Deținuți politici, premiu, literatură

*Asociația Echalier-Pirleazu’ oferă, începând din acest an, Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare * Suma de bani reprezintă pensia lunară primită de plasticianul Cătălin Guguianu de la Asociația Foștilor Deținuți Politici * Primul laureat este poetul Răzvan Țupa

Pensia plasticianului Cătălin Guguianu primită de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forţat, a devenit din acest an Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare. Cătălin Guguianu a înființat, la Paris, asociația culturală Echalier-Pirleazu’ și evenimentul a fost susținut de acest ONG.

Răzvan Țupa, poet

Primul laureat este poetul Răzvan Ţupa (foto preluare de la banatulazi.ro). Evenimentul a coincis cu finisajul (https://mnlr.ro/finisajul-expozitiei-iovadis-70va/) expoziției comemorative Gheorghe Iova de la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Premiul este o diplomă-stampă numerică, creație a artiștilor plastici Cătălin Guguianu sș Valerie Touzet și suma 1801 lei, respectiv valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, de la Asociația Foștilor Detinuți Politici.

Răzvan Țupa: „Cred că este primul premiu oferit pentru o nereușită. Ne-am dorit să lansăm o distincție pentru experiment în literaturî în direcția inițiată de Gheorghe Iova în perioada în care acordă acest tip de premiu din partea Asociatiei Scriitorilor Profesioniști. Toate discuțiile pentru stabilirea juriului cu scriitori interesați și activi azi în zona experimentală a literaturii au fost întâmpinate cu răspunsul „păi, dacă sunt în juriu eu nu mai pot să iau premiu”, explicit sau sugerat. Am vrut să renunț dar Doina Iova, soția scriitorului, a propus această formulă de premiu testamentar. Astfel că premiul a ajuns la mine ca o obligație de a institui de-a lungul anului care urmează un sistem prin care nominalizații să fie cei care votează câștigătorul premiului pentru experiment în literatura 2021. Până la urmă, Premiul „Gheorghe Iova” textuare este, în primul an, un experiment în literatură„.

** * Expozitia „IOVAdis 70VA” a fost deschisă între ziua care marchează data de naștere reală a lui Gheorghe Iova și data de naștere declarată în acte pentru scriitor. Douăzeci și una de zile au reprezentat spațiul deschis pentru dialogul inițiat de grupul celor nouă artiști plastici. Cuvintele și materiile plastice au constituit topologia activă a acestui eveniment.

** * Răzvan Cosmin Tupa (născut la Brăila în 1975) a publicat poeme în „fetis” (2001, 2003), „corpuri romanesti” (2005), „poetic. cerul din delft” (2011) și „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica Poetică” (2015), monografie. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzau si in strainatate (Berlin, Bratislava, Budapesta, Chisinau, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv si Zagreb). Scrie pe poetic.ro si este reporter al agentiei Mediafax.

** * Gheorghe Iova (29 ianuarie 1950 – 29 iunie 2019) a fost cel mai radical textualist underground al „generatiei 80”. S-a nascut pe 8 ianuarie 1950 la Sahateni, judetul Buzau, dar a fost declarat in acte, pe 29 ianuarie. Un unchi al sau, fizician, l-a atras catre stiintele exacte; a facut totusi Literele in perioada maximei destinderi poststaliniste, alcatuind, alaturi de prietenii Mircea Nedelciu, Gh. Craciun, Gh. Ene, Emil Paraschivoiu, Ioan Flora, gruparea neo-avangardista si experimentala „Noii”. Boem si marginal, avizat in materie de textualism german (Helmus Heisenbutell) si francez (Tel Quel), wittgensteinian de cursa lunga si pasionat al filosofiei limbajului, a fost un anarhist subversiv pur sange; a incercat sa dejoace conventiile textului literar si ale „textului social”, situandu-se ex-centric atat fata de canoanele literare cat si fata de canoanele socialismului real. A lucrat, decenii de-a randul, ca liber profesionist si a fost (inainte de orice) liderul informal, maestrul din umbra al optzecismului teoretic. Un „om din subterana” care a iesit rar la suprafata – bunaoara, in antologiile de grup „Desant `83” si „9 poeti” (inainte de 1989). Abia in 1992 a debutat cu volumul experimental „Texteiova” (1992) recupereaza scrieri vechi (uneori) de cateva decenii, ca si seminalul, definitoriul „Actiunea textuala”. Va simula, mai tarziu, romanul („De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”) si poezia, in carti de fapt inclasabile, unde cuvintele de ordine sunt „textul” si „textuarea”. Pe rand, scrierile sale au fost solicitate pentru antologiile dedicate generatiei 80 si generatiei 90 din literatura romana, fiind citate ca modele de vitalitate si de autori debutati dupa 2000. A primit premiul Frontiera Poesis, pentru „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul „1973. Sintaxa libertatii de a spune”, editura Axa, 1998. In 2000 a fost distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman, pentru „De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”, publicat la editura Paralela 45, in 1999. Pentru anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru eseu, pentru volumul „Actiunea textuala. Bunul simt vizionar” apărut la Paralela 45.

