Femei şi bărbaţi în UE, un portret al familiilor şi al singurătăţii deopotrivă

*Mai ales femeile de 65 ani şi peste această vârstă au fost în 2016 în situaţia de a trăi singure; statistica amului trecut relevă că în UE familiile nu au depăşit 50 la sută din populaţie 

Ştiam şi noi că trăiesc mai multe femei decât bărbaţi, cifre confirmate statistic, pe glob şi se confirmă acelaşi lucru pentru Uniunea Europeană. Această informaţie şi nu doar ea se află în Publicaţia digitală „The life of women and men in Europe — A statistical portrait — 2017 edition” („Viaţa femeilor şi bărbaţilor în Europa – un portrat statistic – 2017) disponibilă online la http://www.insse.ro/cms/Women_and_man/index.html editată la nivelul Comisiei Europene de Eurostat şi prezentată recent pe pagina web http://ec.europa.eu/   . Cu cifre, date şi statistici (din informaţii 2016), avem o situaţie a ţărilor membre UE care ne permite să dezvoltăm mai multe teorii, una dintre ele fiind aceea că singurătatea rămâne o caracteristică generală aşa cum şi unitatea în diversitate la nivel cultural este o realitate în UE.

Astfel, citând din publicaţia Eurostat descoperim că „urmare a unei speranţe de viaţă mai ridicate, există mai multe femei decât bărbaţi în UE, raportul fiind de 105 femei la 100 de bărbaţi (cu 5 % mai multe) în 2016; existau mai multe femei decât bărbaţi în aproape toate statele membre, cele mai mari diferenţe fiind înregistrate în Letonia (cu 18 % mai multe), Lituania (cu 17 % mai multe) şi Estonia (cu 13 % mai multe), în timp ce în Luxemburg, Malta şi Suedia numărul bărbaţilor era uşor superior numărului femeilor. În rândul persoanelor în vârstă de 65 ani şi peste, existau cu 33 % mai multe femei.„. Deci, trăiesc mai multe femei aşa că ar fi cazul ca şi în viaţa politico-socială să fie propuse şi lăsate mai multe feminine să ajungă în poziţii cheie. Nu doar din acest motiv, ci şi pentru că se cunosc caracteristicile comportamentale feminine care devin un atu pentru cineva în funcţie de conducere: femeile sunt mai atente la detalii, au spirit gospodăresc (ex. sunt atente la aspecte legate de curăţenie, frumos), ţin cu orice preţ ca micuţii să aibă parte de o bună educaţie şi astfel dau mai mare importanţă domeniului educativ, au mai mult tact şi ascultă toate părţile implicate într-un conflict cu mai multă acribie etc.  

         O situaţie inversă în statistica 2016 este la tineri; „la persoanele tinere în vârstă de până la 18 ani, este valabil raportul invers, existând cu 5 % mai mulţi tineri decât tinere de această vârstă”.  Cu alte cuvinte, băieţii sunt majoritari şi, poate, ar trebui să fim mai atenţi cu ei, să-i ajutăm să devină adulţi cu inteligenţă activă şi viaţă socială normală, să le oferim o educaţie serioasă care să nu-i conducă la derapaje ideologice cum din păcate se observă în ultima vreme – tendinţa partidelor extremiste de a câştiga teren,

          Nu doar pentru că sunt mai multe femei decât bărbaţi, statistica subliniază că de şapte ori mai multe femei decât bărbaţi trăiesc singure cu copiii. Este o dramă ca un copil să crească fără unul dintre părinţi, de cele mai multe ori ea îşi pune amprenta asupra psihicului şi vieţii viitorului adult. „Analizând cum trăiesc femeile şi bărbaţii – în cuplu, singuri, cu sau fără copii – se pot observa destul de multe diferenţe. În UE în 2016, 7,7 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 49 de ani trăiau singure cu copiii, în comparaţie cu 1,1 % dintre bărbaţii de aceeaşi vârstă. În cazul persoanelor singure fără copii din această grupă de vârstă, procentul era de 9,5 % pentru femei şi 16,1 % pentru bărbaţi„, spune publicaţia. Ceea ce se traduce prin îndemnul către factorii de decizie să ia măsuri care să compenseze cumva aceste situaţii deloc fericite. Guvernele pot lua decizia de a oferi plăţi compensatorii, şcolile să ofere burse ori alte beneficii – excursii etc., organizaţiile neguvernamentale se pot implica şi ele. La fel, ar putea fi incluse în grupuri defavorizate care să fie beneficiare în diverse proiecte cu fonduri europene.

