Arhive etichetă: premiu

Deținuți politici, premiu, literatură

*Asociația Echalier-Pirleazu’ oferă, începând din acest an, Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare * Suma de bani reprezintă pensia lunară primită de plasticianul Cătălin Guguianu de la Asociația Foștilor Deținuți Politici * Primul laureat este poetul Răzvan Țupa

Pensia plasticianului Cătălin Guguianu primită de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forţat, a devenit din acest an Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare. Cătălin Guguianu a înființat, la Paris, asociația culturală Echalier-Pirleazu’ și evenimentul a fost susținut de acest ONG.

Răzvan Țupa, poet

Primul laureat este poetul Răzvan Ţupa (foto preluare de la banatulazi.ro). Evenimentul a coincis cu finisajul (https://mnlr.ro/finisajul-expozitiei-iovadis-70va/) expoziției comemorative Gheorghe Iova de la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Premiul este o diplomă-stampă numerică, creație a artiștilor plastici Cătălin Guguianu sș Valerie Touzet și suma 1801 lei, respectiv valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, de la Asociația Foștilor Detinuți Politici.

Răzvan Țupa: „Cred că este primul premiu oferit pentru o nereușită. Ne-am dorit să lansăm o distincție pentru experiment în literaturî în direcția inițiată de Gheorghe Iova în perioada în care acordă acest tip de premiu din partea Asociatiei Scriitorilor Profesioniști. Toate discuțiile pentru stabilirea juriului cu scriitori interesați și activi azi în zona experimentală a literaturii au fost întâmpinate cu răspunsul „păi, dacă sunt în juriu eu nu mai pot să iau premiu”, explicit sau sugerat. Am vrut să renunț dar Doina Iova, soția scriitorului, a propus această formulă de premiu testamentar. Astfel că premiul a ajuns la mine ca o obligație de a institui de-a lungul anului care urmează un sistem prin care nominalizații să fie cei care votează câștigătorul premiului pentru experiment în literatura 2021. Până la urmă, Premiul „Gheorghe Iova” textuare este, în primul an, un experiment în literatură„.

** * Expozitia „IOVAdis 70VA” a fost deschisă între ziua care marchează data de naștere reală a lui Gheorghe Iova și data de naștere declarată în acte pentru scriitor. Douăzeci și una de zile au reprezentat spațiul deschis pentru dialogul inițiat de grupul celor nouă artiști plastici. Cuvintele și materiile plastice au constituit topologia activă a acestui eveniment.

** * Răzvan Cosmin Tupa (născut la Brăila în 1975) a publicat poeme în „fetis” (2001, 2003), „corpuri romanesti” (2005), „poetic. cerul din delft” (2011) și „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica Poetică” (2015), monografie. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzau si in strainatate (Berlin, Bratislava, Budapesta, Chisinau, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv si Zagreb). Scrie pe poetic.ro si este reporter al agentiei Mediafax.

** * Gheorghe Iova (29 ianuarie 1950 – 29 iunie 2019) a fost cel mai radical textualist underground al „generatiei 80”. S-a nascut pe 8 ianuarie 1950 la Sahateni, judetul Buzau, dar a fost declarat in acte, pe 29 ianuarie. Un unchi al sau, fizician, l-a atras catre stiintele exacte; a facut totusi Literele in perioada maximei destinderi poststaliniste, alcatuind, alaturi de prietenii Mircea Nedelciu, Gh. Craciun, Gh. Ene, Emil Paraschivoiu, Ioan Flora, gruparea neo-avangardista si experimentala „Noii”. Boem si marginal, avizat in materie de textualism german (Helmus Heisenbutell) si francez (Tel Quel), wittgensteinian de cursa lunga si pasionat al filosofiei limbajului, a fost un anarhist subversiv pur sange; a incercat sa dejoace conventiile textului literar si ale „textului social”, situandu-se ex-centric atat fata de canoanele literare cat si fata de canoanele socialismului real. A lucrat, decenii de-a randul, ca liber profesionist si a fost (inainte de orice) liderul informal, maestrul din umbra al optzecismului teoretic. Un „om din subterana” care a iesit rar la suprafata – bunaoara, in antologiile de grup „Desant `83” si „9 poeti” (inainte de 1989). Abia in 1992 a debutat cu volumul experimental „Texteiova” (1992) recupereaza scrieri vechi (uneori) de cateva decenii, ca si seminalul, definitoriul „Actiunea textuala”. Va simula, mai tarziu, romanul („De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”) si poezia, in carti de fapt inclasabile, unde cuvintele de ordine sunt „textul” si „textuarea”. Pe rand, scrierile sale au fost solicitate pentru antologiile dedicate generatiei 80 si generatiei 90 din literatura romana, fiind citate ca modele de vitalitate si de autori debutati dupa 2000. A primit premiul Frontiera Poesis, pentru „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul „1973. Sintaxa libertatii de a spune”, editura Axa, 1998. In 2000 a fost distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman, pentru „De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”, publicat la editura Paralela 45, in 1999. Pentru anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru eseu, pentru volumul „Actiunea textuala. Bunul simt vizionar” apărut la Paralela 45.