** * Asociația Echalier-Pirleazu’ a fost înființată, la Paris, de artistul plastic Cătălin Guguianu (mai multe la http://www.catalin-arts.com). Se defineste ca „metafora a metisajului cultural, a mixitatii de genuri; este pasajul dintre doua lumi distincte, Est si Vest, trecutul si prezentul, inaltul si abisul.”Pirleazu'” isi propune, de asemenea, sa fie o platforma de idei si dezbateri, asupra artei si tendintelor culturale contemporane.

„Codin” regizat Henri Colpi, prezentat la Brăila de Cinefeel

*Vineri, 15 martie 2019, de la ora 18.30 * Pelicula a câştigat Palme D’or la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru cel mai bun scenariu – inspirat de nuvela omonimă a lui Panait Istrati

     Cinefeel (Cinematograful de artă la Brăila, Piaţa Traian nr. 2 la etaj – tot acolo se găsesc şi bilete, în sediul Centrului de Creaţie) oferă vineri, 15 martie 2019, de la ora 18.30 ocazia pasionaţilor de cinema şi de literatură să urmărească filmul coproducţie Franţa – România „Codin” regizat Henri Colpi, 98 minute, realizat pe un scenariu de Yves Jamiaque (Dumitru Carabăţ şi regizorul au lucrat, de asemenea, la scenariu) după nuvela omonimă a scriitorului brăilean Panait Istrati. Pelicula, prezentată în premieră în România în 17 septembrie 1963, a câştigat Palme D’or la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru cel mai bun scenariu (Nota red. Normal… francezii l-au adulat din prima pe Panait Istrati, care a publicat povestirea „Kyra Kyralina” – scris exact aşa – la Paris, în 1923, cu o prefață de Romain Rolland în nr. 148 al revistei „le Livre Moderne Illustré”). Mai multe despre anul 1963 la Cannes Film Festival – cu un juriu prezidat de francezul Armand Salacrou, la https://ipfs.io/ipfs/QmXoypizjW3WknFiJnKLwHCnL72vedxjQkDDP1mXWo6uco/wiki/1963_Cannes_Film_Festival.html

Rolul titular, al lui Codin – personaj care nu e deloc unul pozitiv (ştim bine, din scrierea lui Istrati) – este jucat de Alexandru Virgil Platon, personajul irina este interpretat de Françoise Brion, Joiţa este interpretată de Nelly Borgeaud, Adrian Zogravi copil – de Răzvan Petrescu şi Adrian Zografi adult – de Voicu Sabău. Îl film îi vom regăsi şi pe actorii Mihai Mereuţă, pe Mişu Fotino – îndrăgiţi de publicul românesc şi pentru că apăreau destul des la tv. Foto stânga, coperta unui DVD cu filmul.

Nota red, Vizionarea e, sper, şi o bună ocazie să-l (re)citim Panait Istrati… care e cam uitat în anii din urmă, poate şi pentru că nici mpcar un profesor de la litere nu luptă să-l introducă pe vagabondul Europei îndrăgostit/ fascinat de prietenie, în manualele şcolare!

Lux Film Prize 2018

*A XII-a competiţie girată de Parlamentul European a fost câştigată de pelicula „Femeie în război”, o coproducţie Islanda/ Franţa/ Ucraina regizată de islandezul Benedikt Erlingsson

 

regizorul Benedikt Erlingsson cu premiul

Filmul „Femeie în război”, o coproducţie Islanda/ Franţa/ Ucraina, a câștigat a 12-a ediţie a competiţiei europene Lux Film Prize 2018 – Premiului de Film LUX (Mai multe la Premiul de Film Lux 2018 şi filmele selecţionate). Anunţul a fost făcut de Antonio Tajani – președintele Parlamentului European (instituţia se ocupă de coordonare a competiţiei) în sesiune plenară la Strasbourg miercuri, 14 noiembrie 2018. Pe podiumul de premiere se mai află două filme: Cealaltă parte a tuturor lucrurilor – regia Mila Turajlić şi Styx regia Wolfgang Fischer (Germania-Austria). Foto preluare de la http://www.europarl.europa.eu/ 

