Arhive etichetă: preoti

Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din toată lumea

*La Bucureşti, 1 – 4 septembrie 2016

 

Întâlnirea-tinerilor-ortodocşi     „Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din toată lumea”, manifestare derulată la Bucureşti intre 1 (prima zi a noul An bisericesc) si 4 septembrie 2016, a fost organizată de Arhiepiscopia Bucureştilor în colaborare cu Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Român. Parteneri în organizare: Secretariatul de Stat pentru Culte, Primăria Generală a municipiului Bucureşti, Primăriile Sectoarelor 1, 2, 3, 5 și 6, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Inspectoratul Şcolar General al municipiului Bucureşti şi Centrul de Presă „Basilica” al Patriarhiei Române. Foto preluare de la basilica.ro.

La evenimente au participat 2500 de tineri (de 16 – 35 de ani) din toate eparhiile Patriarhiei Române şi din unele biserici ortodoxe surori. Tematica reuniunii a fost gandita in contextul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox – 2016, deopotriva şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti.

Din programul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea: întâlnire cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, momente artistice (pe esplanada Catedralei Patriarhale); ateliere de lucru pe tema „Importanța şi activitatea tinerilor în Biserică” (în mai multe unităţi de învăţământ din capitală); vizitarea unor obiective culturale; momente de rugăciune la Catedrala patriarhală; concert de muzică ușoară în Parcul Titan (IOR); conferința „Iisus Hristos – Bucuria Vieții”, urmată de Procesiunea Luminilor (pe traseul Sala Palatului – Calea Victoriei – Splaiul Independenței – Catedrala patriarhală); participare la Sfânta Liturghie oficiată de PF Patriarhul Daniel cu sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi în fața Catedralei Mântuirii Neamului.

Viitoarea Întâlnire a Tinerilor Ortodocși va fi organizată de Arhiepiscopia Iaşilor. Nota. Dupș 1989, în școli s-a reintrodus studiul religiei ca obiect cu note în catalog; în destule unităţi de invăţămant au predat sau predau preoţi.

Sarbatoare publica de Sf. Ierarh Nicolae, patronul orasului Braila

* Premierea casniciilor de 50 ani, procesiunea Sfintelor Moaste ale Sf. Nicolae si Sfanta Liturghie oficiata de IPS Casian, teatru gratuit pentru prescolari cu „Carabus”, vizite la caminele pentru persoane varstnice

100_7362        Primaria municipiului Braila este principalul organizator, in zilele 5 si 6 decembrie 2014, pentru manifestarile de serbare a orasului Braila in ziua patronului spiritual – Sfantul Ierarh Nicolae (o decizie postdecembrista, idee a IPS Casian Craciun – acum arhiepsicopul Dunarii de Jos).  

În 5 si 6 decembrie, moaştele Sf. Nicolae se vor afla spre închinare la Biserica “Sf. Nicolae”. Jandarmii si politia locala se ocupa de paza si ordine.

            Vineri, 5 decembrie 2014

La Liceul de Arta “Hariclea Darclee”, in corpul D (Calea Galati) – de la ora 10.00 Aniversare 50 de ani de casnicie – traditionala actiune prin care Primăria Braila şi Consiliul Local Municipal îi serbează pe brăilenii cu casnicie longeviva prin oferirea a cate 500 lei (banii vor fi transmisi prin intermediul Postei), flori şi diplome, cu participarea primarului Aurel Gabriel Simionescu si cu program artistic oferit de elevi, coordonator prof. Ionel Filip – director adjunct al Liceului „Darclee”; spectacol prezentat de Casa de Cultura a municipiului Braila; ora 15.00 Aducerea moastelor Sf. Ierarh Nicolae la Penitenciarul Braila; ora 16.00 Procesiune cu preoti braileni si galateni sub genericul Calatori pe cararile Sfintilor” de la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” până în faţa bisericii parohiale “Sf. Nicolae” ; ora 18.00 Utrenia Sfantului Nicolae

