Forum Regional pentru Dezvoltare Durabilă, la Geneva

*În 21 şi 22 martie 2019 * Au participat şi reprezentanţi ai Departamentului român pentru dezvoltare durabilă

La Geneva (Elveţia) s-a desfăşurat în 21 şi 22 martie 2019 Forumul Regional pentru Dezvoltare Durabilă (mai multe despre agenda manifestării la https://www.unece.org/rfsd2019.html pe site The United Nations Economic Commission for Europe – UNECE). Câteva din temele de pe agenda înaltei reununi au vizat adoptarea de politici în vederea responsabilizării cetăţenilor cu privire la acest amplu subiect – https://sustainabledevelopment.un.org/sdgs agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (detalii în document 2030 Agenda for Sustainable Development web) a fost adoptată de statele membre ONU în 2015, România aderând abia în 2018 – sau cum se pot utiliza înaltele tehnologii şi noile descoperiri ştiinţitifice în dezvoltarea durabilă, cum să se dezvolte cooperarea regională pe acest subiect etc.

   La evenimente au participat şi reprezentanți ai Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din România. Spre exemplu, Csilla Lőrincz – șef de birou în acest Departament, a moderat discuțiile într-o dezbatere privind drepturile omului în contextul Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă și a participat în calitate de speaker la un eveniment conex organizat de European Youth Forum – la acesta a subliniat importanța implicării tineretului în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă care reprezintă o prioritate intersecțională a președinției României la Consiliul UE. Consilierul de stat László Borbély și Csilla Lőrincz au prezentat delegației UE de la Geneva activitatea Departamentului în perioada președinției României la Consiliul UE (ianuarie – iunie 2019).

** * Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (la nivelul UE, Consiliul Uniunii şi-a luat rolul în serios şi a propus 17 obiective de atins – detalii la https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/06/20/agenda-sustainable-development/) „Transformarea lumii în care trăim” a fost adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilă (New York, 25-27 septembrie 2015). Aceasta include un set de obiective de dezvoltare durabilă globale care au înlocuit obiectivele de dezvoltare ale mileniului de la 1 ianuarie 2016. Agenda 2030 oferă un răspuns provocărilor de la nivel global abordând, într-o manieră cuprinzătoare, problema eradicării sărăciei și dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile. Cele 17 noi obiective de dezvoltare durabilă împreună cu cele 169 de ținte aferente se referă la domenii-cheie, precum sărăcia, drepturile omului, securitatea alimentară, sănătatea, consumul și producția sustenabile, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, infrastructura, gestionarea durabilă a resurselor naturale, oceanele, schimbările climatice și egalitatea de gen.

Nota red. Comunicatul guvernului titrează „România, reprezentată cu succes la Forumul Regional pentru Dezvoltare Durabilă de la Geneva”, subliniind că „Forumul Regional pentru Dezvoltare Durabilă a oferit oportunitatea de a face mai vizibilă activitatea României în acest domeniu, dar și de a consolida astfel poziția de hub regional pe care țara noastră o ocupă în interiorul UNECE”…

Nu ştiu de unde au scos-o, pentru că dacă privim cu atenţie obiectivele noi propuse în 2016 la nivelul Consiliului Uniunii, nu văd care dintre ele sunt de interes pentru actualul guvern şi nu par să fie promovate în România, aşa cum sunt ele conturate în spiritul dezvoltării durabile gândite la nivelul ONU şi le-am prezentat aici… Chiar nu pricep de ce se laudă!

Lansare „România Educată”, proiect prezidenţial

*După două prime etape de dezbatere publică, derulate în 2016 – 2018, ar urma alţi 12 ani în care politicl publice inteligente ar trebui să aşeze educaţia din România pe coordonatele optime care să ajute cetăţenii şi societatea secolului XXI

Klaus Iohannis – preşedintele României, profesor de fizică, fost primar al oraşului municipiul Sibiu, a iniţiat proiectul naţional „România Educată” cu scopul de a susține reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate, pentru că „la intrarea în cel de-al doilea secol de existenţă ca stat modern şi unitar, este important ca educația să dobândească o fundaţie solidă și predictibilă„. Mai multe pe site la www.romaniaeducata.eu – tot aici pot fi transmise opinii, prin intermediul formularului de contact.