       Preşedintele Tajani: „Sunt extrem de mândru de competiţia nostră de film, dedicată din 2007 producțiilor cinematografice europene axate pe teme fundamentale pentru Uniunea Europeană: universalitatea valorilor europene, integrare și toleranță și apărarea diversității culturale. Acordarea Premiului LUX nu a fost niciodată atât de dificilă ca în acest an. Nominalizările în concurs au fost extraordinare, atât din punctul de vedere al originalității, cât și al relevanței subiectelor pe care le acoperă.  Filmele finaliste abordează trei teme-cheie pentru viitorul Europei: riscurile asociate cu naționalismul extrem, necesitatea de a acţiona urgent pentru salvarea mediului și nevoia de a găsi răspunsuri coerente și coezive la problema migrației. Diferite ca stil și subiect, aceste filme au un punct important în comun: spun poveştile unor femei puternice care sunt hotărâte să schimbe status-quo-ul. În numele Parlamentului European, aș dori să mulțumesc regizorilor și scenariştilor prezenți, precum și tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor filme și la succesul acestei ediții a Premiului LUX. Prin prezentarea unor puncte de vedere noi şi personale asupra Europei noastre, aţi contribuit în mod semnificativ la dezbaterea politică care are loc în fiecare zi în această instituție”.  

** * „Femeie în război” (Kona fer í stríð), al regizorul islandez Benedikt Erlingsson, este un film politic, o saga feministă și o fabulă care spune povestea unei femei, profesoară de muzică şi activist de mediu. Ea îşi vede convingerile politice contestate atunci când planurile de a adopta un copil devin realitate. 

În Anul European al Patrimoniului Cultural, premiul este cu attât mai important cu cât propune o temă de care unii se feresc în Europa din ce în ce mai divizată exact pe motive de patrimoniu şi de multiculturalitate (Nota red. A se vedea cererile catalane de separare de Spania, supărările unora pe migranţii africani etc.)

Concurs „LinguaFEST – 100 de minute pentru România”

*Organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România şi destinat elevilor cu vârste între 10 şi 15 ani * Premiul cel mare este o bicicletă, ea va fi trofeul la tombola evenimentului  “Let’s play LinguaFest” dedicat Zilei Europene a Limbilor, din 26 septembrie 2018, de la Muzeul Literaturii Române * Concurenţii trebuie să facă filme de 1 minut despre patrimoniu, ele urmând să fie transmise în perioada 20 august și 15 septembrie 2018

În Anul european al patrimoniului cultural și Anul Centenarului Marii Uniri, concursul „LinguaFEST – 100 de minute pentru România” organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România ( mai multe la https://ec.europa.eu/commission/index_ro şi la https://www.facebook.com/reprezentanta.comisiei.europene.in.romania/) îi provoacă pe elevii cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani la cunoaşterea şi recunoaşterea patrimoniului. 

Doritorii sunt invitați să realizeze un videoclip de 1 minut în care să prezinte un element de patrimoniu din zona de proveniență sau reprezentativ pentru minoritatea din care provin. Videoclipul va fi filmat cu telefonul mobil în format vertical (portrait) și trebuie să conțină imaginea autorului/ autoarei și cel puțin un element care să trimită la obiectul de patrimoniu ales. Acesta din urmă poate fi un element tangibil (o clădire, o carte, un scriitor, un articol vestimentar, un sit arheologic, un element din flora sau fauna locală etc.) sau intangibil (o melodie, expresii sau cuvinte în limba maternă sau într-un dialect local, o tradiție, o practică socială sau un meșteșug tradițional, o resursă creată în format digital etc.). Participanții se pot exprima în limba română sau în oricare limbă maternă aparținând minorităților naționale din România. Ca sursă primă de informaţii despre patrimoniul cultural există documente de la https://europa.eu/cultural-heritage/about_ro

Colajul video „100 de minute pentru România” va fi difuzat pe 26 septembrie 2018 la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, în evenimentului “Let’s play LinguaFest” dedicat Zilei Europene a Limbilor. În același eveniment se va organiza o tombolă: premiul cel mare al concursului este o bicicletăcu care câștigătorul va putea explora în voie patrimoniul cultural.

Videoclipurile se vor transmite între 20 august și 15 septembrie prin WeTransfer/Dropbox pe adresa linguafest@touchcommunications.ro, însoțite de anexa la regulamentul concursului, completată și semnată de un părinte sau reprezentant legal al participantului.