** * Asociația Echalier-Pirleazu’ a fost înființată, la Paris, de artistul plastic Cătălin Guguianu (mai multe la http://www.catalin-arts.com). Se defineste ca „metafora a metisajului cultural, a mixitatii de genuri; este pasajul dintre doua lumi distincte, Est si Vest, trecutul si prezentul, inaltul si abisul.”Pirleazu'” isi propune, de asemenea, sa fie o platforma de idei si dezbateri, asupra artei si tendintelor culturale contemporane.

„Codin” regizat Henri Colpi, prezentat la Brăila de Cinefeel

*Vineri, 15 martie 2019, de la ora 18.30 * Pelicula a câştigat Palme D’or la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru cel mai bun scenariu – inspirat de nuvela omonimă a lui Panait Istrati

     Cinefeel (Cinematograful de artă la Brăila, Piaţa Traian nr. 2 la etaj – tot acolo se găsesc şi bilete, în sediul Centrului de Creaţie) oferă vineri, 15 martie 2019, de la ora 18.30 ocazia pasionaţilor de cinema şi de literatură să urmărească filmul coproducţie Franţa – România „Codin” regizat Henri Colpi, 98 minute, realizat pe un scenariu de Yves Jamiaque (Dumitru Carabăţ şi regizorul au lucrat, de asemenea, la scenariu) după nuvela omonimă a scriitorului brăilean Panait Istrati. Pelicula, prezentată în premieră în România în 17 septembrie 1963, a câştigat Palme D’or la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru cel mai bun scenariu (Nota red. Normal… francezii l-au adulat din prima pe Panait Istrati, care a publicat povestirea „Kyra Kyralina” – scris exact aşa – la Paris, în 1923, cu o prefață de Romain Rolland în nr. 148 al revistei „le Livre Moderne Illustré”). Mai multe despre anul 1963 la Cannes Film Festival – cu un juriu prezidat de francezul Armand Salacrou, la https://ipfs.io/ipfs/QmXoypizjW3WknFiJnKLwHCnL72vedxjQkDDP1mXWo6uco/wiki/1963_Cannes_Film_Festival.html

Rolul titular, al lui Codin – personaj care nu e deloc unul pozitiv (ştim bine, din scrierea lui Istrati) – este jucat de Alexandru Virgil Platon, personajul irina este interpretat de Françoise Brion, Joiţa este interpretată de Nelly Borgeaud, Adrian Zogravi copil – de Răzvan Petrescu şi Adrian Zografi adult – de Voicu Sabău. Îl film îi vom regăsi şi pe actorii Mihai Mereuţă, pe Mişu Fotino – îndrăgiţi de publicul românesc şi pentru că apăreau destul des la tv. Foto stânga, coperta unui DVD cu filmul.

Nota red, Vizionarea e, sper, şi o bună ocazie să-l (re)citim Panait Istrati… care e cam uitat în anii din urmă, poate şi pentru că nici mpcar un profesor de la litere nu luptă să-l introducă pe vagabondul Europei îndrăgostit/ fascinat de prietenie, în manualele şcolare!

