Arhive etichetă: poluare

Poluare accidentală cu păcură, la Constanța

*O tonă de păcură s-a scurs pe cheu, Dana 4 în port Midia, și în acvatoriul portuar, din cauza unui furtun * Au fost amplasate imediat bariere de material plutitor pentru absorbție

În timpul operațiunilor de descărcare a materialui din cală (păcură), de la o navă aflată sub pavilion maltez, în portul comercial Constanța s-a petrecut azi, 28 octombrie 2021, un accident poluator destul de urât – cauzat de deteriorarea unui furtun.

Comunicatul de presă al Gărzii de Mediu Constanța (foto tot de la ei) oferă detalii despre incident, despre oprațiunile de remediere a efectelor poluării și despre amenda primită de firma care s-a ocupat de descărcare:

O echipă de comisari ai GNM CJ Constanța, împreună cu reprezentanți ai ABA-DL, ANR și CN APM SA s-au deplasat în Dana 4, Port Midia pentru investigarea incidentului produs în timpul . La descărcarea păcurei s-a deteriorat un furtun, fiind deversată o cantitate de aproximativ 1 tonă de păcură pe cheu și în acvatoriul portuar, cea mai mai mare cantitate, aproximativ 80% fiind deversata pe sol. S-a stopat operațiunea de descărcare, s-a amplasat baraj limitator și s-a acționat cu materiale absorbante. Comisarii GNM CJ Constanța au aplicat sancțiune contravențională societății care efectua operațiunile de descărcare păcură pentru poluarea acvatoriului marin, a cheului și solului, conform OUG nr. 202 din 2002 privind zona costieră, în valoare de 20 000 lei”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Consiliul UE, măsuri de reducere a deşeurilor marine din plastic

*Au fost luate în considerare zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile *Ţările membre UE au la dispoziţie doi ani să transpună în legislaţia proprie Directiva care se va publica în curând

Având în vedere creşterea alarmantă a poluării apelor mărilor şi oceanelor cu materiale plastice (care se degradează în 200.. 400 ani!), Consiliul Uniunii Europene a adoptat în 21 mai 2019 câteva măsuri – propuse de Comisia Europeană – pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, dar şi echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile.

Nota red. Adevărul este că, dacă nu ne deranjează personal, nu prea ne interesează subiectul, nu-i aşa? Dar ne-am întrebat vreodată ce se întâmplă cu paharele, pungile de plastic, resturi de plase de pescuit etc. „uitate” pe plajă? Am privit mai mult de o secundă o imagine cu o pasăre sau un peşte morţi din cauza ingerării acestor obiecte sau bucăţi din ele?!?

    Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce: o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile; suri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse; scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit; un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. Foto stânga preluare de la huffpost.com. Foto drapta preluared e la nationalgeographic.com

Decizia Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor aferente în Jurnalul Oficial al UE. Directiva aferentă va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea textelor în jurnalul Oficial UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lungLegislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial”.

Ziua fără mașini 2018

*La Brăila, în 22 septembrie 2018 – evenimente dimineața, pe bulevardul Al. I. Cuza, între Calea Călăraşilor şi strada Şcolilor cu participarea a sute de elevi 

   La nivel european, în perioada 16 – 22 septembrie este Săptămâna Mobilității. Iniţiată în Franţa în 1998, Săptămâna Europeană a Mobilităţii – organizată de Comisia Europeană – a fost lansată în aprilie 2002, la Bruxelles. Rolul evenimentelor, nici nu mai trebuie să precizăm, este acela de a promova activități pentru un mediu mai curat știut fiind faptul că poluarea cauzată de circulația auto este una mult prea mare, mai cu seamă pentru locuitorii marilor orașe unde și numărul autovehiculelor este uriaș.   

La Brăila, “Ziua Mondială fără Maşini” a fost organizată de Primăria municipiului în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila sâmbătă, 22 septembrie 2018, cu evenimente derulate dimineața de la ora 10.00, pe bulevardul Al. I. Cuza, între Calea Călăraşilor şi strada Şcolilor, aici circulaţia rutieră fiind restricţionată. Foto preluare de pe pagina facebook Primăria Brăila.