            Sambata, 6 decembrie 2014 100_7394

   100_7411         ora 9.00 Slujba arhiereasca dedicata Sfantului Nicolae la Biserica “Sf. Nicolae” cu participarea, traditionala, a IPS Casian Craciun – arhiepiscopul Dunarii de Jos, a preotului protopop Gheorghe Marinescu – conducatorul Protoieriei Braila, cu sobor de preoti; ora 12.00  Actiune filantropica pentru persoanele aflate in dificultate – tineri, varstnici si familii – sub genericul “In cautarea celor tristi si singuri” organizata de Parohia Bisericii “Sf. Nicolae” in parteneriat cu Primaria Braila – se ofera 250 pachete cu alimente si dulciuri; si tot la finalul slujbei religioase are loc agapa populara: 6 000 de sărmalute de post vor fi impărtite enoriasilor, oferite de Primaria Braila, conform traditiei;

fat-frumos-029       Tot sambata, echipa Teatrului de Papusi „Carabus’ joaca, gratuit, spectacolul “Fat frumos cel mofturos si un zmeu intors pe dos” (https://brailachirei.wordpress.com/2009/10/13/la-teatrul-%E2%80%9Ecarabus%E2%80%9D-un-fat-frumos-altfel-mai-zmeu-decat-zmeul/) de doua ori, de la ora 10.00 pentru prescolari de la Gradinitele nr. 1, nr. 11, nr. 27, nr. 37, nr. 39, de la ora 12.30 pentru copii de la Gradinitele nr. 48, nr. 36, nr. 6, nr. 13, nr. 22, nr. 5 – toti micutii, aproximativ 350, primesc dulciuri de la Mos Nicolae/

Nu sunt uitati nici batranii institutionalizati. Astfel, sambata sunt vizitati, cu daruri – flori si prajituri, ne asigura cei de la Primaria Braila – bunicii fara nepoti din caminele pentru persoane varstnice: de la ora 10.00 cei din Caminul Lacu Sarat unde va fi si program artistic sustinut de elevi care activeaza la cercurile Palatului Copiilor, de la ora 10.30 cei din Caminul “Sf Petru si Pavel” unde va fi program artistic sustinut de Casa de Cultura a municipiului.

Foto din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei

Ziua Drapelului – 26 iunie

* Activitati la Braila 

drapel           Programul manifestărilor dedicate sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional – 26 iunie 2014 la Braila. Principal organizator: Prefectura Braila.

25 iunie 2014

           In Piaţa Independenţei 

Ora 20.00 – Coborârea Drapelului României, în prezenţa comandantului gărzii de onoare şi a unui trompetist, pe semnalul „Stingerea”.

Ora 20.10 – Drapelul României este dus la Catedrala „Naşterea Domnului”,unde rămâne pe timpul nopţii.

26 iunie 2014

            La Catedrala „Naşterea Domnului”

Ora 9.30 – Sfinţirea Drapelului României de către un sobor de preoţi. Participa prefectul judeţului Brăila, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, primarul municipiului Brăila, comandantul Garnizoanei Brăila, inspectorul sef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, inspectorul sef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila, inspectorul sef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dunărea” al Judeţului Brăila, preoţi, alte oficialităţi locale, cetăţeni.

 In Piaţa Independenţei

Ora 10.00 Întâlnirea oficialităţilor civile şi militare;

Ora 9.50 – 10.00 Aducerea drapelului României, de către garda purtătoare, în Piaţa Independenţei;

Ora 10.05 Ceremonialul militar – religios: Semnalul Trompetului; Marşul de întâmpinare; Salutul Drapelului de Luptă; Deplasarea la tribuna oficialităţilor;

Ora 10.10 Rostirea alocuţiunii referitoare la sărbătorirea Zilei Drapelului Naţional: dr.ec. Vasilica Vîlcu, Prefectul judeţului Brăila;

Ora 10.15 Primirea Drapelului României. Onor la Drapel. Marşul de întâmpinare. Preotul binecuvântează drapelul. Oficialităţile civile şi Comandantul Garnizoanei sărută drapelul;

Ora 10.20 Înălţarea  pe catarg a Drapelului României. Intonarea Imnului Naţional al României;

Ora 10.25 Defilarea Gărzii de Onoare, cu prezentarea onorului la Drapelul României, înălţat pe catarg;

Ora 10.30 Încheierea manifestării.

