Taxa pe apa de ploaie şi inechităţile de la Brăila. PNL trage un nou semnal de alarmă

*Aproximativ 3000 de brăileni din municipiu nu sunt taxaţi pentru apa pluvială pentru că la CUP „Dunărea” nu s-a reuşit armonizarea lucrărilor din teren: pe o suprafaţă a Brăilei au fost amplasate, printr-un proiect european, conducte care să colecteze doar apa mejaeră, dar prin acestea, invariabil, trece şi apa meteo… dar pe care societatea nu o poate taxa conform normativelor din proiect

           Adrian Tabarac – consilier în Consiliul Local Municipal din partea Partidului Naţional Liberal (PNL) Brăila, preşedinte Organizaţia Municipală PNL Brăila, aduce în atenţie în conferinţa săptămânală din 25 mai 2018 (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/26/pnl-braila-despre-aberatiile-taxei-pe-apa-pluviala-10-la-suta-dintre-braileni-nu-platesc/) o altă aberaţie şi disfuncţionalitate în activitatea de la Compania de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea” aflată după ce un brăilean a mers să întrebe la societatea din subordinea CLM şi a Primăriei brăilene de ce vecinul său nu este taxat pentru apa pluvială, la fel ca el. S-a aflat că problema survine ca urmare a unui proiect european pe care cei de la Companie l-au implementat, reprezentând realizarea unui sistem de canalizare pentru colectarea strict a apei menajere şi nicidecum a apei de ploaie. Din acest motiv, taxa pe apa pluvială care trece prin aceste conduce – apa meteorică oricum trece prin ele, pentru că nu a făcut nimeni un sitem separat de colectare – şi care nu sunt amplasate pe toată suprafaţa municipiului, nu poate fi încasată, situaţie în care se află cam 10 la sută din populaţia municipiului, cam 3000 de cetăţeni.

Adrian Tabarac,
Alexandru Dănăilă-Zaharia

        Adrian Tabarac subliniază disfuncţia şi neglijenţa, aberaţia situaţiei: neconcordanţele nu au fost eliminate de CUP „Dunărea”, societatea nu renunţă la taxa pe apa de ploaie (aşa cum au propus liberalii, printr-un proiect sub formă de Iniţiativă Cetăţenească, respeins în plenul CLM cu votul majorităţii consilierilor), ba încă încearcă să facă presiuni la ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice) pentru a-i taxa şi pe cei care se află în raza proiectului european unde, dacă gândeau de la început, găseau soluţii pentru reglementarea problemei. Aşa, s-a dezvoltat o inegalitate pentru cetăţeni – unii plătesc taxa pe apa pluvială, alţii nu plătesc.
       Pe de altă parte, Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedintele PNL Brăila, consilier judeţean – a precizat că mai există o inadvertenţă: Compania facturează municipiului Brăila, ca suprafaţă de domeniu public, apa de ploaie cu sume aferente taxei respective, evitând să taxeze populaţia (oamenii au contract individual) pe motiv de interdicţie în proiectul european. Şi situaţia, care nu e nouă, nu a fost remediată.
      Nota red. Reamintesc faptul că de la aceste aspecte (taxa pe apa pluvială, respingerea proiectului prin care s-a cerut insistent eliminarea taxei, toate aceste aberaţii şi inechităţi) s-a ajuns la ideea de referendum (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/25/pnl-si-brailenii-de-la-taxa-pe-apa-de-ploaie-la-referendum/), liberalii urmând să strângă semnături pentru demararea acestui referendum de demitere a primarului Dragomir şi dizolvare a CLM.

 

Reclame

PNL Brăila: „Modernizarea Căii Galaţi, o bătaie de joc…”

*Alexandru Dănăilă-Zaharia – liderul liberal, fost viceprimar, şi-a exprimat indignarea faţă de modul cum în conducerea Primăriei Brăila este tratată problema lucrărilor întârziate şi tărăgănate la modenizarea arterei rutiere Calea Galaţi 

 

Alexandru Dănăilă-Zaharia, preşedinte PNL Brăila

Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedintele PNL Brăila, consilier judeţean, fost viceprimar la Primăria municipiului Brăila, a precizat în ultima conferinţă (săptămânală) de presă că este o bătaie de joc modul în care actuala conducere a administraţiei locale se raportează la problema Căii Galaţi – notă. Este cu adevărat o problemă, fără rezolvare deocamdată, cea a lucrărilor de modernizare a arterei rutiere Calea Galaţi, una foarte circulată şi rămasă momentan distrusă, un şantier abandonat în anului 2017 şi despre care nu se dau detalii când şi cum va fi finalizat.

