrată” de Năstase Negrule, autori Carmen Albu, Claudia Nichita şi Gabriela Dumitrescu (a mai primit Premiul Academiei Române); b) lucrarea „Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (Ştiinţific versus popular)” autori Alina Pricop, Cristina Cărăbuş, Liviu Apostol, Mădălin Pătraşcu şi Dan Chelaru, coordonator Cristina Florescu (a mai primit Premiul Academiei Române); Premiul „Ion Creangă“ romanul „MJC” de Ion Iovan, Editura Polirom; Premiul „Titu Maiorescu“ a) „Duiliu Zamfirescu”, Opere, vol.I. Integrala romanelor, ediţie de Ioan Adam şi Georgeta Adam, Editura FNSA; b) „Ioan Alexandru”, Opere, I, II, ediţie îngrijită de Alexandru Ruja, Editura FNSA; Premiul „Mihai Eminescu“ volumul „Opere V, Crepusculul civil de dimineaţă” (peste 300 de poeme inedite) de Emil Brumaru, Editura Polirom; Premiul „Lucian Blaga“ nu s-a acordat; Premiul „Ion Luca Caragiale“ nu s-a acordat
II. ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE  Premiul „Vasile Pârvan“ a) „Epoca bronzului în podişul Sucevei” de Bogdan Petru Niculică; b) „Vase de sticlă în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut (secolele II a. Ch – II p.Ch)” de Sever-Petru Boţan; Premiul „Dimitre Onciul“ a) „Untersuchungen zu den Römisch-barbarischen kontakten östlich der römischen provinz Dacia” de Alexandru Popa; b) „Bizanţul la Dunărea de Jos (secolele VII-X)” de Oana Damian; Premiul „George Bariţiu“ lucrarea „Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 şi 1967” de Laura Gheorghiu; Premiul „Mihail Kogălniceanu“ a) lucrarea „L’avamposto sul Danubio della Triplice Alleanza. Diplomazia e politica di sicurezza nella Romania di re Carlo I (1878-1914)” de Rudolf Dinu; b) „Viaţa şi destinul lui Dimitrie Cantemir” de Victor Ţvircun (Republica Moldova); Premiul „Nicolae Bălcescu“ a) lucrarea „Viaţa economică din nordul Dobrogei în secolele X-XIV” de Aurel-Daniel Stănică; b) „Regele Ferdinand I Întregitorul” de Cătălina Macovei şi Adriana Natalia Bangălă; Premiul „A. D. Xenopol“ a) lucrarea „Congregaţia „De Propaganda Fide“ şi misiunea catolică din Moldova (secolele XVIIXVIII)” de Rafael Dorian Chelaru; b) „De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii şi colecţionari în România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX” de Alexandru Istrate; Premiul „Nicolae Iorga“ a) „Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic” de Mihai-Bogdan Atanasiu; b) „Comunităţile germane de la sud de Carpaţi în Evul Mediu (secolele XIII-XVIII)” de Alexandru Ciocâltan; Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki“ a) „Independenţă versus reformă. România în contextul relaţiilor sovieto-americane în
perioada „Perestroika“ (1985-1989)” de Simion Gheorghiu; b) „Manuel Paleologul „Sfaturi pentru educaţia împărătească“ de Simona Nicolae.

arhitect Augustin Ioan

Celelalte premii (foarte multe) – pentru Ştiinţe matematice, fizice, medicale, ştiinţe geonomice şamd – în premii Academia Romana 2015 (click pe document pentru detalii). Mai dau un exemplu. Premiul „Duiliu Marcu“ în domeniul creaţiei arhitectonice s-a acordat lucrării „Catedrala arhiepiscopală Curtea de Argeş” autor arhitectul Augustin Ioan – n.red. Catedrala unde este îngropată Regina Ana a României şi unde se va odihni pe veci şi Majestatea Sa Regele Mihai I (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/13/regele-mihai-i-revenire-pentru-totdeauna-in-romania-natala-la-inmormantare/) de sâmbătă, 16 decembrie 2017 când are loc înmormântarea.

N.red. De menţionat este că se acordă şi premii (lecturaţi lista completă) ce poartă numele unor personalităţi brăilene – ex. geologul, mineralogul și pedologul Gheorghe Munteanu-Murgoci (20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – 5 martie 1925, București), fizicianul şi meteorologul Ștefan CHepites  (17 februarie 1851, Brăila – septembrie 1922).