CS de şah „Micul Prinţ” Brăila, premiu la Vaslui prin Eduard Gabriel Ancuţa

*Foarte tânărul şahist, 10 ani, a concurat la categoria 12 ani şi s-a clasat pe podium

Eduard Gabriel Ancuţa

CS „Micul Prinţ” Brăila condus de Iulian Preda a participat la Turneul internataţional de şah clasic „Cupa Sergentul” Vaslui organizat de CS „Sergentul” din localitate, desfăşurat în perioada 18 – 20 mai 2018, prin Eduard Gabriel Ancuţa, 10 ani, unul dintre sportivii legitimaţi care face cinste clubului sportiv brăilean (ex. https://brailachirei.wordpress.com/2017/04/03/cupa-micul-print-sah-clasic-la-braila/, https://brailachirei.wordpress.com/2015/02/16/cupa-de-iarna-la-sah-editia-2015-la-premiere/).  Au participat competitori din România – de la cluburi de profil din Bârlad, Brăila, Buzău, Bucureşti, Craiova, Focşani, Huşi, iaşi, Târgovişte, Vaslui şi din Republica Moldova.

Eduard Gabriel Ancuţa a jucat cu parteneri foarte buni, câştigând trei partide, având trei remise şi doar o partdiă a fost pierdută. În final, a obţinut locul II, la categoria de vârstă 12 ani, cu 118 puncte. Foto dreapta, laureatul împreună cu Iulian Preda.

.      De asemenea, tânărul a participat şi la Campionatul naţional de la Călimăneşti unde a obţinut un punctaj foarte bun, fiind la prima participare. Obiectivul lui este câştigarea a cât mai multe competiţii, astfel încât să obţină categoria I (Notă. Clasificările la şah sunt, în ordine, categoria III, categoria II, categoria I, candidat de maestru, maestru, maestru al Federaţiei Internaţionale de Şah, maestru internaţional, mare maestru internaţional) în clasificarea sportivă şahistă.

Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ed. II

*În perioada 28 februarie – 1 martie 2018, la Târgu Neamţ * Laureatul se va alege dintre scriitorii Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Radu Cosaşu, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag, Eugen Uricaru, Varujan Vosganian

     În 28 februarie – 1 martie 2018 au loc, la Piatra-Neamţ şi Tîrgu Neamţ, manifestări in proiectul Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ediţia a doua. Organizatorii sunt Uniunea Scriitorilor din România (USR), Filiala Iaşi a USR – Reprezentanţa Neamţ, Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local Târgu Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Juriul ediţiei este format din acad. Nicolae Manolescu – preşedinte, membri Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Cristian Livescu, Gabriel Coșoveanu, George Neagoe, Vasile Spiridon.

Pentru selectarea scriitorilor care să facă parte din lista pentru alegerea laureatului ediţiei 2018, organizatorii au realizat anchete în filialele Uniunii Scriitorilor din România, redacţii de reviste, fundaţii culturale de profil. De asemenea, se ţine cont şi de votul unor critici literari, dar şi de votul acad. Dumitru Radu Popescu – laureatul de anul trecut (care, conform Regulamentului proiectului, poate să facă nominalizări).
Lista de nominalizaţi: Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Radu Cosaşu, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag, Eugen Uricaru, Varujan Vosganian.
Din programul evenimentelor face parte o sesiune de comunicări ştiinţifice pe tema ”Creangă în conştiinţa literară europeană”, lansări de carte – programate în 28 februarie 2018 la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ. La Humuleşti, pe 1 martie 2018, ziua de naştere a lui Ion Creangă, va avea loc anunţarea şi decernarea Premiului „Ion Creangă”, ed. II.

Palmaresul Festivalului naţional de folk „Chira Chiralina” 2017 de la Brăila

*  Radu Constantin Comănescu din Moinești a obținut Marele Premiu și trofeul festivalului

Festivalul național de folk „Chira Chiralina” 2017, ediția a XI-a, a oferit publicului brăilean două seri (25 şi 26 noiembrie 2017, cum am anunțat la https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/22/festival-national-de-folk-chira-chiralina-2017-editia-a-xi-a-la-braila/) de muzică frumoasă, pe scena Teatrului „Maria Filotti” urcând tineri talentați și bine pregătiți din punct de vedere muzical. Juriul a ales și iată palmaresul ediției de concurs.

Radu Constantin Comănescu

        Radu Constantin Comănescu din Moinești – Marele Premiu și trofeul festivalului, Paul Tihan din Fălticeni – Premiul I, Iulia Cristina Lupșa din Brașov – Premiul II, Alexandru Petru Vasile din Brașov – Premiul III, grupul Quantum din Brăila – Premiul de popularitate (Poitașu Mihnea Valentin, Anton Monica, Piron Ioan Adrian, Galiceanu Cristian Ștefan pe care i-am premiat şi noi, Armanda Filipine, Gabriel Lâlă, Adelina Iulia Mihai, Wanessa Radu – juriul Festivalului concurs de folk „Seară de mai” 2017 organizat de Casa de Cultură Brăila – manager Mircea Ciucaşu… și pe care i-aș fi premiat încă o dată!), Vlad Lazăr din grupul Dovada, Vaslui – Premiul Cel mai bun instrumentist, „Cafeaua cu gust amar”, muzică/text Iulia Cristina Lupșa – Premiul Cea mai bună creație.