           Şi în cazul persoanelor singure în vârstă de 65 ani şi peste sunt diferenţe între reprezentanţii sexelor: procentul femeilor vârstnice care trăiau singure (40,1 %) era de două ori mai mare decât procentul bărbaţilor (19,7 %). Şi aici, se impun măsuri politice, socio-culturale care să vină în sprijinul acestor persoane care se lovesc de o uriaşă tristeţe cauzată de viaţa trăită în singurătate. Indiferent cât de apreciată, cunoscută şi sănătoasă ar fi o peorsoană, când ajunge la vârsta pensiei şi e singură, are de suferit. Evident că societatea care a beneficiat deja de tot ce a putut oferi persoana în cauză, se cuvine să-i ofere ceva în schimb. La fel, guvernele, societatea civilă şi ONG-urile trebuie să intervină.

            În cazul altor grupe, chiar dacă există diferenţe mai mici, merită să privim cazul persoanelor tinere cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, unde 8,2 % dintre femei şi 7,8 % dintre bărbaţi trăiau singuri în 2016. Iar viaţa în cuplu este şi ea una care poate suscita o serie de comentarii, în sensul că nu sunt procente care să depăşească 50 la sută nici aici (altfel spus, familiştii nu sunt o majoritate!): „44,9 % dintre femeile în vârstă de 15 ani sau peste şi 48,2 % dintre bărbaţii de aceeaşi vârstă din UE trăiau în cuplu„. Nu ştiu dacă singurătatea poate fi o caracteristică, nu e indicat să fie, dar cifrele vorbesc de la sine. Suntem o familie de europeni care nu ne simţim prea apropiaţi la nivel social, poate nici cultural, fapt care produce dezechilibre şi acestea conduc la sensibilităţi şi traume interioare. Poate de aceea ne comportăm adesea bizar şi neechilibrat (zic unii cercetători), posibil de aceea visăm la lucruri pe care fizic nu le putem realiza în această viaţă şi poate de aceea, uneori, alegem la vot politicieni care nu ne ajută (notă. Aici mă refer, din nefericire, la cei români) şi nu ne oferă soluţii viabile la problemele de zi cu zi. Dar poate că pe viitor se vor dezvolta mai rapid politici coerente cu datele statistice la care oricum lucresază şi echipe din această zonă.

Reclame

Nicusor Dan de la partidul USR, final de campanie electorala la Braila

*Intalnire cu membri si simpatizanti vineri, 9 decembrie 2016, de la ora 18.00 

nicusor-dan-la-braila       Matematicianul Nicusor Dan, consilier general in Bucuresti, presedintele partidului Uniunea Salvati Romania (USR) are programata o intalnire cu membri si simpatizanti ai formatiunii politice vineri, 9 decembrie 2016, de la ora 18.00 la sediul din Bulevardul Independentei nr. 20.

La eveniment vor fi prezenti si candidatii braileni ai USR: Ionut Catalin Stancu – primul pe lista la Camera Deputatilor (este si coordonator al filialei locale, nu a mai facut politica), Leonard Oprea, Nuti Florica Findrihan,  Florin Milea – candidati la Camera Deputatilor, Ionel Mocanu – pe lista de la Senat.

ionut-catalin-stancu

Ionut Catalin Stancu

*** In programul USR (mai multe la https://usr.ro/wp-content/uploads/2016/11/ProiectedeGuvernareUSR.pdf pe site-ul formatiunii politice) promovat in aceasta campanie electorala, in prim plan se afla educatia si sanatatea, eradicarea abandonului scolar prin introducerea programelor tip „After School’, infrastructura, dezvoltarea economica si nu numai a Romaniei.