      În context, administrația prezidențială a derulat o amplă dezbatere publică privind educația din România, două prime etape derulându-se în perioada 2016 – 2018. La finalul acestor trei ani, au rezultat o viziune de țară cu obiectivele aferente asupra educației și cercetării din România pentru următorii 12 ani (2018 – 2030) şi propuneri de politici publice pe temele prioritare în proiect. Acestea sunt: (1) Cariera didactică, (2) Echitatea sistemului educațional, (3) Profesionalizarea managementului educațional, (4) Învățământul profesional și tehnic de calitate, (5) Autonomie, internaționalizare și calitate în învățământul superior, (6) Educație timpurie, (7) Evaluarea elevilor și studenților. Rezultatele acestor dezbateri au fost prezentate în 5 decembrie 2018 când începe a treia etape a proiectului strategic.

     În alocuţiunea sa, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că „România Educată” este un proiect strategic, care vrea să ajute la creionarea, la conceperea unui sistem educațional pentru România secolului XXI, care vrea să ajute politicienii să vină cu politici educaționale bune, să ajute pe dascăli să reușească să predea în așa fel încât să fie și ei, și elevii mulțumiți, dar și părinții, dar și angajatorii.

În exporturile UE, România are cea mai bună reprezentare a femeilor în domeniu

*Din studii recente reiese că România se numără printre țările cu cei mai mulți angajați, în jur de 1,4 milioane, care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene * Exporturile au permis existenţa a 36 milioane locuri de muncă în UE, dintre care 14 miloane sunt ocupate de femei * Totuşi, exporturile au crescut cel mai puţin în România, comparativ cu alte ţări ale UE 

De ce e important ca o ţară facă exporturi, o ştie oricine are cât de cât noţiuni de economie. De ce şi în România domeniul ar trebui să fie mai bine reprezentat, şi politicile din domeniu ar trebui să fie mai bine articulate, o spune şi Comisia Europeană care a identificat politica comercială drept o componentă esențială a strategiei 2020 pentru UE. De aceea, este important să fie înţeles modul în care fluxurile comerciale afectează ocuparea forței de muncă. În context, colectarea de informații și analize sprijină elaborarea de politici bazate pe date concrete.  Astfel, Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene și Direcția Generală Comerț a Comisiei au colaborat pentru a elabora o publicație care își propune să fie un instrument valoros pentru factorii de decizie și pentru cercetătorii din domeniul comerțului.

    Studii referitoare la exporturile în UE au fost publicate în 27 noiembrie 2018 de Comisia Europeană. De aici reiese că România se numără printre țările cu cei mai mulți angajați care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene la nivel mondial, respectiv 1,4 milioane de români. Dintre aceștia, femeile reprezintă 44 %, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. Jumătate din exporturile României în afara Uniunii sunt legate de servicii.

Exporturile UE la nivel mondial sunt mai importante ca oricând, sprijinind 36 milioane de locuri de muncă în întreaga Europă, cu două treimi mai multe decât în 2000. Dintre acestea, 14 milioane sunt ocupate de femei. În plus, exporturile UE către exterior generează în Uniune o valoare adăugată de 2.300 miliarde euro. La nivelul României, acestea se ridică la aproape 20 miliarde euro.

Cecilia Malmström – comisarul uropean pentru comerț: „Studiul arată cât se poate de clar că schimburile comerciale înseamnă locuri de muncă. Exporturile din UE către întreaga lume asigură mijloacele de trai ale unui număr considerabil și din ce în ce mai mare de cetățeni din fiecare colț al Europei. Aproape 40 % dintre persoanele ale căror locuri de muncă sunt susținute de comerț sunt femei. De asemenea, activitatea comercială a UE sprijină milioane de locuri de muncă dincolo de granițele Uniunii, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Iată încă o dovadă că schimburile comerciale pot fi în egală măsură benefice pentru toate părțile: ceea ce este bun pentru noi este la fel de bun și pentru partenerii noștri din întreaga lume”.