Consiliul Judeţean Brăila prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila a fost organizatorul şi finanţatorul manifestării.

La Concursul „Ion Barbu – Dan Barbilian”, performanţe ale elevelor de la Colegiul Naţional „Murgoci”

*Competiţia a fost de nivel internaţional * De la clasa a VIII-a: Teodora Capato – premiul I, Anca Moise – menţiune 

În perioada 27 – 29 octombrie 2017, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi a organizat la Călăraşi ediţia a XXII-a a Concursului interjudețean cu participare internațională „Ion Barbu – Dan Barbilian” (https://www.scoalanicolaetitulescu.ro/matematica-informatica/concursul-ion-barbu-dan-barbilian) cuprins în Calendarul concursurilor naţionale şcolare (organizate în anul şcolar 2017 – 2018, fără finanţare MEN. La concursul de matematică de sâmbătă, 28 octombrie 2017, la Şcoala Gimnazială „Nicolae Titulescu” Călăraşi au participat 321 elevi din clasele V-VIII din judeţele Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Iași, Olt, Prahova, Tulcea, Municipiul București, Bulgaria şi Republica Moldova. Festivitatea de premiere a avut loc duminică, 29 octombrie 2017, la sala Barbu Ştirbei. S-au acordat 4 medalii de aur, 4 medalii de argint, 5 medalii de bronz, 34 menţiuni şi 5 premii speciale. Premianţilor li s-au oferit diplome şi premii importante în bani şi cărţi.

Teodora Capato, Anca Moise, Ionela Despa – eleve Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci” Brăila

Au participat de la Brăila, din Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci”, elevele Teodora Capato, Anca Moise şi Ionela Despa. Despre performanţele lor ne prezintă câteva date prof. dr. Ana Coman: „Premiul I, obținut de Teodora Capato, o elevă de excepție din clasa a VIII-a, Colegiului Național „Gh. Munteanu Murgoci”, la Concursul <Ion Barbu – Dan Barbilian> , ediția a XXII, de la Călărași, reflectă exercițiul performant pe care îl practică de vreo patru ani încoace pentru înțelegerea textului literar, pentru interiorizarea valorilor literaturii, dar și pentru a da funcționalitate unor noțiuni abstracte. Cu talent, cu motivație superioară, Teodora declină într-un mod original orice achiziție culturală, învestind-o cu semnificații. Marele Premiu obținut la acest concurs (în 2017 – a obținut Premiu al III-lea) răsplătește atitudinea ei înaltă de a fi, rezultatul așezându-se în linia performanțelor din anii trecuți la Olimpiada de limba română. Anca Moise, o altă elevă de excepție din aceeași clasă, își confirmă valoarea prin mențiunea obținută, respectiv locul 4. Anca se remarcă prin simțul critic aplicat în analizele literare, prin talent, prin felul de a răspunde la provocările realității și prin felul unic de a le materializa în cuvânt. Ionela Despa, clasa a XI-a, este o altă elevă participantă și ea la acest concurs. Chiar dacă Ionela nu a obținut un premiu, cu siguranță că-și va regăsi forța care i-a adus anul trecut calificarea la faza națională a Olimpiadei de limba și literatura română și va confirma că tot ceea ce știe și scrie este la stadiu de performanță. Le felicit, le urez succes, mulțumindu-le pentru că reprezintă exemplar Colegiul Național <Murgoci> Brăila în țară și pentru bucuria de a lucra cu ele în fiecare zi”.

N.red. Le felicităm şi noi şi le urăm succes mai departe şi spor la învăţat!

Art Oradea Festival 2017, ediţia a IV-a

*În 25 aprilie; laureaţi din Oradea, Satu Mare, Brăila, Cluj, Alba

A IV-a ediţie a Art Oradea Festival (http://artoradea.ro/) s-a desfăşurat în 25 aprilie 2017, cu participanţi de la şcoli populare de arte şi centre culturale din întreaga ţară. Este primul festival de muzică uşoară organizat la Oradea, după 1989, de Şcoala de Arte şi Meserii „Francisk Hubic” Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor.  Foto cu laureaţi – dreapta sus – preluare de la crisana.ro 

Palmares

Amalia Popa de la Şcoala de Arte „Francisk Hubic” Oradea – Marele Trofeu;

Raluca Dumitru de la Şcoala de Arte Satu Mare – premiul I;

Mircea Felix Lascu de la Şcoala de Arte „Francisk Hubic” Oradea . premiul II;