La randul lor, candidatii braileni si-au propus sa „lupte” in Parlament pentru „eradicarea coruptiei in administratie, oprirea furtului si a risipei banului public, imbunatatirea nivelului de trai al brailenilor„. promovand proiecte de legi care sa ajute la aplicarea acestor idei, dupa cum sustine Ionut Catalin Stancu (foto) si este prezentat in materialele electorale.

Partidului Uniunea Salvați România are filială la Brăila

*Echipa se poate mari cu noi membri, persoane care trebuie sa indeplineasca criteriile de integritate ale formatiunii politice *Pana pe 27 octombrie se strang semnaturi pentru sustinerea candidatilor de la alegerile parlamentare

catalin-stancu-dscn8282

Cătălin Stancu

dscn8286

Cătălin Stancu, Clotilde Armand, Florin Grigorescu

Partidul Uniunea Salvați România (USR) are Filială Locală la Brăila; ședința de constituire a avut loc duminică – 9 octombrie 2016. Membrii fondatori ai filialei, care au trecut de o procedură de selecție specifică USR, și-au ales un Birou local format din Cătălin Stancu (foto) – președinte al filialei, Leonard Oprea – vicepreședinte, Radu Englezu – vicepreședinte, Vasile Neculai – membru, Florin Milea – membru. Foto (Cătălin Stancu, Clotilde Armand, Florin Grigorescu) de la intalnirea cu Clotilde Armand (vicepreședinte USR, consilier local in București – Consiliul Local Sector I) unde brăilenii (https://brailachirei.wordpress.com/2016/08/26/lideri-nationali-si-locali-din-uniunea-salvati-romania-usr-intalnire-la-braila/) dornici de schimbare au primit informații detaliate despre viziunea și programele formațiunii politice iniațiate și conduse de Nicușor Dan.

Filiala Locală Brăila a Partidului Uniunea Salvați România (USR) își propune obținerea unui scor de 10% la alegerile parlamentare din luna decembrie.

              Din programul politic al Partidului Uniunea Salvați România

           Partidul USR aduce în Brăila principiile care stau la baza noii formațiuni politice: reașezarea ierarhiilor în societatea românească pe criteriile moralității și competenței; o administrație publică eficientă, care să optimizeze interacțiunea cu persoanele fizice și juridice; o administrație publică transparentă, care asigură participarea cetățeanului la decizii; stoparea risipei banului public; justiție independentă și eficientă; economie funcțională, in care există o competiție economică corectă, sistemul legislativ și fiscal este predictibil, iar constrângerile birocratice sunt minime; un proiect național pentru marea infrastructură; un sistem educațional de calitate, care formează competențe în acord cu necesitățile vieții sociale și ale pieței muncii; un sistem sanitar care să își eficientizeze resursele și care să garanteze un act medical de calitate; dezvoltarea localităților urbane și rurale care să asigure creșterea calității locuirii și creșterea competitivității localităților; un sector cultural dinamic, creșterea gradului de acces la cultură și protejarea patrimoniului cultural.

Partidul USR și-a lansat in 5 octombrie 2016 și programul (pe web la https://usr.ro/program/) pentru alegerile parlamentare, program structurat pe capitolele transparență, industria modernă, agricultura micilor fermieri, învățământ, cultură, sănătate, transport, energie și mediu, România în lume. Un punct important din programul USR este și interconectarea Moldovei la coridoarele europene. „În Brăila, membrii USR își propun să vină cu soluții pentru problemele stringente cu care se confruntă județul. Principalele acțiuni de anul acesta vor viza strangerea semnaturilor necesare pentru depunerea candidaturilor la alegerile parlamentare, realizarea unei campanii electorale constructive și consolidarea filialei cu specialiști și oameni cu realizări și inițiativă. Activitatea de strângere de semnături are loc până pe data de 27 octombrie 2016, termenul limită de depunere a semnăturilor de susținere. Cei care doresc să susțină Partidul USR pot semna la corturile din zona Primariei si de la Romarta Veche până în 26 octombrie 2016 , zilnic în intervalul 9.00 – 18.00. Fiecare semnătură este prețuită și reprezintă o responsabilizare a Uniunii Salvați România în proiectul său politic„, precizează Cătălin Stancu – președintele Partidului USR Brăila.