În România, locuri de muncă aferente domeniul export se regăsesc în servicii (50 %), materie primă (24 %), mașini și echipamente de transport (11 %), altele (15 %). Acești angajați reprezintă 16,2 % din forța de muncă la nivel național, iar cei mai mulți dintre ei (61%) au educație medie. Cu toate că este a opta țară din UE în funcție de numărul total al angajaților care depind de exporturile Uniunii la nivel mondial, România a avut una dintre cele mai mici creșteri la acest capitol între 2000 – 2017, de 26 % (de la 1,1 milioane, la 1,4). Țările cu cel mai mare avans au fost Bulgaria (312 %), Slovacia (213 %) și Portugalia (172 %). La nivelul României, din acești cei 1,4 milioane angajați, 300.000 au locuri de muncă legate de exporturile altor state membre UE. De asemenea, exporturile României susțin alte 56.000 locuri de muncă din celelalte țări UE. Cele mai multe locuri de muncă din UE susținute de comerțul cu restul lumii depindeau în 2017 de exporturile din Germania (8,4 milioane, din care 1,6 milioane în alte state membre), Marea Britanie (4,2 milioane), Franța (3,4 milioane) și Italia (3,2 milioane). Raportat la totalul forței de muncă din UE, acești angajați reprezintă 15,3%. De la preluarea mandatului de către actuala Comisie, în 2014, numărul de locuri de muncă susținute de exporturi a crescut cu 3,5 milioane. Acestea sunt, în medie, cu 12% mai bine plătite decât locurile de muncă din restul economiei.

Dezbatere „Tinerii în dialog cu Parlamentul European”, în București

*Miercuri, 21 noiembrie 2018, între 16.30 -18.00, în sala Aula Magna a Facultăţii de Drept * Participă președintele Antonio Tajani şi liderii grupurilor politice din PE

Antonio Tajani – președinte al Parlamentului European şi liderii grupurilor politice din PE – respectiv membrii Conferinţei Preşedinţilor din PE care adoptă cele mai importante decizii în PE – se află în România în aceste zile și participă la un eveniment de dialog cu tinerii în București, o dezbatere unică organizată în contextul în care România preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019. 

        Evenimentul are loc miercuri, 21 noiembrie 2018, între 16.30 -18.00, în sala Aula Magna a Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti (Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36 – 46).

         Biroul de Legătură al Parlamentului European în România a invitat, de asemenea, și reprezentanţi mass-media la dezbaterea „Tinerii în dialog cu Parlamentul European” cu preşedintele Antonio Tajani și liderii grupurilor politice. Accesul în sală este permis până la ora 16.00, pe baza unei înscrieri prealabile. Tinerii pot explica înalților reprezentanți europeni felul în care își doresc să arate Europa generației lor, pot întreba cum pot fi identificate mai multe oportunități pentru tineri și mai multe locuri de muncă pentru ei în UE, plus multe altele – din agenda 2019 a UE, an electoral. Dezbaterea va fi transmisă LIVE, în format video & text, de CaleaEuropeană.ro, iar discuțiile vor fi moderate de jurnalistul Dan Cărbunaru – director publicația Calea europeană.

** * Grupurile politice din PE sunt (în ordinea numărului de membri pe care îi au în componență): Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Grupul Europa Libertății și Democrației Directe și Grupul Europa Națiunilor și a Libertății.

        Prezența președintelui PE și a liderilor de grupuri politice are loc în contextul în care România va asuma (Nota aut. Dacă nu se întâmplă lucruri și mai grave în România din punct de vedere poltiic și guvernamental), în premieră, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europenă, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

TestIMM, proiect european derulat de Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est

*Proiectul “TestIMM – Îmbunătățirea capacității mediului de afaceri pentru a propune politici publice alternative la inițiativele guvernamentale” se derulează în perioada septembrie 2018 – ianuarie 2020 * Vor fi propuse cinci noi politici publice de îmbunătățire a legislației care afectează IMM-urile * Proiectul este cofinanțat din FSE prin POCA