În zona menționată s-au derulat diverse concursuri și jocuri sub genericul „Aer Curat pentru Toţi” – desene pe asfalt la care au participat sute de copii din învăţământul preprimar și primar, întreceri de triciclete, role şi skateboard.

Video de la evenimentele brăilene

Ziua mondială a mediului – 5 iunie

*În această zi, în 2018 România devine – prin intermediul companiei Carrefour – prima ţară din regiune care introduce pungile sută la sută biodegradabile, scopul fiind acela de a ajuta la lupta contra poluării * UE a reglementat legislaţia în domeniu obligând ţările membre să rezolve problema ambalajelor din plastic astfel acestea să fie reciclabile până în 2030 * Biblioteca Judeţeană Brăila a organizat o expoziţie documentară

   Ziua mondială a Mediului  World Environment Day) – 5 iunie – sau Ziua mediului înconjurător, se serbează începând din 1972. Propunerea a venit la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (ONU) pentru celebarea Conferinţei „Ecologia” de la Stockholm. Este cel mai important punct din Programului pentru Mediu al  ONU. Îndemnul adresat pentru ziua mediului din acest an este să combatem poluarea cu plastic în special pentru protejarea apei.  Mesajul ONU din 2018 este „SOS oceanul planetar” transmis publicul cu ajutorul ambasadorilor aleşi în acest scop – modelul Gisele Bündchen, actorii Don Cheadle și Ian Somerhalder, fotbalistul Yaya Touré. În primul rând, este vizată stoparea sau reducerea încălzirii globale care conduce la topirea calotele glaciare antarctice și groenlandeze, process care duce la creșterea nivelului oceanului planetar. Nota. red. La nivel mondial, 10 la sută dintre deşeuri este reprezentat de plastic. Colectarea selectivă ar fi o bună soluţie… dacă s-ar aplica; refuzul ambalajelor din plastic oferite gratuit în pieţe şi nu numai ar fi o altă soluţie pe care o putem adopta pentru a lupta la nivel individual cu poluarea. Uniunea Europeană (UE) a reglementat legislaţia în domeniu (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/17/ue-si-prima-strategie-privind-materialele-plastice-obiectiv-2030-recuperabile-reciclabile-100/) obligând ţările membre să rezolve problema ambalajelor din plastic astfel acestea să fie reciclabile sută la sută până în 2030.

„Suntem cu toții conectați. Problemele cu care se confruntă locuitorii insulelor vor fi și problemele noastre. Așa că fiecare măsură pe care o luăm pentru a reduce risipa și pentru a tempera procesul de schimbare climatică este importantă. Alătură-te uneia dintre echipele noastre și implică-te pentru a face o diferență cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului”, spune mesajul campaniei.

Marcarea Zilei mediului din acest an vine cu o veste bună pentru spaţiul româneasc, anunţată de Anca Damour – director Corporate Affairs şi Comunicare Carrefour România – şi citată de revista „Capital”. Astfel, din 5 iunie 2018 vor putea fi folosite pungi 100% biodegradabile, deocamdată în toate hipermarketurile din Bucureşti. Ambalajele sunt produse de o firmă românească din porumb ca materie primă şi sunt inscipţionate cu o cerneală realizată tot din materie biologică, pe bază de soia. Pungile se vor degrada în cel mult şase luni, spre deosebire de cele clasice din plastic a căror degradare are loc în zeci de ani, specialiştii susţinând că pot rămâne intacte şi 200 de ani, şi din acest motiv se produc adevărate tragedii în mediul natural – mii şi mii de păsări, animale, peşti, balene, delfini etc. mor anual pentru că ingerează pungi de plastic ori bucăţi de plastic.

Mesajul UNU, transmis de Antonio Guterres – secretar general ONU – pentru această ediţie a Zilei Mediului este revelator:

La Brăila, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” a organizat cu această ocazie o expoziție documentară intitulată „Pentru o viață așa cum ți-o dorești, plantează un copac, sădește o floare, ai grijă de natură!”, realizator Doina Lalu, bibliotecar. Poate fi vizitată la parterul Secției de Împrumut pentru Adulți până pe 29 iunie 2018.