 

La Notre Dame – mesa pentru martiri ai comunismului, preoti greco-catolici romani

Serviciul religios pentru beatificarea slujitorilor lui Dumnezeu din Biserica Greco-Catolica s-a derulat in 26 mai 2013 si  a reunit  cateva sute de persoane care s-au rugat impreuna cu soborul de preoti * Martirii pentru care s-a oficiat slujba sunt Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu – pieriti in regimul de detentie comunist, pentru singura vina de a fi fost preoti greco-catolici 

 

100_3399   Franta, si in special Parisul, ofera oricui doreste sa vada si sa cunoasca o multitudine de monumente, muzee, zone arhitecturale, strazi si poduri spectaculoase, oameni din toate ”colturile” lumii si evenimente. Daca nu doreai spre exemplu, duminica – 26 mai 2013 – sa participi la marea manifestatie populara de pe Champes Elisee cu scopul de a sublinia impotrivirea familistilor la noua lege care permite uniunea legala a homosexualilor – pentru care politistii au blocat doua statii de metrou – aveai alte alternative, culturale, evident.

100_3421  Asa ca, daca nu am participat la manifestatie, am ales in duminica ce tocmai  a trecut sa fiu prezenta  la un serviciu religios special realizat concomitent cu programul normal de vizitare al Catedralei Notre Dame.  100_3420

Nava centrala a impunatoarei catedrale – nu cred sa mai fie alta la fel de cunoscuta, de citata si de uzitata in diverse formule (romane, filme etc.) – era deja in majoritate ocupata, adica pe locurile de pe bachete erau oameni asezati, la ora 15.00 cand se anuntase  Priere pour la beatification des serviteurs de Dieu eveques greco-catoliques morts en enommee de martyrs sous le regime communiste  – (traducere libera… personala) Rugaciunea speciala pentru beatificarea martirilor romani greco-catolici, aflati in serviciul Domnului si morti in perioada regimului comunist , morti survenite in timpul incarcerarii sau imediat dupa eliberarea din inchisoare.

100_3423    Sapte sunt prelatii greco-catolici de origine romana in cinstea carora s-a oficiat Rugaciunea: Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu. 100_3433

Cu extrase din biografia lor, cu fotografii – portrete de slujitori ai bisericii si altele ale martirilor in zeghe –  organizatorii, in speta L’Oevre d’Orient (www.oeuvre-orient.fr ) sau Les chretiens de France au service des chretiens d’Orient, au realizat programe, iar textul Rugaciunii a fost oferit tuturor celor prezenti in format bilingv, romano-francez, cu titlul „Divine liturgie de Sant-Jean Chrysostome; Paroisse greco-catholique roumaine Saint Georges de Paris”.…si ce frumos, trist, inaltator suna in Rugaciune succesiunea de cuvinte evocatoare: „Regarde avec bienveillance le peuple roumain du sein duquel Tu as choisi Tes serviteurs Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie et Tit Liviu Chinezu  – eveques morts en renommee de martyrs sous le regime communiste. Pleins de zele apostolique, ils T’ont rendu temoignage sur cette terre et, par leur martyre, ils ont scelle leur inebranlabre on Toi, a l’Eglise catholique et au Saint-Pere, successeur de Pierre”.

100_3439    Unul din reprezentantii clerului – a participat un intreg sobor care a intrat in procesiune intampinata de asistenta ridicata in picioare, unde s-a oficiat – a prezentat intr-un cuvant de bun venit cateva date doar din biografia cardinalului Iuliu Hossu despre care s-a vorbit mai mult si in media.

Pentru ca cei sapte adevarati martiri merita si recunostinta noastra, a tuturor care credem in libertatea de opinie si exprimare, am sa va prezint aici cateva aspecte ale vietii lor asa cum le-au aflat si cei care au asistat la Divina liturgie. 100_3443

Biografii de martiri contemporani

       Valeriu Traian Frențiu (1875 – 1952) – Intre 1941 si 1947 a indeplinit functia de administrator apostolic pentru provinica ecleziastica a Bisericii Unite cu Roma de la Alba-Iulia si Fagaras (Blaj). In 29 octombrie 1948 a fost arestat. Intai a fost internat cu domiciliu fortat la Manastirea Caldarusani, Dragoslavele. Apoi a fost incarcerat la penitenciarul de la Sighet. Toate acestea pentru ca reprezenta Biserica Unita cu Roma si era greco-catolic. A murit in celula nr. 44, la 11 iulie 1952. A fost inmormantat in cimitirul saracilor din Sighet si nu i s-a putut reconstitui mormantul.  