     Asociația Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est, preşedinte Radu Oprea, a demarat implementarea proiectului “TestIMM – Îmbunătățirea capacității mediului de afaceri pentru a propune politici publice alternative la inițiativele guvernamentale”. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă și își propune să îmbunătățească procesul legislativ care afectează mediul de afaceri.
Asociația va iniția parteneriate cu ONG-uri, patronate și sindicate din România, pentru a colabora la realizarea de noi propuneri de politici publice, va organiza traininguri pentru un număr de 120 de persoane membre în aceste organizații privind realizarea de propuneri de politici publice alternative pentru proiectele de acte normative și legislația aflată în vigoare și va dezvolta instrumente noi de comunicare și informare cu mediul administrativ de la nivel central.
Prin intermediul proiectului se vor realiza cinci propuneri noi de politici publice ce vizează îmbunătățirea legislației care afectează IMM-urile, în conformitate cu principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” al Small Business Act al Comisiei Europene. Conform Ordinului ministrului delegat pentru IMM nr. 698/ 2014 și recomandării Comisiei Europene privind importanța aplicării Testului IMM în toate țările membre (COM/ 2011/ 0803 final), actele normative din România nu trebuie să afecteze negativ mediul de afaceri. alternative la proiectele de acte normative. „Prin proiect vor fi vizate domenii precum legea prevenirii si imbunatatiri la aceasta, legea salarizarii, hotararile de guvern care reglementeaza finantarile nationale pentru start-up-uri si IMM-uri, ordonante de urgenta privind reglementarea unor masuri pentru stimularea absorbtiei de fonduri externe nerambursabile, legislatia privind activitatea din domeniul turistic, legislatia privind regimul fiscal, proiecte de legi privind acorduri de imprumut dintre Romania si institutii financiar bancare, legislatie privind achizitiile publice, legislatie de mediu, legislatie aferenta fiecarui minister de resort si comisie parlamentara„, subliniază iniţiatorii. De asemenea, Beneficiarul va dezvolta aplicația TestIMM.ro, care va facilita procesul de elaborare a propunerilor de politici publice privind îmbunătățirea mediului de afaceri din România.
Un rezultat important al proiectului îl constituie acceptarea de către autoritățile publice abilitate, a unui număr de cinci politici publice alternative la actele normative care afectează mediul de afaceri din România, alese din domenii precum legea prevenirii, legea salarizării, hotărârile de guvern care reglementează finanțările naționale pentru start-up-uri și IMM-uri, ordonanțe de urgență privind reglementarea unor măsuri privind stimularea absorbției de fonduri externe nerambursabile, legislația privind activitatea din domeniul turistic, regimul fiscal, achizițiile publice.
Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020, Axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente, Obiectivul specific 1.1 Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP, cod proiect SIPOCA 139, SMIS 110215. Proiectul se va implementa pe o perioadă de 16 luni, respectiv septembrie 2018 – ianuarie 2020 și are o valoare totală de 971.138,20 lei.

Protestul copiilor contra Ordonantei 13

*Sambata, 4 februarie 2017, in Bucuresti si alte catava orase mari parintii au iesit dimineata si la pranz in strada, protestand impreuna cu pruncii in brate, in carucioare impotriva Ordonantelor de Urgenta prin care Guvernul Sorin Grindeanu a dorit sa modifice Codul penal si Codul de procedura penala 

 

„Protestul copiilor”, 4 febr 2017, Bucuresti

A cincea zi de proteste in Romania s-a concretizat inca in dimineata de sambata, 4 februarie 2017, cand peste 2000 de parinti cu copii in brate, cu copii in caruciare, cu copii mici de mana au ales sa demonstreze in Piata Victoriei impotriva Ordonantelor de Urgenta de modificare a Codul penal si Codul de procedura penala (ceea ce s-a publicat sub numele de Ordonanta de Urgenta nr. 13 din 31 ianuarie 2017 publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 1 februarie 2017  – oug-13-din-31-ian-2017 (click pe document in format DOCX pentru amanunte); poate fi vizualizata si la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/186333), texte despre care s-a spus ca favorizeaza o serie de politicieni cu probleme grave penale, inclusiv pe Liviu Dragnea – presedintele PSD care are deja o condamnare penala cu suspendare (ce ar fi urmat sa fie anulata de actul normativ).  Foto / stop din filmare de la stiripesurse.ro cu imagine din Bucuresti; foto din Timisoara, via Brandusa Armanca