Cristian Piron

 Cristian Piron (laureatul nostru, acum student, din 2015 al Marelui Premiu la Festivalul „Seară de Mai” organizat la Casa de Cultură a municipiului Brăila https://brailachirei.wordpress.com/2015/05/31/palmares-la-a-vi-a-editie-a-festivalului-concurs-de-muzica-folk-seara-de-mai-braila/ ) de la Şcoala de Artă Populară „Vespasian Lungu” Brăila – premiul III;

Ioan Horaţiu Haiduc de la Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj – menţiunea I;

Adelina Maria Bunea de la Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – menţiunea II

Europa Nostra 2017, premiile pentru România sunt către Palatului Cultural din Blaj şi Zoltán Kallós

*Până pe 3 mai 2017, şi publicul poate vota – online – un câştigător * Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc în orașul istoric Turku, în 15 mai 2017ş atunci vor fi anunțați cei șapte câștigători ai marelui premiu și câștigătorul premiului publicului

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat în 5 aprilie 2017, câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017 / Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului. Sunt 29 de laureați din 18 țări, recunoscuți astfel pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate și educație, formare și sensibilizare. Premiate anul acesta sunt și două exemple remarcabile din România: Palatul Cultural din Blaj – în categoria Conservare și domnul Zoltán Kallós – în categoria Serviciu dedicat. Juriul format din experți independenți a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizații și persoane fizice din 39 de țări din Europa.

     Câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra 2017 vor fi celebrați în timpul unui eveniment de rang înalt găzduit de comisarul european Navracsics și maestrul Plácido Domingo, în data de 15 mai 2017, după-amiaza târziu la Biserica Sf. Mihail din Turku. Ceremonia de decernare a premiilor pentru patrimoniul cultural european va aduna aproape 1.200 de oameni, inclusiv profesioniști în patrimoniu, voluntari și susținători din toată Europa și reprezentanți de nivel înalt ai instituțiilor UE, din țara gazdă și din alte state membre. Câștigătorii își vor prezenta realizările în domeniul patrimoniului la Târgul de Excelență din data de 14 mai 2017, din Sala Sigyn a Conservatorului din Turku, și vor participa la diverse evenimente din Congresul European al Patrimoniului din Turku (11 – 15 mai). Organizat de Europa Nostra, Congresul va oferi o platformă de inspirație pentru crearea de rețele și dezbateri despre cele mai recente dezvoltări europene legate de patrimoniu, cu un accent deosebit pe Anul european al patrimoniului cultural din 2018.

De asemenea, cetățenii din întreaga lume pot vota online (temen limită de vot – 3 mai 2017) pentru premiul publicului pentru proiectul/proiectele câștigător/câștigătoare din propria lor țară sau din altă țară europeană. Votanții au șansa de a câștiga o excursie pentru două persoane în Finlanda unde vor fi invitați speciali la ceremonia de decernare a premiilor care va avea loc în orașul istoric Turku, în 15 mai 2017. În timpul ceremoniei, vor fi anunțați cei șapte câștigători ai marelui premiu, fiecare dintre ei va primi 10.000 euro, dar și câștigătorul premiului publicului, ales dintre proiectele câștigătoare din acest an.

Propunerile pentru ediția din 2018 a premiilor se depun în perioada 15 mai – 1 octombrie 2017 prin intermediul paginii web dedicate.

  Câştigătorii premiilor din 2017

Categoria conservare     Capela Sf. Martin din StariBrod, lângă Sisak, Croaţia; Complexul şi grădinile baroce din Kuks, Hradec regiunea Králové, Republica Cehă; Orașul antic din Karthaia, insula Kea, Grecia; Bastionul palatului marelui Maestru din Rodos, Grecia; Piramida albă din Roma, Italia; Drumul regelui peste Filefjell, Norvegia; Biserica şi turnul Clérigos din Porto, Portugalia; Palatul Cultural din Blaj, Transilvania, România, Fortăreața Cap Enderrocat, Mallorca, Spania; Acoperișul pentru ruinele mănăstirii San Juan din Burgos, Spania; Cromford Mills: Clădirea 17, Derbyshire, Regatul Unit

Categoria cercetare    Proiectul de cercetare şi conservare a bucății din altar Rode, Tallinn, Estonia; Carnavalul, regele Europei, San Michele all’Adige, Italia; Muzeul Piranesi, Milano, Italia; Bosch Proiect de cercetare şi conservare, Hertogenbosch, Olanda

Categoria serviciu dedicat     Dl. Ferdinand Meder, Zagreb, Croaţia; Dl. Jim Callery, County Roscommon, Irlanda; Societatea farului din Norvegia, Norvegia; Dl. Zoltán Kallós, Transilvania, România