UE şi prima strategie privind materialele plastice: obiectiv 2030, recuperabile/reciclabile 100%

*Strategia adoptată în 16 ianuarie 2018 propune, cu titlu imperativ, ca toate ambalajele din plastic din UE să fie reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință să fie mult redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului să fie limitată 

Lupta împotriva poluării şi încercarea de a realiza o economie circulară au determinat oficialii Uniunii Europene să dezvolte strategii ăn acest sens. Prima strategie a fost adoptată de Comisia Europeană în 16 ianuarie 2018 şi priveşte materialele plastice. Practic, se doreşte atât protejarea mediului de poluarea cu plastic dar şi stimularea creșterii economice și a inovării. Strategia propune, cu titlu imperativ, ca toate ambalajele din plastic de pe piața UE să fie reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință să fie mult redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului să fie limitată. 

Frans Timmermans

Frans Timmermans – prim-vicepreședintele Comisiei Europene şi responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Dacă nu schimbăm modul în care materialele plastice sunt produse și folosite, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pește. Trebuie să luăm măsuri pentru ca aceste materiale să nu mai ajungă în apa, mâncarea și organismul nostru. Singura soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic, printr-o reciclare și o reutilizare sporite. Aceasta e o provocare pe care cetățenii, industria și guvernele trebuie să o soluționeze împreună. Prin Strategia UE privind materialele plastice propunem, de asemenea, un model economic nou și mai circular. Trebuie să investim în noi tehnologii inovatoare care să asigure protecția cetățenilor și a mediului, menținând în același timp competitivitatea industriei noastre”.

Noile inițiative includ informaţii privind o strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, idei referitoare la interfața dintre legislațiile referitoare la substanțe chimice, produse și deșeuri, un cadru de monitorizare privind economia circulară și o nouă directivă privind instalațiile portuare de preluare. Acestea sunt completate de un raport privind materiile prime critice și de unul privind plasticul oxodegradabil.

Strategia va transforma modul în care produsele sunt concepute, fabricate, folosite și reciclate în UE. Obiectivul este de a proteja mediul și, în același timp, de a pune bazele unei noi economii a materialelor plastice, bazată pe metode de concepție și producție care să respecte pe deplin necesitățile de reutilizare, reparare și reciclare și pe elaborarea unor materiale durabile.

          Prin noua strategie, UE doreşte ca reciclarea să devină profitabilă pentru companii, prin intermediul unor noi norme privind ambalajele, modernizarea instalațiilor de reciclare și instituirea unui sistem optimizat de colectare selectivă; se vor reduce deșeurile din plastic, prin planuri axate pe alte tipuri de materiale de unică folosință, campanii de sensibilizare, limitarea utilizării microplasticului și stabilirea sferei de aplicare a viitoarelor norme UE; se va pune capăt poluării cu deșeuri a mărilor, prin noi norme privind instalațiile portuare de preluare, măsuri de gestionare pe uscat a deșeurilor generate sau acumulate pe nave și de reducere a sarcinii administrative a porturilor, navelor și autorităților competente; se vor stimula investițiile și inovarea, prin elaborarea de orientări privind reducerea la minimum a deșeurilor din plastic și prin majorarea sprijinului pentru inovare; se va încuraja schimbarea în întreaga lume, prin colaborarea cu parteneri de pe întregul glob pentru găsirea de soluții la nivel mondial și dezvoltarea de standarde internaționale.

Strategia va fi urmată de alte reglementări, în etape. Noua Directivă privind instalațiile portuare de preluare urmand sa fie transmisă Parlamentului European și Consiliului European în vederea adoptării.  De asemenea, în 2018 Comisia Europeană va prezenta şi o propunere privind articolele din plastic de unică folosință. Cei interesaţi pot contribui la consultarea publică în curs, până la 12 februarie 2018. Comisia Europeană va lansa procesul de revizuire a Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și va pregăti orientări privind colectarea separată și sortarea deșeurilor – vor fi publicate în 2019.