„Protestul copiilor”, 4 febr. 2017, Timisoara

„Protestul copiilor” a socat un pic opinia publica, evident ca partidul de la putere (PSD) prin reprezentantii lui a avut o opinie puternic vocala (si pe retelele de socializare s-au dus aprigi dispute care incercau sa distraga atentia de la ceea ce a suparat lumea de bun simt, respectiv Ordonanta 13). Parintii  si copii au avut, la fel ca in celelalte proteste pasnice din zilele/ serile precedente, pancarde cu sloganuri care spun toate nemultumirile: „Abrogare OUG”, „Abrogati si plecati’ , „Nu ne furati tara” etc. Doar ca de data aceasta pancardele au fost mai putine si steguletele au fost mai multe. La ora pranzului erau deja vreo 7000 de protestatari si isi propuneau sa mearga in mars spre Palatul Parlamentului, sa faca un lant uman in juriul cladirii.

N.red.  Intre timp, din noaptea de 31 ianuarie 2017 cand a fost adoptata Ordonanta, la sedinta de Guvern inceputa la ora 20.45 si care nu avea pe ordinea de zi decat bugetul pe 2017…, au fost luari de pozitie impotriva textului legislativ cu dedicatie si ale strazii – au fost peste 150000 de oameni la proteste, nuami in Bucuresti intr-una din seri, cel mai mare miting de dupa decembrie 1989, dar si luari critice de pozitie ale unor oficiali europeni si numai.

De la Comisia Europeana, Jean Claude Juncker – presedintele CE, si prim-vicepresedintele Frans Timmermans au avertizat Guvernul Romaniei să nu submineze lupta impotriva coruptiei: „Lupta împotriva corupţiei trebuie să avanseze, nu să fie subminată. Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluţiile recente din România. Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei este esenţială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Raportul Comisiei privind Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), publicat săptămâna trecută, a salutat bilanţul pozitiv realizat de către procurorii şi judecătorii din România în abordarea corupţiei la nivel înalt (…)”.

Strainii realizeaza ca lupta impotriva coruptiei isi inmoaie ritmul, care parea ca era pe acela cea buna – prin eforturile Justitiei, ale Directiei Nationale impotriva Coruptiei (DNA) si ca incepuse sa dea rezultate. ”Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la acţiunile Guvernului României din noaptea de 31 ianuarie 2017, care au subminat progresele înregistrate în ultimii zece ani de România în privinţa statului de drept şi în lupta împotriva corupţiei”, au subliniat intr-un comunicat comun sefii Ambasadele Belgiei, Canadei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Statelor Unite ale Americii.

In plus, din 1 februarie 2017 presa straina a inceput sa spuna lucrurilor pe nume, alterand inca o data imaginea Romaniei. Alte ambasade au afirmat ca Romania nu va mai fi considerata o tara atractiva pentru investitorii straini, cursul leu-euro-dolar a avut oscilatii care nu au favorizat oamenii de afaceri din Romania… Cu alte cuvinte, Ordonanatele si Guvernul Grindeanu au adus Romaniei si romanilor prea multe deservicii!

Activitate la Penitenciarul de Minori și Tineri Tichilești de Înălțării Domnului – Ziua Eroilor

*Eveniment, in 9 iunie 2016, inclus in proiectul ,,Mărturisire și Memorie Penitenciară”

 

            În ziua Înălțării Domnului – 9 iunie, Ziua Eroilor, zece tineri aflați în custodia Penitenciarul de Minori și Tineri Tichilești, împreună cu lucrători ai unităţii, au participat alături de autoritățile locale, cadre didactice și elevi din localitatea Însurăţei, la slujba de pomenire a eroilor oficiată pe platoul Căminului Cultural din Tichilești.

            Totodată, a fost cinstită şi memoria foştilor deţinuţi politici printr-o slujbă de pomenire a celor care și-au pierdut viața în penitenciarele romănești în perioada comunistă, fiind depusă o coroană de flori la monumental ridicat în amintirea acestora, la Dropia Însurăţei. Această activitate face parte din proiectul ,,Mărturisire și Memorie Penitenciară” inițiat de către  Administrația Națională a Penitenciarelor.