Liderul PNL Brăila nu face decât să dea glas nemulţumirii cetăţenilor, mai ales automobilişti care îşi distrug maşinile. De altfel şi simpli cetăţeni, în special cei din zonă, sunt exasperaţi de starea carosabilului. Primarul social democrat Marian Viorel Dragomir a afirmat că e posibil ca lucrările să fie finalizate înainte de vara lui 2020 (când vor fi alegeri locale), la fel cum e posibil să se termine mai tîrziu de această dată.

Primarul efectiv sfidează populaţi. Se discută că o să fie finalizată în 2020. În douzei-douzeci o să se termine strada, nu? Ba mai mult, domnul viceprimar a zis că în 3020 începe. Vă daţi seama că oamenii ăştia îşi bat joc, sfidează populaţia, sfidează oamenii? Dacă aş locui pe strada aia, l-aş aştepta pe domnul viceprimar să-l întreb în ce an s-a născut, să vedem dacă era nascut în anul 1985, dacă întelege ceva din oraşul acesta, dacă ştie de ce este acolo, în funcţie. ce face, care este activitatea lui? Asta este bataie de joc la adresa populaţiei„, a subliniat Alexandru Dănăilă. făcând referire şi la o declaraţie a viceprimarului Alexandru Jantea Crican care spunea, paote glumind (?!?) că lucrările vor începe în 3020 şi se vor termina în 1985.

Ioan Aurel Pop, noul preşedinte al Academiei Române

*Rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, academicianul preia şefia înaltului for pentru mandatul 2018 – 2022

Academia Română și-a ales în 5 aprilie 2018, în Adunarea Generală, noul președinte în persoana acad. Ioan Aurel Pop (mai jos un CV al său prezentat de Biroul de presă al Academiei), acesta obținând 86 de voturi din 140. Ceilalţi candidaţi au fost Bogdan Simionescu – unul dintre cei patru actuali vicepreşedinţi ai Academiei, Victor Voicu – actual secretar general al Academiei. Cristian Hera – preşedintele interimar – nu a candidat. Mandatul de președinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori. Președintele își va prelua prerogativele după 15 zile de la data alegerilor. Vineri, 20 aprilie 2018, vor avea loc alegerile pentru celelalte funcții din Biroul de Prezidiu – patru vicepreședinți și un secretar general.

acad. Ioan Aurel Pop

** * Acad. Ioan-Aurel Pop, 63 de ani, este istoric. S-a născut în satul Sântioana, județul Cluj, a absolvit Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov și a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care le-a încheiat ca șef de promoție. În 1989 și-a susținut teza de doctorat intitulată „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI”.

A desfășurat o bogată activitate didactică: asistent, lector, conferențiar; din 1996, este profesor la Departamentul de istorie medievală, premodernă și istoria artei a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar din 2012 este rector al acestei universități. Profesor invitat la Universitatea din Pittsburgh, S.U.A. (1991-1992), INALCO din Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) și Universitatea Ca’ Foscari din Veneția (2003-2008). În perioada 1994-1995 a fost directorul Centrului Cultural Român din New York, iar între 2003 și 2007 directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.

În data de 29 noiembrie 2001, Academia Română l-a ales membru corespondent, iar la 30 martie 2010 membru titular în cadrul Secției de științe istorice și arheologie. Trei ani mai târziu a rostit Discursul de recepție „Semnificația istorică a unor nume: român și România”.