Iuliu Hossu (1885 – 1970) – A fost arestat lin 29 octombrie 1948. Intai a fost internat in zona de prizonieri de la Dragoslavele, la Manastirea Caldarusani. A refuzat permanent sa treaca la ortodoxismul crestin, asa cum era fortat. La 25 mai 1950 a fost transferat, impreuna cu alti asemenea, la penitenciarul de la Sighet.  In mai 1955, a ajuns cu rezidenta fortata la Manastirea ortodoxa Curtea de Arges. Din 1956 a fost permanent sub ochii Securitatii, cu domiciliul fortat la Manastirea Caldarusani. La 28 aprilie 1969, Papa Paul VI il numeste cardinal, dar Iuliu Hossu renunta la titlu ca o forma de protest impotriva regimului care oricum nu i-ar fi permis exilul. La 28 mai 1970 se stinge din viata.

    Alexandru Rusu (1884 – 1963) – in martie 1946 detinea functia de mitropolit al Bisericii Unite cu Roma. A fost arestat in 29 octombrie 1948 si incarcerat la Sighet dupa o perioada de internare la Caldarusani. Impreuna cu Rusu, Hossu si Balan a inaintat cateva memorii regimului comunist.  A fost instalat cu domiciliu fortat, cu mentiunea ”periculos”, la Manastirea Cocos. A fost inchis la 1 ianuarie 1957 si condamnat  la regim sever pe viata. S-a stins la 9 mai 1963, la inchisoarea Gherla si a fost inmormantat in cimitirul satului.

Ioan Bălan (1880 – 1959) – In 1919 era rector al Academiei de teologie din Blaj, apoi a fost numit membru in Comisia de la Vatican pentru redactarea drepturilor canonice ale bisericilor orientale. In noiembrie 1936, autoritatie romanae au ordonat evacuarea sa la Lugoj si pentru ca a refuzat sa faca parte, sub orice forma, din Biserica Ortodoxa la 29 octombriie 1948 a fost trimis – in calitate de detinut – la Sighet. Impreuna cu alti supravietuitori ai regimului de exterminare practicat in penitenciarul de la Dighet, a fost transferat in 7 mai 1955  la Manastirea Curtea de Arges. Aici a semnat, cu alti trei evacuati supravietuitori, un memoriu adresat autoritatilor si in care se solicita liberatea de exprimare a comnvingerilor religioase. Drept consecinta, a fost trimis – la izolare – la Manastirea Ciorogarla, langa Bucuresti, unde era sub diercta supraveghere a Securitatii. A murit in manastirea mentionata, la 4 august 1959. A fost inmormantat la cimitirul catolic Bellu, in Bucuresti.

Ioan Suciu (1907 – 1953 ) – Intre 1932 si 1040, se afla profesor la Blaj si a fost evacuat impreuna cu intreaga populatie de la acea vreme in perioada ocupatiei hortiste, in iulie 1940, la Oradea. In februarie 1947 se intoarce la Blaj in calitate de administrator apostolic al provinciei ecleziastice. A continuat batalia pentru Biserica greco-catolica si, din acest motiv, a fost arestat in 27 octombrie 1948 si dus la sediul Securitatii Sibiu.  A fost supus la nenumarate interogatorii si tratamente inumane. Dupa cateva luni a fost transferat la penitenciarul Sighet. Suferea de c0olita cronica si a murit la 27 iunie 1953, in celula cu nuamrul 44. A fost inmormantat in cmitirul saracilor si nu i s-a putut reconstitui mormantul.

     Vasile Aftenie (1899 – 1950) – la 6 iunie 1940 a fost evacuat de la Blaj si dus la Vicariatul din Bucuresti unde s-a incercat convertirea sa la ortodoxism. Timp de zece luni a fost supus unui tratament interogatoriu sistematic. Refuzul sistematic al sau de a da raspunsurile dorite de anchetatori a condus la un atac nervos ce i-a cauzat o paralizie partiala, la 25 martie 1950, in timpul unui interogatoriu. A supravietuit putin la penitenciarul Vacaresti, dar la 9/ 10 mai 1950 a decedat. A fost inmormant la cimitirul catolic Bellu, din Bucuresti.