Categoria educație, formare şi sensibilizare    Erfgoedplus: platforma de patrimoniu online, Hasselt, Belgia; Centrul de Arte vizuale și cercetare, Nicosia, Cipru; Programul educațional pentru patrimoniul cultural ceh, Telc, regiunea Vysočina, Republica Cehă; Proiectul Moștenirea PaavoNurmi, Turku, Finlanda; Inițiativa patrimoniu artizanal pentru Georgia, Tbilisi, Georgia; Proiectul patrimoniu cultural şi accesibilitate, Berlin, Germania; Cartastorie: Povești în arhive, Napoli, Italia; Patrimoniu cultural evreiesc: Program educațional, Varșovia, Polonia; Master avansat în analiza structurală a monumentelor și a construcțiilor istorice, program european coordonat în Guimarães, Portugalia; Samphire: proiect de patrimoniu maritim în vestul Scoției, Regatul Unit

Premiul Europa Nostra este conferit pentru proiecte de patrimoniu remarcabile din două țări europene care nu fac parte din programul UE Europa creativă: Categoria conservare: Kılıç Ali Paşa Hamam din Istanbul, TURCIA. Categoria cercetare: Colecția de instrumente de măsurat timpul ale lui Philippe Stern, Geneva, ELVEŢIA

Palatul Cultural din Blaj

          Palatul Cultural din Blaj. Proiectat în anul 1930 de către arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui diverse evenimente culturale, Palatul Cultural (pagină la https://www.facebook.com/pages/Palatul-Cultural-Blaj/1044582412295366) din centrul istoric al Blajului a fost singura dotare de acest tip din oraș. Clădirea a suferit diverse modificări interioare începând cu anii ’60, devenind cinematograful orașului, alături de diverse alte funcțiuni precum Muzeul de Istorie și Etnografie al Blajului, biblioteca orașului sau Centrul de Radioficare Blaj. În urma unui incendiu din 1995, Palatul a fost grav afectat, rămânând în ruină până în anul 2012, când administrația orașului Blaj a avut inițiativa reabilitării sale. Clădirea a suferit daune importante în urma incendiului, rămânând în picioare doar pereții exteriori și compartimentările interioare. Toate elementele structurale, zidării, planșee, scări și acoperiș au fost puternic deteriorate, necesitând însemnate consolidări structurale. Restaurat cu un buget modest, provenit din fonduri publice, Palatul a fost readus la forma sa originală, evocându-se totodată istoria sa recentă. De exemplu, cărămida păstrată aparentă, precum și tavanul retras, amintesc vizitatorului de istoria traumatică a incendiului. Juriul a recunoscut această calitate a proiectului, declarând„Administrația Blajului a izbutit cu succes, prin intervenții minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcțiuni și elemente structurale esențiale, fără demolări, s-a reușit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”. Recuperarea ruinei a adus la o îmbunătățire a peisajului urban din vecinătate. Clădirea, folosită de-a lungul timpului pentru evenimente culturale, și-a recâștigat rolul de centru al vieții culturale al orașului Blaj, putând să găzduiască diverse evenimente precum concerte, piese de teatru, proiecții de film sau expoziții. Din acest motiv, este evidentă importanța clădirii în cadrul vieții culturale și sociale a orașului. Juriul a consemnat și a apreciat mult „felul în care clădirea a încurajat o implicare socială vie, precum și impactul social și economic pe care aceasta l-a avut asupra comunității locale. Aceasta constituie un precedent național și reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane”.

             Zoltán Kallós este unul dintre cei mai proeminenți etnografi maghiari din secolul 20. Colecțiile sale  cuprind elemente din patrimoniul tangibil și intangibil al folclorului comunităților maghiare, române, săsești și rome din Transilvania și s-au dovedit a fi o contribuție inestimabilă la conservarea culturii populare europene. Kallós a compilat cu devotament această colecție în ultimii 70 de ani cu scopul de a conserva nu doar dovada fizică a acestor culturi bogate, dar și cântecele, poeziile, dansurile, obiceiurile și folclorul care stau la baza identității noastre europene. A depus aceste eforturi, uneori supraomenești, în pofida circumstanțelor politice extrem de dificile și cu prețul multor sacrificii personale. Zoltán Kallós a publicat numeroase casete, CD-uri și filme despre activitatea sa și este autorul mai multor cărți. Institutul de Etnografie al Academiei Maghiare, Casa Patrimoniului Maghiar din Budapesta și Muzeul și Centrul Etnografic al Fundației Kallós Zoltán, care a fost fondat în 1992 pe proprietatea familiei sale, adăpostesc aproximativ 14.000 de cântece populare colecționate de Kallós care a lucrat neobosit pentru ca generațiile tinere să cunoască tradițiile muzicale, dansurile, legendele și meșteșugurile strămoșilor. El a avut un rol esențial în dezvoltarea mișcării caselor de dans popular,  menite să reînvie și să învețe tradițiile de dans folcloric al comunităților maghiare în mai multe țări europene. În semn de recunoaștere a eforturilor sale, în noiembrie 2011 UNESCO a înscris mișcarea caselor de dans popular în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. „Domnul Kallós a lucrat din răsputeri pentru a păstra cultura acestor comunități, obținându-le recunoaștere la nivel mondial cu statutul UNESCO”, a declarat juriul. În ciuda vârstei sale înaintate, domnul Kallós rămâne activ în comunitatea sa, iar fundația care îi poartă numele se asigură de formarea profesorilor care, la rândul lor, învață această moștenire importantă copiilor noștri. „Dl Zoltán Kallós și-a dedicat viața pentru conservarea culturii diverselor comunități din Bazinul Carpatic și s-a devotat cu toată ființa sa transmiterii acestor valori pe plan mondial. Domnul Kallós a întreprins aceste fapte și în vremuri profund provocatoare. Activitatea sa, curajul său merită pe deplin acum acest premiu”, a subliniat juriul.