Din 1990 este membru al Comisiei de istorie a relațiilor internaționale din cadrul Comitetului Internațional de Științe Istorice (Milano), iar din 1999, membru corespondent al Academiei de Științe, Litere și Arte (Paris); membru al Institutului pentru Întâlniri Internaționale din Gorizia din 2005; membru al Ateneo Veneto, din 2005; membru în Comitetul științific al Institutului pentru cercetări de istorie socială și religioasă din Vicenza, Italia, din 2006; membru al Academiei Europene de Științe și Artă (Salzburg), din 2013; membru al International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame, din 2013; membru în Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2015); membru titular al Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova (2015).

Este membru în numeroase colegii și consilii de redacție: director, din 1994, al Revistei ‘Transylvanian Review’ a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române (cotată Thomson Reuters — ISI); membru în colectivul de redacție al revistei ‘Promemoria’, revista institutului de istorie socială; președinte al colectivului de redacție al revistei ‘Articles. Creative Research and Art’, Haifa, Israel; membru în colegiul editorial al Revistei de Politica Științei și Scientometrie; Membru în Consiliul științific al ‘Magazin istoric’; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologie’; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Academica’ a Academiei Române; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Zagreb’; membru al Comitetului Științific de Onoare al Colecției ‘Corpus membranarum Capuanarum’, publicată de Edizioni Scientifiche Italiane și Edizioni Palladio; membru în comitetul de onoare permanent al Anuarului Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția; membru în consiliul științific al Anuarului Arhivelor Mureșene; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Akademos’.

Autor a peste 50 de cărți, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare, volume îngrijite și a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici în volume separate, reviste de specialitate și publicații de cultură. Autor al „Instituții medievale românești: Adunările cneziale și nobiliare (boierești) din Transilvania în secolele XIV-XVI” (1991), „Românii și maghiarii în secolele IX-XIV: Geneza statului medieval în Transilvania” (ed. I, 1996, ed. II, 2003), „Istoria Transilvaniei medievale: De la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul” (1997), „Geneza medievală a națiunilor moderne” (secolele XIII-XVI) (1998), „Națiunea română medievală: Solidarități etnice românești în secolele XIII-XVI” (1998), „Românii și România: O scurtă istorie” (1998; tradusă în engleză, italiană, germană și spaniolă), „Istoria, adevărul și miturile” (2002), „Contribuții la istoria culturii românești” (2003), „Istoria românilor” (2010), „Biserică, societate și cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare și excludere” (2012), „De manibus Vallacorum scismaticorum’ Romanians and Power in the Mediaeval Kingdom of Hungary” (The Thirteenth and Fourteenth Centuries) 2013, „Cultural Diffusion and Religious Reformation in Sixteenth-Century Transylvania. How the Jesuits Dealt with the Orthodox and Catholic Ideas” (2014) etc. Coautor la sintezele „A History of Romania” (1995, 1996, 1997), „Istoria României: Transilvania” (vol. I, 1997) și unul dintre coordonatorii lucrărilor „O istorie a românilor” (1998, apărută în mai multe limbi), „Istoria Transilvaniei” (3 vol., 2003-2008; tradusă în engleză), „Istoria României: Compendiu” (2004, 2007; tradusă în engleză). Vorbitor de franceză, engleză, italiană, germană și maghiară.

A fost distins cu Premiul George Barițiu al Academiei Române (1991), Premiul de excelență al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (2011) și Premiul Media de Excelență, din partea ziarului ‘Gazeta de Cluj’ (2011). De asemenea, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Președintelui Românei (2010), Ordinul de Onoare din partea Președintelui Republicii Moldova (2010), Medalia ‘Crucea Transilvană’ din partea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului (2014), Comandor al Ordinului Militar de România (2014), Ordinul Național ‘Steaua României’ în grad de Cavaler (2015), Medalia ‘Crucea Șaguniană pentru laici’ din partea Mitropoliei Ardealului (2015), Diploma ‘Meritul Academic’ din partea Academiei Române (2015), Medalia ‘Crucea Nordului pentru mireni’ din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (2016), Ordinul ‘Palmes Academiques’ în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016) și Ordinul ‘Steaua Italiei’, în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016).