     Tit Liviu Chinezu (1904 – 1955) – Monseniorul Tit Liviu Chinezu, arhiereu greco-catolic de Bucuresti, a fost arestat la 20 octombrie 1948 si dus la Manastirea Caldarusani, apoi la penitenciarul Sighet unde a suportat cu  credinta privatiunile si chinurile la care a fost supus pentru a se converti la ortodoxie. La 12 ianuarie 1955 a solicitat ajutor medical dar a fost refuzat. La 15 ianuarie 1955 s-a stins in celula in care fusese obligat sa stea, la izolare, pedepsit fiind ca ceruse sprijinul in suferinta fizica. A fost inmormatat in cimitorul saracilor si nu i se cunoaste mormantul.

Cum spuneam, programul de vizitare a importantului lacas de cult francez a continuat, organizatorii avand grija sa se pastreze ordinea si linistea.

N.aut. Poate parea o intoarcere din condei, dar martirajul nu e doar apanajul clerului. Martiri au devenit toti aceia care au suferit, luptandu-se in felul lor, cu regimul comunist: scriitori, artisti, taranii care nu au dorit sa fie deposedati de pamant si vite etc Cu totii au dreptul la o statuie, macar una din… cuvinte. Singura diferenta dintre acestia este ca pentru unii ca cei mentionati aici exista cineva care le rosteste numele, se roaga pentru ei si ii transforma, cum deja am vazut, in modele vii. Modele de care societatea moderna are urgent nevoie pentru ca altfel, indiferent cat de departe ar ajunge stiinta si tehnica, arta si alte domenii culturale nu reusesc sa ajunga in toate straturile societatii pentru a produce cresterea calitativa. Care nu e o gluma ori un joc de cuvinte; ea isi are rolul ei, covarsitor, in evolutia si existenta omenirii. In fond, ce rost are sa mia traim daca ne comportam animalic, doar la nivelul simplist al asigurarii necesarului de trai fizic fara sa ne pese de confortul intelectual, spiritual?!

Boboteaza la Braila, sub semnul solidaritatii

* Asa a predicat IPS dr. Casian Craciun – arhiepiscopul Dunarii de Jos, indemnand-I pe credinciosi sa fie iertatori, generosi si plini de bunatate, iar pe conducatorii Brailei si Galatiului sa colaboreze intru binele comun si prosperitatea zonei * Ca si in alti ani, mii de braileni au ascultat in tacere deplina si sfioasa predica inaltului prelat si apoi au luat agheasma * Sapte tineri s-au aruncat dupa Sfanta Cruce in apele Dunarii

100_7185 Botezul Domnului in apa Iordanului, primit de Mantuitor din manile Sfantului Ioan supranumit de atunci Botezatorul  si serbat de comuniatea crestina la 6 ianuarie a strans si in 2013 mii de braileni in lacasurile de cult. Cei mai multi au dorit sa fie prezenti la Catedrala “Nasterea Domnului’ din Bariera Calarasilor, unde Sfanta Liturghie a fost oficiata de insusi Inalt Prea Sfinta Sa e. Casian Craciun – arhiepiscopul Dunarii de jos – secondat de un sobor de preoti intre care s-a aflat si protopopul Gheorghe Marinescu al Protoieriei Braila, dar si preotul Costel Vatră – parohul bisericii gazdă. 100_7231

100_7208  Intre credinciosii care s-au aflat la Sfanta Liturghie si oficali, astfel ca i-am salutat pe primarul Aurel Gabriel Simionescu, omul de afaceri si consilier local Sorin Bosneag, viceprimarul Alexandru Danaila Zaharia, deputatul Vasile Varga – pana de curand notarul fiind unul dintre cpnsilierii locali, Dan Apostol – directorul Directiei de Administrare si Gospodarire Locala. De asemenea, in sfantul lacas am avut bucuria sa intalnesc cadre didactice, ori autori indragiti de copii cum este psihologul Carmen Macovei.

Dupa slujba si predica IPS dr. Casian, cuvant de invatatura prin care ne-a indemnat sa fim mai apropiati unii de ceilalti si mai ingaduitori, soborul de preoti si IPS Casian, oficialii si credinciosii au pornit in procesiune pe Calea Calarasilor catre Esplanada si faleza Dunarii unde era deja pregatit totul – organizatorul manifestarii fiind Primaria Braila, asa cum deja am anuntat la http://brailachirei.wordpress.com/2013/01/04/boboteaza-2013-pregatiri-la-braila/ – pentru slujba de sfintire a apei, Agheasma de Boboteaza si pentru oficierea momentului prinderii Sfintei Cruci in apele inghetate ale Dunarii.