Semestrul european 2016: Comisia a publicat rapoartele de țară

*Urmatoarele etape in Semestrul european presupun intalniri CE – tarile membre UE pentru discutarea rapoartelor de tara, pregatirea de catre tarile europene a programelor de reforma si stabilitate/ convergenta

Comisia Europeană (CE) a publicat in 26 februarie 2016 analiza anuală privind provocările economice și sociale cu care se confruntă statele membre ale UE, ceea ce numim generic rapoarte de  țără (sunt disponibile la http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_en.htm). Rapoartele sunt un instrument al semestrului european* (http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/the_european_semester/index_en.htm) raționalizat pentru coordonarea politicilor economice care permite monitorizarea reformelor de politică și care indică din timp provocările pe care statele membre ar trebui să le abordeze. În urma publicării, în luna noiembrie 2015, a analizei anuale a cresterii (http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/2016/ags2016_annual_growth_survey_ro.pdf) pentru 2016 și a recomandării privind zona euro, care stabileau prioritățile la nivel european, acum, prin aceste rapoarte, acum atenția este indreptată spre dimensiunea națională. Rapoartele stau la baza discuțiilor membrilor CE cu statele membre privind opțiunile de politici naționale, anterior prezentării programelor lor naționale în aprilie și vor contribui la formularea, spre sfârșitul primăverii, a recomandărilor specifice pe care Comisia le adresează fiecărei țări.

*The European Semester is the EU’s annual cycle of economic policy guidance and surveillance (Semestrul european este ciclul anual al UE de orientare a politicilor economice și de supraveghere)

Raportul Romaniei poate fi vizualizat la raport tara 2016 semestrul european Romania  (click pe documentul in format PDF pentru detalii)

        Valdis Dombrovskis (foto stanga sus) – vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social: „În contextul creșterii riscurilor externe și a volatilității ridicate a piețelor financiare, fundamentele economiilor noastre trebuie consolidate neîntârziat. Analiza Comisiei arată că se întreprind reforme într-o serie de domenii de politică, însă eforturile sunt inegale. Mai multe state membre trebuie încă să fie mai ferme în abordarea vulnerabilităților persistente, de exemplu nivelul ridicat al datoriei publice și private”.

Marianne Thyssen (foto dreapta) – comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă: „Deși am atins în prezent cea mai ridicată rată de ocupare a forței de muncă de la începutul crizei în 2008, există un număr prea ridicat de cetățeni europeni care nu au încă un loc de muncă. Semestrul european este mijlocul prin care ne menținem angajamentul de a sprijini eforturile statelor membre de a asigura locuri de muncă pentru cetățenii lor”. 

       Pierre Moscovici (foto stanga) – comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă: „Rapoartele pe care Comisia le-a prezentat astăzi oferă imaginea cea mai precisă și detaliată a economiilor UE. Aceste analize aprofundate vor constitui baza dialogului necesar dintre instituțiile UE și autoritățile naționale din această primăvară, în vederea următoarei serii de recomandări specifice fiecărei țări. Stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice rămâne principalul nostru obiectiv. În contextul în care redresarea economică a UE este în continuare fragilă, Comisia îndeamnă statele membre să continue reformarea economiilor lor și să abordeze dezechilibrele macroeconomice persistente”.

 

În lunile următoare, Comisia va continua în cadrul semestrului european dialogul cu statele membre. În martie 2016, CE va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de țară. Comisarii vor efectua, de asemenea, vizite în statele membre pentru a se întâlni cu guvernele naționale, cu parlamentele, cu partenerii sociali etc. Statele membre trebuie să prezinte în aprilie programele lor naționale de reformă și programele lor de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), care abordează finanțele publice. Comisia a invitat statele membre să se consulte îndeaproape cu parlamentele naționale și partenerii sociali atunci când pregătesc aceste documente. CE va prezenta, apoi, în primăvară, propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, care vizează principalele priorități economice și sociale ale fiecărei țări.

Tot în luna martie, Comisia va decide asupra categoriei aferente procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) în care se va încadra fiecare stat membru care face obiectul unui bilanț aprofundat. Din acest an, CE a redus numărul categoriilor de dezechilibre macroeconomice (PDM), de la șase la patru: niciun dezechilibru, dezechilibre, dezechilibre excesive și dezechilibre excesive cu măsuri corective.