** * Programul Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra a fost lansat de Comisia Europeană în 2002 și de atunci a fost condus de federaţia pan-europeană Europa Nostra. Progarmul promovează cele mai bune practici legate de conservarea patrimoniului, cercetare, management, voluntarism, educație și comunicare contribuind la o recunoaștere publică mai puternică a patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru economia și societatea europeană. Premiul este susținut de programul Europa creativă al Uniunii Europene. În ultimii 15 ani, organizații și persoane din 39 de țări au prezentat un număr total de 2.720 de cereri pentru premii. La numărul de înregistrări în funcție de țară, Spania este pe primul loc în clasament, cu 498 de proiecte, urmată de Regatul Unit, cu 286 de cereri, și Italia, cu 278 de cereri. Conservarea este categoria cu cele mai multe proiecte – 1.606, educația, formarea și sensibilizarea – 457, apoi cercetarea – 340, serviciul dedicat patrimoniului – 317.

Din 2002, juriile de experți independenți au selectat 455 de proiecte premiate din 34 de țări. Spania se află în frunte, cu 61 de premii primite. Regatul Unit este pe locul al doilea cu 60 premii, Italia pe trei – 37 premii, Germania pe patru – 29 premii, Grecia este a cincea – 27 de premii. În ceea ce privește categoriile, conservarea are cei mai mulți câștigători – 267, urmată de serviciul dedicat patrimoniului – 67, educația, formarea și sensibilizarea – 65, și, în sfârșit, cercetarea – 56. S-au oferit până acum 95 de mari premii în valoare de 10.000 euro pentru inițiative de patrimoniu remarcabile, selectate dintre proiectele premiate. „Premiul UE pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra au consolidat și mai mult capacitatea sectorului patrimoniului din Europa, prin evidențierea celor mai bune practici, încurajând schimbul transfrontalier de cunoștințe și conectarea diverselor părți interesate în rețele mai mari. S-au adus, de asemenea beneficii majore câștigătorilor, cum ar fi o mai mare expunere (inter)națională, continuarea finanțării și un număr crescut de vizitatori. În plus, Premiul a ridicat gradul de conștientizare a patrimoniului nostru comun în rândul publicului larg în același timp subliniind caracterul său intrinsec european. Prin urmare, Premiul este un instrument-cheie pentru promovarea patrimoniului Europei„, se precizează în materialul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

** * Europa Nostra este federația pan-europeană a organizațiilor din domeniul patrimoniului, care este, de asemenea, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice. Cu mai mult de 40 de țări din Europa, organizația este vocea societății civile care se angajează la protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al Europei. Fondată în 1963, este recunoscută astăzi ca rețeaua de patrimoniu cea mai reprezentativă din Europa. Plácido Domingo, renumitul cântăreț de operă și dirijor este președintele organizației. Europa Nostra inițiază campanii pentru a salva monumentele pe cale de dispariție, situri și peisaje ale Europei, în special prin intermediul programului „The 7 Most Endangered”. Ea celebrează excelența prin Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra. De asemenea, aceasta contribuie la formularea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene în domeniul patrimoniului, printr-un dialog structurat cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței patrimoniului european 3.3.

** * Europa creativă este noul program UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative, permițându-le să-și sporească contribuția pentru locurile de muncă și creștere economică. Cu un buget de 1.460.000.000 euro pentru perioada 2014-2020, sprijină organizațiile în domeniul patrimoniului, teatru, arte plastice, arte interdisciplinare, publicații, film, televiziune, muzică și jocuri video, precum și zeci de mii de artiști, profesioniști în domeniul culturii și audiovizualului. Finanțarea va permite acestora să opereze în toată Europa, pentru a ajunge la noi segmente de public și pentru a dezvolta abilitățile necesare în era digitală.