Partidul Uniunea Salvați România este fondat pe structura Uniunii Salvați Bucureștiul și este un continuator al partidului care a obținut la București, la alegerile locale, peste 30% din voturi. Partidul își propune o reformare reală a mediului politic și administrativ din România. Pentru detalii, echipa din Brăila poate fi contactată la telefon 0744 990000 sau online pe pagina de facebook USR Brăila la https://www.fb.com/USRBraila/. Ccei interesați să se implice mai mult, pot veni și la sediul din Brăila, B-dul Independenței nr. 20 (intersecție cu str. Școlilor) în fiecare zi de luni și până vineri, între orele 10:00 – 13.00.

Timișoara va fi Capitală culturală europeană în 2021

*Vor fi trei capitale europene ale culturii în 2021: un oraș din România – Timișoara, un altul din Grecia și un al treilea dintr-o țară candidată sau potențial candidată la aderarea la UE

timisoara_vedere_aeriana        Comitetul de selecție responsabil cu evaluarea orașelor românești candidate la titlul de „Capitală culturală europeană” (site la https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/capitals-culture_en) în 2021, format din experți independenți, a recomandat ca titlul să fie acordat municipiului Timișoara – proiectul fiind sub genericul „Light up your city’ (site al asociatiei la http://www.timisoara2021.ro/); desemnarea oficială a municipiului Timișoara va avea loc în lunile următoare. Patru orașe au fost incluse pe lista scurtă în urma preselecției din decembrie 2015: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timisoara. Anunțul a fost făcut in după-amiaza de 16 septembrie 2016, in conferință de presă la Biblioteca Națională din București, in prezența ministrului Culturii – Corina Suteu (care a postat aproape instantaneu și pe reteaua Facebook numele Timișoarei). N.aut. De fiecare dată cand s-a relalat subiectul, a fost punctat faptul că o mare importanță in punctarea proiectelor a avut politica dedicată culturii a administrațiilor din orasele candidate.  Foto din Timișoara preluate de pe net.

Tibor Navracsics – comisar european pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „În 2021, România va fi gazda celei de a doua Capitale culturale europene, după Sibiu, în 2007. Interesul a fost considerabil, fiind depuse inițial 14 candidaturi, din care au fost preselectați patru finaliști. Cifrele demonstrează, încă o dată, cât de populară este această inițiativă UE în rândul orașelor și al cetățenilor săi. Doresc să felicit Timișoara pentru dosarul de candidatură câștigător. Sunt încrezător că Timișoara le va oferi vizitatorilor din Europa și din întreaga lume ocazia de a descoperi orașul și patrimoniul său cultural și de a aprecia diversitatea culturală din Uniunea Europeană, precum și valorile noastre comune. Sunt convins că acest titlu îi va aduce Timișoarei beneficii importante pe termen lung, atât culturale, cât și economice și sociale, așa cum s-a întâmplat cu multe alte orașe desemnate capitale culturale europene în trecut„. 2016-02-03-timisoara-1

Lansat în 1985, la inițiativa ministrului grec al culturii de atunci, Melina Mercouri, proiectul „Capitalelor culturale europene” a devenit, între timp, unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale ale Uniunii Europene. Motivația inițială a proiectului este, în prezent, mai pertinentă decât oricând: de a le oferi europenilor ocazia de a afla mai multe despre cultura celorlalți, de a intra într-un dialog intercultural și de a se bucura de istoria și de valorile comune pe care le dețin, cu alte cuvinte, de a trăi sentimentul de apartenență la comunitatea europeană. De-a lungul anilor, proiectul „Capitale culturale europene” a crescut în anvergură și importanță, contribuind la dezvoltarea culturală, socială și economică a multor orașe și regiuni învecinate din Europa.