100_7226 In fruntea procesiunii s-a aflat Muzica Militara a Garnizoanei Braila sub comanda col. Petrea Gogu, intonand melodii de fanfare pe intregul parcurs dintre Catedrala si Colegiul National “Gh. Munteanu-Murgoci”/ Palatul Administrativ, zona unde intregul alai s-a indreptat spre faleza.

IPS Casian a miruit pe credinciosi, stropindu-i cu apa sfantita pe toti cei care au format un adevarat lant viu de-a lungul Caii Calarasilor, bucurosi ca au avut ocazia sa fie atat de aproape de arhiepiscop, fericiti ca au primit botezul de la domnia sa in aceasta mare zi pentru Biserica Ortodoxa. 100_7241Intre acestia m-am bucurat sa ii salut pe scriitorul si profesorul Constantin Gherghinoiu si sotia sa, profesoara Steluta Gherghinoiu.

100_7261 Pe intregul parcurs al procesiunii, politisti de la Circulatie au asigurat controlul traficului, astfel ca pe portiunea de drum unde s-a deplasat alaiul nu au circulat autovehiculele in acele momente.

La fel ca si la Catedrala, efective ale Inspectoratului Judetean de Jandarmi (IJJ) Braila au asigurat paza si ordinea. La scena  de la Esplanada, insusi comandantul IJJ – Vasile Silion – a fost prezent, impreuna cu alti oficiali: primarul Aurel Simionescu, viceprimarii Doinita Ciocan si Alexandru Danaila Zaharia,  deputatul Marian Viorel Dragomir, consilieri locali si judeteni, Carmelia Dragomir de la Cabinetul primarului si Camelia Gusatu  – director in cadrul Primariei – si alti directori de directii.  100_7309 

100_7295 Dupa un mic moment de deruta al soborului – in care IPS Casian a intervenit prompt si a corectat ceea ce se intona gresit in slujba religioasa, a urmat sfintirea apei, respectiv invocarea Duhului Sfant pentru sfintirea apei si obtinerea Agheasmei.

O liniste plina de respect a umplut spatiul de la Esplanada, culmea, spatiu intesat de credinciosi. N.aut. De fiecare data ma minunez cum de stau atat de cuminti oamenii in frigul destul de intepator, semn ca vin din dorinta sincera de a asista la liturghie, nu doar pentru a fi prezenti la… un spectacol, cum pare ca se observa cand pleaca de acolo, devenind brusc normali, barfind, glumind… 100_7286

100_7314 Demn de atentie a fost si aici, cuvantul de invatatura al IPS dr. Casian, in predica de la Esplanada, cuvantare pe care v-o redau aproape integral (n.aut. Cu scuza ca trebuie sa va imaginati momentul, discursul este rostit, anumite fraze au cursivitatea oralitatii…):

”… sluji, mai ales in anul acesta, cand e duminica, se arata in frumusetea pelerinajului la Iordan, si noi avem prilvilegiul, mergand putin pe o strada unde lanturi vii de oameni s-au sfintit cu agheasma pana la locul acesta care capata acum semnificatia pe care o are Iordanul. Se mai numeste Iordanul Romaniei, Dunarea. La ora aceasta, la multe ape, la majoritatea raurilor si fluviilor, in tara si in lume, la mari si oceane, facem ceea ce a facut acum 2.000 de ani Domnul: a coborat in Iordan. Coborarea Lui inseamna expresia smereniei; Domnul, desi-I in inalt, coboara. De ce? Ca pe noi cei doborati trupeste si sufleteste de greselile personale sau conjuncturile  – cu sau fara voia noastra, sa ne ridice Domnul. Semnificatia cea mai profunda este aceea ca din ape s-a nascut viata, Duhul Sfant la inceput se purta pe deasupra apelor. Acelasi Duh Sfant sfinteste astazi firea apelor, iar rugaciunile noastre, in duhul credintei stramosesti care vine de la Domnul si de la apostoli, care asa cum vedem ceremonia are circa 1.700 de ani. Nu se poate niciodata schimba nimic din ceea ce este fix pe sfintenie; ce-i sfant, ramane in veci. Ce-i profan, trebuie sfintit.