                 ***

Publicarea timpurie a acestor rapoarte de țară se înscrie în eforturile de raționalizare și de consolidare a semestrului european, în conformitate cu raportul celor cinci președinți și cu măsurile anunțate de Comisie în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei. Unele dintre aceste măsuri au fost inițiate in 2015, punerea lor în practică este confirmată în acest an cu scopul de a facilita un dialog veritabil privind prioritățile europene, inclusiv provocările cu care se confruntă zona euro, la începutul semestrului european, precum și cu scopul alocării de mai mult timp, ulterior, pentru dialogul cu statele membre și părțile interesate – la toate nivelurile, pentru a se reflecta asupra priorităților. De aici se vede si atenția mai mare pe care CE o acordă în cadrul semestrului european aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și problematicii sociale.

Liderii comunitatilor locale au solicitat imbunatatirea politicii regionale in UE

*Pentru reguli mai simple s-a militat si la o recenta dezbatere – in plenul Comitetului Regiunilor – la Bruxelles, unde a fost prezenta si Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională

După principiul „Reguli mai simple, investiții mai eficiente”, liderii comunităților locale au solicitat îmbunătățirea politicii regionale a Uniunii Europene, iar la o recentă dezbatere la Bruxelles la care a fost prezent și Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională, membri ai Comitetului Regiunilor au reiterat solicitările anterioare de a reduce birocraţia, de a integra mai eficient finanțarea privată și de a consolida rolul autorităţilor locale şi regionale în proiectarea şi aplicarea politicii de coeziune a UE (suma alocată este 350 miliarde euro). 

„Investițiile UE furnizează locuri de muncă şi dezvoltare, dar trebuie să ușurăm sarcina beneficiarilor și managerilor. Politica regională a UE reprezintă un instrument de investiţii, nu o subvenţie, şi numai lucrând împreună, reducând birocraţia şi simplificând normele îi putem spori eficiența. Lipsa de coordonare între instituţiile europene, guvernele naţionale, regiuni şi oraşe şi complexitatea normelor continuă să micșorează impactul acesteia. Pentru ca politica de coeziune să genereze creștere și inovare, acest lucru trebuie să se schimbe„, a declarat Markku Markkula – președintele Comitetului Regiunilor.

În timpul dezbaterii plenare a Comitetului Regiunilor, comisarul Corina Crețu a afirmat: „Dialogul cu liderii locali și regionali este foarte important astăzi, când Europa trece prin una dintre cele mai dificile crize din istoria sa. Politica regională poate fi parte din răspunsul la această criză, ținând cont de faptul că este singura politică a UE a cărei funcționare se bazează pe un parteneriat real cu statele membre și cu autoritățile regionale și locale. Acest an va fi dedicat implementării politicii și transpunerii obiectivelor noastre ambițioase în proiecte de înaltă calitate. Să nu uităm că politica de coeziune a făcut eforturi serioase pentru a răspunde provocărilor legate de performanță. Activitatea Comitetului Regiunilor va fi esenţială pentru a angaja actorii regionali și locali în dezbaterea cu privire la viitorul politicii noastre de coeziune”.

Comitetul Regiunilor susține că este necesară creșterea capacității autorităților locale și regionale, dar și sporirea asistenței tehnice pentru a maximiza absorbția fondurilor. Se cere ca excesul de norme introduse de statele membre să fie evitat, deoarece îngreunează atingerea obiectivelor. Comitetul – adunarea autorităților locale şi regionale ale UE – apreciază eforturile Comisiei Europene de a simplifica acordarea finanțărilor prin politica de coeziune, dar susţine că ar fi fost necesare unele îmbunătăţiri ale normelor în vederea implementării proiectelor în actuala perioadă de programare (2014 – 2020). Comitetul Regiunilor a dezbătut şi adoptat, în plen, poziţia sa cu privire la evaluarea impactului asupra bunăstării regionale şi a solicitat introducerea de noi indicatori.