2016-02-03-timisoara      În conformitate cu Decizia Parlamentului European și a Consiliului privind acțiunea UE „Capitale culturale europene”, vor fi trei capitale europene ale culturii în 2021: un oraș din România, un altul din Grecia și un al treilea dintr-o țară candidată sau potențial candidată la aderarea la UE. Comitetul de selecție din Grecia se va reuni în luna noiembrie 2016, iar selecția pentru țările candidate/potențial candidate va avea loc la Bruxelles în octombrie. Actualul sistem de acordare a titlului de „Capitală culturală europeană” prevede ca selecția să aibă loc în două runde: o preselecție, în urma căreia este întocmită o listă scurtă cu orașele candidate, și o selecție finală, la aproximativ nouă luni după preselecție (un singur oraș este recomandat pentru acordarea titlului). Orașele selectate sunt ulterior desemnate oficial capitale culturale europene de către statele membre respective.

           România a lansat o invitație de depunere a candidaturilor în decembrie 2014. 14 orașe și-au exprimat interesul: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu-Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureș și Timisoara. Preselecția a avut loc în decembrie 2015 și patru orașe (Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara) au fost incluse pe lista scurtă și li s-a acordat timp până în august 2016 să-și definitiveze candidaturile. Conform criteriilor de selecție, orașele trebuie să pregătească un program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care să încurajeze participarea părților interesate din oraș și din vecinătățile acestuia și să atragă vizitatori din întreaga țară și din Europa. Programul trebuie să producă un impact de durată și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului respectiv. Localitățile trebuie să dovedească, de asemenea, că se bucură de sprijinul autorităților publice locale competente și că au capacitatea necesară pentru a implementa proiectul. Toate candidaturile din România au fost evaluate de o comisie alcătuită din 12 experți independenți – doi experți desemnați de Ministerul Culturii din România și alți zece numiți de instituțiile și organismele Uniunii Europene.

              Cei zece membri ai comisiei desemnați de instituțiile și organismele Uniunii Europene sunt: (numiți de Comisia Europeană) Steve Green (Regatul Unit) cu o vastă experiență în domeniul relațiilor culturale internaționale și în promovarea rolului culturii și al competențelor lingvistice în societate alături de rețeaua EUNIC (rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană) și British Council; Jordi Pardo (Spania) – director general al Fundației Pau Casals și expert în planificare strategică și reînnoire urbană prin cultură și turism; Suzana Žilič Fišer (Slovenia) – profesor și șef al Departamentului de Comunicare Media din cadrul Universității din Maribor și director general al Maribor – Capitală culturală europeană 2012; (numiți de Consiliu) Ulrich Fuchs (Germania), director artistic adjunct și director de programe al Linz (Capitală culturală europeană 2009) și Marseille-Provence (Capitală culturală europeană 2013); Aiva Rozenberga (Letonia) – director al Institutului Leton și director de programe al Riga – Capitală culturală europeană 2014; Pauli Sivonen (Finlanda) – director al Muzeului Serlachius; (numiți de Parlamentul European) Sylvia Amann (Austria) – specialist în dezvoltare urbană, regională și rurală, cultură și economie creativă; Cristina Farinha (Portugalia) – expert în dezvoltarea sectoarelor creative și strategii culturale naționale; Agnieszka Wlazeł (Polonia) – expert în dezvoltarea publicului, fost director general și director artistic la diferite festivaluri de artă; (numiți de Comitetul Regiunilor) Alain Hutchinson (Belgia) – comisar al Guvernului de la Bruxelles, responsabil cu relațiile cu organizațiile europene și internaționale și viceprimar al Saint Gilles responsabil cu educația.