** * Comisia Europeană a început mai demult acest proces, de luptă împotriva poluării, adoptând la 2 decembrie 2015  un pachet ambițios privind economia circulară, din care fac parte și măsurile de acum. Strategia privind materialele plastice ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

N. red. Strategia presupune si ca toate firmele care lucreaza cu materiale plastice, in orice forma, vor trebui sa isi dezvolte programe de reciclare si refolosire – ceea ce oricume era necesar de realizat mult mai de mult…

Ziua mondială a apei – 22 martie

*În 2017, tema de interes este „Apa şi apa uzată”, punându-se accent pe faptul că deocamdată doar 20 la sută din apa folosită de oameni – la nivelul globului – este reutilizată, reciclată… restul întorcându-se înapoi, în natură, cu toate noxele şi elementele poluante ce conduc la degradarea mediului înconjurător şi a vieţii 

 

Sunset on the beach

„Apa și apa uzată” este tema ediţiei 2017 a Zilei Mondiale a Apei (http://www.worldwaterday.org/) care se marchează în 22 martie, dată aleasă la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului Înconjurator de la Rio de Janeiro din 1992. Sărbatoarea este de o reală importanţă, mai ales, pentru că apa este una din resursele indispensabile pentru viaţa omenirii. De asemenea, această festivitate mondială este un bun prilej de a reaminti cât de periculoasă este absenţa sau poluarea apei. Sloganului ediţiei 2017 este „Why waste water?” / „De ce irosim apa?” amintindu-ne faptul că suprafaţa Terrei este acoperită majoritar de apă, dar ea este sărată şi încă nu am descoperit metode eficace, ieftine de utilizare în alimentaţie a acestei surse.

 

Se presupune că oamenii ştiu şi conştientizează importanţa apei, lichidul vieţii, dar se pare că nu e deloc aşa. Nu numai că sunt în continuare foarte mulţi oameni care suferă de lipsa apei, dar sunt şi multe locuri pe glob unde apa este poluată şi continuă să fie folosită din neglijenţă ori neştiinţă. O sursă de contaminare este poluarea cu nitraţi şi nitriţi (solul se contaminează şi de la materiile fecale), inclusiv acolo unde nu există canalizare – România are şi ea această problemă în mediul rural şi nu numai (din nefericire!). 

Se impune astfel, şi aceste aspecte trebuie coordonate de la nivelul administraţiilor, gestionarea corectă a apelor uzate, reducerea volumului de ape uzate nenepurate și intensificarea procesului de reciclare, reutilizare sigură a apei. Aceasta şi pentru că sănătatea umană este în pericol, expunerea la ape uzate conducând la  îmbolnăviri de holeră, dizenterie, febră tifoidă și poliomielită.

    La nivel mondial, apele uzate – din locuințe, orașe, industrie și agricultură – se întorc în natură în majoritate, cam 80 la sută, fără a fi epurate ori reutilizate, fiind deci sursă de poluare. Dacă apele uzate ar fi tratate, curăţate, ele ar putea fi folosite la irigarea terenurilor cultivate fie la nivel individual, fie industrial – apă de răcire spere exemplu – ori în oraşe – la udarea grădinilor, a spaţiilor verzi. 

O altă problemă care ar trebui să ne preocupe de Ziua Mondială a Apei, şi nu numai, este risipa apei: robinete deschise prea mult ori uitate deschise, robinete defecte şi lăsate să picură, ţevi sparte, exagerarea în udarea unor spaţii, piscine de lux şi jocuri cu apă etc. în dauna multiplelor situaţii în care sunt oameni şi animale care mor de sete şi pentra care nici guvernele ţărilor lor, nici alte organisme nu prea fac mare lucru.

Despre aceste subiecte familia, şcolile şi ONG-urile ar putea să facă mai mult, oferind copiilor şi tinerilor elemente concrete care să-i ajute să înţeleagă necesitatea protejării calităţii vieţii prin păstrarea curată a apei şi nerisipirea ei.