In loc ca lumea nedusa la biserică să incerce să-ngenunche biserica spre doborare, mai bine lumea sa faca ce fac brailenii: sa devină biserică. Strada, apartamentul, scarile, toate sunt biserică pentru că Dumnezeu e in noi si cand Domnul este in noi, Duhul Sfant locuieste in noi ce suntem astazi mai buni,  mai curati, mai iertati de pacatele si de greselile noastre. Firea noastra o avem fiecare, de la nastere, in felul ei. Biserica ne renaste prin botez. Botezul corecteaza aspectele din firea noastra care nu sunt compatibile cu aproapele nostru.

Iubitii mei frati, tot ce mostenim in codul genetic si este impotriva unui singur om, trebuie parasit. Acesta este sensul Bobotezii. Iertati, iertati, iertati pe toti! Fiti oameni iertatori! Lasati ca firea sa se inradacineze in puritate, in adancimea iubirii lui Dumnezeu, in generozitate, in ospitalitate, in bunatate si in solidaritate in timp de criza. Solidaritatea e solutia tuturor crizelor!

Va vestesc cu bucurie: anul 2013 este asezat sub protectia Sfintilor Imparati Constantin si mama sa Elena. De ce? Pentru ca acum 1.700 de ani, Sf. Constantin a oprit persecutiile impotriva crestinilor, a dat tribunalele si s-au facut biserici. De-atuncea sunt crucile in tribunale. A vazut crucea pe cer si a pus-o pe pieptul soldatilor. De atunci, armata este slujitoarea păcii lui Hristos in tările crestine. A decretat duminica zi libera, a adunat toti episcopii lumii si a stat in genunchi rugandu-i sa nu iasa de acolo pana nu vor da un singur crez; “Crezul” e tot de atunci. Toate s-au intamplat in Bitinia, in Balcani; mult urgisitii Balcani sunt capitala Europei crestine. Asta a recunoscut-o si marele filosof Constantin Noica.

Sa dea Dumnezeu ca tot anul dregatorii de la sate si comune pana in fruntea tarii, consiliile, parlamentul… sa-l redescoperim pe Sfantul Constantin si pe mama sa, Elena, impartitorii dreptatii si solidaritatii, ai distinctiei culturale si spirituala a umanitatii, Europa crestina.

Cetatea Brăilei poate fi numita si o cetate bizantina; are argumente din vremea Sfantului Constantin cel Mare care a completat perioada de crestinare a Sfantului Andrei impreuna cu Sfantul Vasile cel Mare. Daca vom reflecta, vom asculta si vom vedea legatura sfanta a imparatului cu biserica si cu poporul… țară sfântă si binecuvântată va fi de-acum până in veci România.

De aici, plecăm la Galați de îndată. Și vom lansa crucea. De ce? Pentru a face o cale sfântă. Nu e altă cale intre cele două orase pentru a fi un centrul puternic cultural, educational, economic si social, spre redresarea zonei fără cooperare sfântă, curată și dreaptă intre cele doua mari orase creștine, Brăila si Galați. Binecuvantează-i Doamne, pe locuitorii Dunării de Jos in unitate sfântă, spre prosperitate sufleteasca, spre mai binele material si spiritual, cu sanatate si cu pace, la multi si binecuvantati ani!”

 

In alt spatiu, de pe vasul anume pregatit, s-au aruncat dupa Sfanta Cruce in apele Dunarii sapte tineri: Nichitelea Daniel, Cochirleanu Adrian,  Angheluta Valentin, Petcu Alexandru,  Rahel Razvan, Chituta Cornel si Dinicu Aurelian.  Cel care a reusit sa scoata din ape Crucea Sfanta este Rahel Razvan – elev la Liceul cu Program Sportiv.

Traditia s-a dovedit si de aceasta data imbatabila, nici unul dintre temerari neavand de suferit in urma intrecerii dupa cruce – simbolul crestinismului.

In rastimp, miile de braileni prezenti la slujba de pe faleza au luat apa sfintita,  jandarmii avand grija ca activitatea sa nu devina subiect pentru stirile televizate ca in alte parti.

Un album cu imagini de la Boboteaza aveti la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.397333913692537.97604.196618800430717&type=1 , respectiv in pagina de facebook a Revistei de cultură și informație ”Brăila Chirei”.