             După Wrocław (Polonia) și Donostia-San Sebastián (Spania) în 2016, Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru) vor fi capitale culturale europene în 2017, Leeuwarden (Țările de Jos) și Valletta (Malta) în 2018, Matera (Italia) și Plovdiv (Bulgaria) în 2019. Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) au fost recomandate să fie capitale culturale europene în 2020.

Oportunitati de afaceri in Braila, capitala culturala europeana

* Acestea si nu numai au fost in atentia participantilor la dezbaterea publica din 5 martie 2015, oamenii de afaceri solicitand politicienilor – a cata oara? – un mediul legislativ pertinent si conectat la realitati, iar politicienii si reprezentantii administratiei promitand rezolvari la problemele curente

Asa cum era anuntat, joi – 5 martie 2015 – a avut loc (https://brailachirei.wordpress.com/2015/03/04/oportunitati-de-afaceri-si-investitii-dezbatere-publica-la-braila/) in sala mare a Prefecturii Braila dezbaterea publica “Identificarea oportunitatilor de afaceri si investitii in judetul Braila” la care au participat oameni de afaceri – inclusiv din Austria, Egipt, Italia, Turcia – si din administratie, dar si cativa dintre initiatorii Asociatiei „Braila, capitala culturala europeana 2021”. Despre acest din urma subiect s-a vorbit, in context, ca o formula de intensificare a activitatilor de refacere urbana – sa nu uitam ca unul dintre organizatorii evenimentului a fost institutia arhitectului sef din Consiliul Judetean (CJ) – si de dezvoltare industriala, comerciala, cultural-artistica.

DSCN6926          Intre cei care au luat cuvantul au fost si Viorel Mortu – presedinte interimar al CJ Braila, omul de afaceri Iulian Zamfir – coordonator Uniunea Generala a Industriasilor din Romania (UGIR) filiala Braila si arhitectul sef Costel Dragan de la CJ Braila (principalii organizatori locali), Nicolae Bacalbasa – presedinte CJ Galati, oameni de afaceri straini si lideri de patronate romani, Luminita Mihailov – director Agentia Regionala de Dezvoltare Sud-est, Reliana Bogdan – administrator al Societatii Rocreativ Trade SRL (apartine CJ Braila) care va trebui sa se ocupe (deocamdata este in forma incipienta) de dezvoltarea turismului local si de punerea in valoare a patrimoniului existent. Moderatorul intalnirii a fost Stefan Rădeanu – secretar general UGIR.

A fost subliniata necesitatea dezvoltarii zonei metropolitane Braila – Galati, o idee la care tinea mult si regretatul critic literar si om politic Laurentiu Ulici, chiar daca la vremea respectiva (destul de aproape de decembrie 1989) existau numerosi opozanti si carcotasi. Tot despre zona metropolitana Braila – Galati a vorbit si deputatul Dorin Silviu Petrea care a amintit ca exista, la Bruxelles – sediul central al Comisiei Europene, documente ce confirma formularea oficiala pentru ceea ce poate fi, cu siguranta, cea mai mare zona urbana din Romania, cu un urias potential de dezvoltare, dar si sanse reale de atragere a fondurilor europene. DSCN6913

Lucian Nicu Olteanu – prefectul judetului Braila – a fost prezent la dezbatere, dar si primarul municipiului Aurel Gabriel Simionescu, viceprimarul Doinita Ciocan, senatorul social-democrat Ion Rotaru care a luat cuvantul si nu a uitat sa mentioneze recenta propunere a Guvernului de modificare a Codului fiscal, deputatii social-democrati Marian Viorel Dragomir (brailean) si Florin Pîslaru (galatean) care a luat cuvantul si a subliniat importanta bunelor relatii intre galateni si braileni, deputata Marioara Nistor (UNPR, fosta PP-DD la preluarea mandatului) etc.  DSCN6937