„Dacă vrem să direcționăm investițiile UE acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, indicatorii sociali şi de mediu ar trebui introduși în completarea PIB-ul la evaluarea bunăstării regionale”, a declarat Catiuscia Marini – preşedintele regiunii Umbria, responsabilă cu opinia Comitetului Regiunilor pe această temă.

Ca parte a unei potențiale reforme după 2020, Comitetul Regiunilor analizează politica de coeziune a UE prin intermediul unei conferinţe ce va avea loc în data de 3 martie 2016 și prin adoptarea unei opinii la sfârșitul anului 2016, se arată intrun comunicat transmis de la cabinetul comisarului Corina Crețu.

Dialog la Bruxelles despre podul peste Dunare la Braila

*Deputatul Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor, copreședinte PNL Braila, a discutat cu europarlamentarul Corina Cretu – comisar pentru Politici Regionale – despre pod și despre necesitatea atragerii de fonduri europene mai mult ca până acum, inclusiv pentru acest obiectiv proiectat, conform studiului de fezabilitate, a fi finalizat in… 2016! * Un alt subiect discutat la Bruxelles, unde Nazare a participat la Forumul tinerilor membri ai Parlamentului, a fost acela al lipsei de preocupare, la nivelul României, de a se cheltui cele 6 miliarde euro alocate Inițiativei pentru Ocuparea Tinerilor în perioada 2014 – 2015

 

Deputatul Alexandru Nazare – copreședinte al PNL Brăila, fost ministru al Transporturilor (din partea PDL, in 2012) – a efectuat o vizită la Bruxelles în perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2015 unde a participat la Forumul tinerilor membri ai Parlamentului, eveniment ce reunește parlamentari din cele 28 de state membre ale UE. Totodată, parlamentarul român a avut in același interval și întâlniri la Comisia Europeană pentru discuții referitoare la stadiul de absorbție a fondurilor UE  in România.

      “În cadrul Forumului am dezbătut problema șomajului în rândul tinerilor împreună cu colegii mei și mai mulți manageri din companii europene de top pentru a găsi soluții concrete, mai ales în contextul Planului Juncker* prin care UE mobilizează garanții de peste 300 de miliarde de euro pentru proiecte de investiții. În plus cele 6 miliarde de euro alocate Inițiativei pentru Ocuparea Tinerilor în perioada 2014 – 2015 nu au fost cheltuite. În România au fost implementate doar 2 proiecte pilot, iar rata șomajului a atins pragul alarmant de 25%. Am avut, de asemenea, o întâlnire cu doamna comisar european Corina Crețu, cu care am discutat despre stadiul implementării fondurilor structurale și de coeziune în România și cele 8 miliarde de euro pe care le vom pierde la sfârșitul acestui an. Din păcate proiectele de infrastructură vor fi cele mai afectate de incapacitatea de a utiliza fondurile europene și de a atrage finanțatori privați. Șansele de realizare a podului peste Dunăre de la Brăila în următorii 5 ani sunt ca și inexistente, chiar dacă studiul de fezabilitate este în stadiu de execuție cu termen de finalizare  2016. Deși în varianta optimistă a Master planului care se bazează pe o utopică creștere a deficitului bugetar pentru proiecte de infrastructură pentru care avem nevoie de acordul UE, proiectul podului este prevăzut cu finalizare în 2017, în varianta realistă în care avem la dispoziție doar fonduri europene și buget de stat finalizarea podului nu mai are un orizont de timp”, a declarat Alexandru Nazare.

Foto: Alexandru Nazare si Corina Crețu.

*Nota. Planul Juncker este un document politic al președintele Comisiei Europene (CE) prin care acesta propune măsuri de revigorare economică a UE. Una dintre măsuri este instituirea unui nou Fond european pentru investiţii strategice (EFSI) în parteneriat cu Banca Europeana de Investitii, astfel CE se angajează să suporte eventuale pierderi in proiecte europene, aceasta „pentru a da curaj investitorilor să susțină proiecte care până acum rămâneau în sertare, proiecte importante dar nu reușeau să atragă finanțarea necesară„, după cum a subliniat Angela Filote – sef Reprezentanța Ce in România. Totodată, planul lui Jean-Claude Juncker (președinte CE din 2014) compensează scăderea investitiilor străine directe in Europa.