Lux Film Prize 2018

*A XII-a competiţie girată de Parlamentul European a fost câştigată de pelicula „Femeie în război”, o coproducţie Islanda/ Franţa/ Ucraina regizată de islandezul Benedikt Erlingsson

 

regizorul Benedikt Erlingsson cu premiul

Filmul „Femeie în război”, o coproducţie Islanda/ Franţa/ Ucraina, a câștigat a 12-a ediţie a competiţiei europene Lux Film Prize 2018 – Premiului de Film LUX (Mai multe la Premiul de Film Lux 2018 şi filmele selecţionate). Anunţul a fost făcut de Antonio Tajani – președintele Parlamentului European (instituţia se ocupă de coordonare a competiţiei) în sesiune plenară la Strasbourg miercuri, 14 noiembrie 2018. Pe podiumul de premiere se mai află două filme: Cealaltă parte a tuturor lucrurilor – regia Mila Turajlić şi Styx regia Wolfgang Fischer (Germania-Austria). Foto preluare de la http://www.europarl.europa.eu/ 

       Preşedintele Tajani: „Sunt extrem de mândru de competiţia nostră de film, dedicată din 2007 producțiilor cinematografice europene axate pe teme fundamentale pentru Uniunea Europeană: universalitatea valorilor europene, integrare și toleranță și apărarea diversității culturale. Acordarea Premiului LUX nu a fost niciodată atât de dificilă ca în acest an. Nominalizările în concurs au fost extraordinare, atât din punctul de vedere al originalității, cât și al relevanței subiectelor pe care le acoperă.  Filmele finaliste abordează trei teme-cheie pentru viitorul Europei: riscurile asociate cu naționalismul extrem, necesitatea de a acţiona urgent pentru salvarea mediului și nevoia de a găsi răspunsuri coerente și coezive la problema migrației. Diferite ca stil și subiect, aceste filme au un punct important în comun: spun poveştile unor femei puternice care sunt hotărâte să schimbe status-quo-ul. În numele Parlamentului European, aș dori să mulțumesc regizorilor și scenariştilor prezenți, precum și tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor filme și la succesul acestei ediții a Premiului LUX. Prin prezentarea unor puncte de vedere noi şi personale asupra Europei noastre, aţi contribuit în mod semnificativ la dezbaterea politică care are loc în fiecare zi în această instituție”.  

** * „Femeie în război” (Kona fer í stríð), al regizorul islandez Benedikt Erlingsson, este un film politic, o saga feministă și o fabulă care spune povestea unei femei, profesoară de muzică şi activist de mediu. Ea îşi vede convingerile politice contestate atunci când planurile de a adopta un copil devin realitate. 

În Anul European al Patrimoniului Cultural, premiul este cu attât mai important cu cât propune o temă de care unii se feresc în Europa din ce în ce mai divizată exact pe motive de patrimoniu şi de multiculturalitate (Nota red. A se vedea cererile catalane de separare de Spania, supărările unora pe migranţii africani etc.)

Concurs „LinguaFEST – 100 de minute pentru România”

*Organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România şi destinat elevilor cu vârste între 10 şi 15 ani * Premiul cel mare este o bicicletă, ea va fi trofeul la tombola evenimentului  “Let’s play LinguaFest” dedicat Zilei Europene a Limbilor, din 26 septembrie 2018, de la Muzeul Literaturii Române * Concurenţii trebuie să facă filme de 1 minut despre patrimoniu, ele urmând să fie transmise în perioada 20 august și 15 septembrie 2018

În Anul european al patrimoniului cultural și Anul Centenarului Marii Uniri, concursul „LinguaFEST – 100 de minute pentru România” organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România ( mai multe la https://ec.europa.eu/commission/index_ro şi la https://www.facebook.com/reprezentanta.comisiei.europene.in.romania/) îi provoacă pe elevii cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani la cunoaşterea şi recunoaşterea patrimoniului. 

Doritorii sunt invitați să realizeze un videoclip de 1 minut în care să prezinte un element de patrimoniu din zona de proveniență sau reprezentativ pentru minoritatea din care provin. Videoclipul va fi filmat cu telefonul mobil în format vertical (portrait) și trebuie să conțină imaginea autorului/ autoarei și cel puțin un element care să trimită la obiectul de patrimoniu ales. Acesta din urmă poate fi un element tangibil (o clădire, o carte, un scriitor, un articol vestimentar, un sit arheologic, un element din flora sau fauna locală etc.) sau intangibil (o melodie, expresii sau cuvinte în limba maternă sau într-un dialect local, o tradiție, o practică socială sau un meșteșug tradițional, o resursă creată în format digital etc.). Participanții se pot exprima în limba română sau în oricare limbă maternă aparținând minorităților naționale din România. Ca sursă primă de informaţii despre patrimoniul cultural există documente de la https://europa.eu/cultural-heritage/about_ro

Colajul video „100 de minute pentru România” va fi difuzat pe 26 septembrie 2018 la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, în evenimentului “Let’s play LinguaFest” dedicat Zilei Europene a Limbilor. În același eveniment se va organiza o tombolă: premiul cel mare al concursului este o bicicletăcu care câștigătorul va putea explora în voie patrimoniul cultural.