DSCN6967        Profitand de prezenta oamenilor politici, oamenii de afaceri au subliniat lipsa unor politici coerente care sa ofere stabilitate, predictibilitate si arii concurentiale in domeniile economiei, greselile din politica fiscala unde schimbarile sunt prea rapide si, in consecinta, daunatoare dezvoltarii intreprinzatorilor indifferent de categoria lor: mici, mijlocii, mari. In consecinta, au cerut o implicare constructiva politicului si administratiei, dar si o conclucrare care sa aduca beneficii atat mediului de afaceri cat si, implicit, popupatiei. Stefan Rădeanu a subliniat chiar ca ar fi incantati sa fie invitati in comisiile parlamentare atunci cand se discuta proiectele de legi astfel incat acestea sa devina de un real folos intregii comunitati.

Mai multe imagini in album foto de la eveniment la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.823728617719729.1073742104.196618800430717&type=1 pe pagina Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei. ??????????

DSCN6971        S-a vorbit si despre pregatirea candidaturii Brailei pentru capitala culturala europeana 2021, dosar care trebuie prezentat in august- septembrie 2015, o idee sustinuta prin Asociatia „Braila, capitala culturala europeana 2021” – dintre initiatorii ideii fiind prezenti Constantin Teodorescu, Cristian Niculae care au invitat oficialii si oaspeti sa se fotografize langa banner=ul special confectionat.  DSCN7006

Aici ma simt datoare (n.aut. Armanda Filipine) sa sublinez ca una din conditiile de baza ale acceptarii dosarului de candidatura este si participarea masiva a societatii civile / populatiei la activitatile propuse a fi desfasurate in anul 2021 – evident, se presupune ca oamenii participa de obicei la actiuni culturale…

Liberalul Eduard Ciocan către deputatul Dragomir: „… este important să avem o atitudine corectă”

* <Domnule Dragomir, nu este corect să blamaţi nişte oameni care v-au ajutat inclusiv să ajungeţi în Parlament, doar pentru că partidul a hotărât să se lepede de „haina grea”, pe nume Gheorghe Bunea Stancu, dar care v-a protejat şi v-a ţinut de cald până nu demult>, subliniaza liberalul in luarea sa de pozitie

Ed Ciocan 100_8278          Eduard Ciocan (foto din arhiva revistei Braila Chirei) – membru al Partidului Naţional Liberal, consilier local municipal din partea formatiunii politice – răspunde deputatului Marian Viorel Dragomir de la PSD (https://brailachirei.wordpress.com/2014/12/15/deputatul-marian-viorel-dragomir-liberalii-vor-sa-ramana-stapanii-deconcentratelor/) cu argumente referitoare atât la deconcentrate cât şi la pozitia liberală fată de zona institutiilor statului in care activează functionari publici. Iata raspunsul sau:

<Am constatat interesul recent manifestat de domnul deputat Marian Dragomir faţă de directorii instituţiilor deconcentrate din judeţul Brăila. Abordarea mi se pare total greşită, acei oameni nefiind „muşte puse pe un ţintar”, aşa cum lasă să se înţeleagă abordarea domnului Dragomir. Este de înţeles, poate, faptul că domnul Dragomir nu cunoaşte numirile în funcţie pe care mentorul său politic (fostul preşedinte al PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu), le-a făcut de-a lungul timpului. Pot, însă, pentru corecta informare a opiniei publice, să-i reamintesc eu. Atunci când a fost vorba de unele numiri pe care chiar PNL-ul de la acea vreme a insistat să le facă, acest lucru nu a fost posibil din cauza PSD-ului, care a sprijinit rămânerea în funcţie a unor directori cu destule probleme la activ. Domnule Dragomir, nu este corect să blamaţi nişte oameni care v-au ajutat inclusiv să ajungeţi în Parlament, doar pentru că partidul a hotărât să se lepede de „haina grea”, pe nume Gheorghe Bunea Stancu, dar care v-a protejat şi v-a ţinut de cald până nu demult.

          Este şi acesta un mod de a face politică, dar ştim cu toţii că electoratul nu-l mai apreciază. Pe 16 noiembrie, românii au atras atenţia că vor altceva de la politicieni, cu atât mai mult de la unul tânăr şi idealuri măreţe. Cred că este important să avem o atitudine corectă şi constantă cu privire la oamenii care, atât în viaţa personală, cât şi în viaţa politică, ne-au întins o mână. Asta-i recomand d-lui deputat Dragomir să facă atunci când vine vorba de fostul preşedinte al PSD Brăila, ce l-a susţinut decisiv pentru ocuparea postului de deputat. Indiferent de ce spui sau faci la un moment dat, oamenii care te cunosc, ştiu întotdeauna cine ţi-a dat şansa să ai o tribună de la care să vorbeşti. După toate declaraţiile din ultima perioadă ale domnului Dragomir, concluzia mea este că dânsul e singurul care are impresia că PNL-ul este la putere la Brăila. Poate ar fi bine să-i întrebăm pe oamenii acestui municipiu şi judeţ ce părere au şi cine cred ei că deţine puterea la Brăila, PSD sau PNL. Chiar mă gândesc, după sărbători, să iniţiez un demers în acest sens>.

Pe acelasi subiect, au comentat/ raspuns acuzatiilor social-democratului Marian Viorel Dragomir liberalii Radulescu Adrian Neagu (amanunte la https://brailachirei.wordpress.com/2014/12/16/liberalul-radulescu-adrian-raspunde-deputatul-marian-dragomir/) si Vasile Cortez (amanunte la https://brailachirei.wordpress.com/2014/12/16/liberalul-vasile-cortez-raspunde-deputatul-marian-dragomir/).

N.aut. Eduard Ciocan este unul dintre tinerii liberali implicati si in actiuni caritabile care se indreapta spre tinerii performeri. Astfel, una din implicari este cea de sponsorizare a competitiilor scolare – exemplu la https://brailachirei.wordpress.com/2012/07/13/lasa-dunarea-sa-te-inspire-editia-a-iii-a-la-premiere/ unde s-a aflata alaturi de colegii liberali Catalin Nicolae Stanica si Catalin Hagiu.

Deputatul Nazare vrea un PNL nou la Braila

* „I-am radiat din lista de membri pe toți cei care au rămas în funcții publice obținute inițial cu sprijinul PDL”, afirma liderul PDL Braila, co-presedinte al noului PNL Braila

            Într-un comunicat de presă,  deputatul Alexandru Nazare (foto din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei), co-preşedinte PNL Brăila oferă urmatoarele detalii despre activitatea politică: „Într-o decizie luată anterior oficializării fuziunii prin contopire cu Partidul Naţional Liberal, Biroul Permanent Județean al PDL Brăila a decis în unanimitate radierea din lista de membri ai partidului pe toți aceia care ocupă în continuare funcții publice obținute inițial cu sprijinul PDL.  Nazare  DSCN1762 

Partidul Democrat Liberal este un partid care a făcut opoziție la Brăila, iar acum, prin fuziunea cu PNL, vrem să rămână foarte clar că ne dorim o altfel de politică pentru brăileni. Colaborarea cu o administrație dominată de PSD și ocuparea de funcții publice prin bunăvoința acesteia este de netolerat pentru o opoziție puternică. Obiectivul nostru este să le oferim brăilenilor o alternativă, o politică transparentă ghidată de respectul pentru cetățeni și angajamentul față de România lucrului bine făcut susținută de președintele ales Klaus Iohannis. Biroul Permanent Județean al fostului PDL a decis că un prim semnal pe care trebuie să îl dăm este să ne disociem de toți aceia care la un moment dat au fost membri PDL și i-am susținut astfel pentru ocuparea unor funcții publice, dar care acum preferă o politică în interes personal prin colaborarea cu administrația PSD. Ei au fost acum radiați din lista de membri și nu se vor regăsi prin urmare nici în noul Partid Național Liberal”.

Alexandru Nazare nu a oferit nume de persoane sau de organizatii din judet aflate in situatia descrisă.