Videoclipurile se vor transmite între 20 august și 15 septembrie prin WeTransfer/Dropbox pe adresa linguafest@touchcommunications.ro, însoțite de anexa la regulamentul concursului, completată și semnată de un părinte sau reprezentant legal al participantului.

CS de şah „Micul Prinţ” Brăila, premiu la Vaslui prin Eduard Gabriel Ancuţa

*Foarte tânărul şahist, 10 ani, a concurat la categoria 12 ani şi s-a clasat pe podium

Eduard Gabriel Ancuţa

CS „Micul Prinţ” Brăila condus de Iulian Preda a participat la Turneul internataţional de şah clasic „Cupa Sergentul” Vaslui organizat de CS „Sergentul” din localitate, desfăşurat în perioada 18 – 20 mai 2018, prin Eduard Gabriel Ancuţa, 10 ani, unul dintre sportivii legitimaţi care face cinste clubului sportiv brăilean (ex. https://brailachirei.wordpress.com/2017/04/03/cupa-micul-print-sah-clasic-la-braila/, https://brailachirei.wordpress.com/2015/02/16/cupa-de-iarna-la-sah-editia-2015-la-premiere/).  Au participat competitori din România – de la cluburi de profil din Bârlad, Brăila, Buzău, Bucureşti, Craiova, Focşani, Huşi, iaşi, Târgovişte, Vaslui şi din Republica Moldova.

Eduard Gabriel Ancuţa a jucat cu parteneri foarte buni, câştigând trei partide, având trei remise şi doar o partdiă a fost pierdută. În final, a obţinut locul II, la categoria de vârstă 12 ani, cu 118 puncte. Foto dreapta, laureatul împreună cu Iulian Preda.

.      De asemenea, tânărul a participat şi la Campionatul naţional de la Călimăneşti unde a obţinut un punctaj foarte bun, fiind la prima participare. Obiectivul lui este câştigarea a cât mai multe competiţii, astfel încât să obţină categoria I (Notă. Clasificările la şah sunt, în ordine, categoria III, categoria II, categoria I, candidat de maestru, maestru, maestru al Federaţiei Internaţionale de Şah, maestru internaţional, mare maestru internaţional) în clasificarea sportivă şahistă.

Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ed. II

*În perioada 28 februarie – 1 martie 2018, la Târgu Neamţ * Laureatul se va alege dintre scriitorii Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Radu Cosaşu, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag, Eugen Uricaru, Varujan Vosganian

     În 28 februarie – 1 martie 2018 au loc, la Piatra-Neamţ şi Tîrgu Neamţ, manifestări in proiectul Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ediţia a doua. Organizatorii sunt Uniunea Scriitorilor din România (USR), Filiala Iaşi a USR – Reprezentanţa Neamţ, Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local Târgu Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Juriul ediţiei este format din acad. Nicolae Manolescu – preşedinte, membri Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Cristian Livescu, Gabriel Coșoveanu, George Neagoe, Vasile Spiridon.

Pentru selectarea scriitorilor care să facă parte din lista pentru alegerea laureatului ediţiei 2018, organizatorii au realizat anchete în filialele Uniunii Scriitorilor din România, redacţii de reviste, fundaţii culturale de profil. De asemenea, se ţine cont şi de votul unor critici literari, dar şi de votul acad. Dumitru Radu Popescu – laureatul de anul trecut (care, conform Regulamentului proiectului, poate să facă nominalizări).
Lista de nominalizaţi: Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Radu Cosaşu, Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag, Eugen Uricaru, Varujan Vosganian.
Din programul evenimentelor face parte o sesiune de comunicări ştiinţifice pe tema ”Creangă în conştiinţa literară europeană”, lansări de carte – programate în 28 februarie 2018 la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ. La Humuleşti, pe 1 martie 2018, ziua de naştere a lui Ion Creangă, va avea loc anunţarea şi decernarea Premiului „Ion Creangă”, ed. II.