Adrian Tabarac, noul președinte al Organizației Municipale PNL Brăila

*Ales duminică, 25 martie 2018 * Îşi propune ca împreună cu ceilalţi colegi să se implice în rezolvarea problemelor – multe… – ale comunităţii 

Organizația PNL Brăila a organizat duminică, 25 martie 2018, ședința Consiliului de Coordonare Local al Municipiului Brăila (https://brailachirei.wordpress.com/2018/03/22/pnl-braila-isi-alege-seful-la-organizatia-municipala/) în care s-a ales noul Biroul Politic Local Municipal al Filialei PNL.

Adrian Tabarac

     Pe lângă membri liberali din structura menţionată, alături de preşedintele Alexandru Danaila-Zaharia al Organizaţiei Judeţene PNL Brăila, deputaţii Antoneta Ioniță şi Vasile Varga, la lucrări au participat și invitați din afara Brăilei, respectiv deputatul Victor Paul Dobre – vicepreședinte regional pe Regiunea Sud-Est al PNL central, senatorul George Cătălin Stângă.
Noul președinte al Organizației Municipale PNL Brăila a fost ales Adrian Tabarac, consilier local municipal (u de multă vreme; l-a înlocuit pe Cătălin Hagiu care a demisionat la finele lui 2017 din motive de serviciu din Consiliul Local Munciipal şi de la şefia Organizaţiei Municipale PNL).

Liberalii, care se străduiesc să facă opoziție constructivă la Brăila condusă de PSD și ALDE, vor să facă și mai departe același lucru cu scopul de a aduce un plus de bine în viața brăilenilor. De altfel, propunerile liberale pentru Consiliul Local Municipal şi Consiliul Judeţean vizează o serie de aspecte pot aduce beneficii: ex. parc industrial, cabinete medicale de cartier unde să poată fi oferite servicii simple de tratament, eliminarea taxei de apa pluvială etc. Deocamdată, locuitorii Brăilei – care și-a serbat la 20 ianuarie 2018 cei 650 ani de atestare documentară –  nu se pot lăuda cu prea multe investiții în zonă, cu drumuri bune, cu locuri de muncă bine plătite, cu un județ cu mare potențial agricol care să beneficieze de avantaje reale din acest aspect etc. 

Adrian Tabarac: „PNL Brăila are de astăzi o nouă echipă de conducere, o îmbinare de entuziasm și experiență, de oameni pe care îi leagă dorința de a se implica pentru problemele comunității. Iar primul proiect pe care l-am propus, în calitate de președinte al municipalei PNL și de lider al acestei echipe este organizarea unui referendum pentru a elimina apa de ploaie din facturile brăilenilor. Consider că este un pas important pentru a demonstra că ne pasă de ceea ce se întâmplă în comunitate, de nevoile oamenilor și că pornim la drum pe niște principii clare: comunicare, deschidere, implicare. Sunt convins că, împreună cu președintele PNL, Alexndru Dănăilă, cu oamenii din echipă, vom reuși să mișcăm lucrurile pentru Brăila pe care o iubim!”. 

Preşedintele CJ Brăila aşteaptă clarificări de la CUP „Dunărea” despre taxa pe apa de ploaie

*Iulian Francisck Chiriac a afirmat, referitor la scandalul stârnit după dezvăluirea unui precedent – un brăilean care a dat în judecată compania şi a căştigat, demonstrând că a fost furat la facturi timp de trei ani la rând – că aşteaptă de la directorul general al instituţiei subordonate primăriei brăilene să rezolve situaţia şi să găsească vinovaţii  

Iulian Francisck Chiriac – preşedintele Consiliului Judeţean Brăila – a afirmat în conferinţă de presă, astăzi – 8 februarie 2018 – referitor la taxa pe apa pluvială (de ploaie) că aşteaptă de la Silviu Mangiurea – directorul general al Companiei de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea”, coleg de partid în PSD – să ia măsuri, să găsească vinovatul sau vinovaţii pentru calculaţia greşită, aşa cum a reieşit după ce brăileanul Mihail Stafidă a dat în judecată compania şi a căştigat, demonstrând că a fost furat la facturi timp de trei ani la rând (procesul s-a derulat pentru perioada 2014 – 2017 când nu conducea Mangiurea firma din subordinea Primăriei Brăila, dar perioada procesuală cuprinde perioada de când acesta este în funcţie, deci ştie despre ce e vorba).

Iulian Francisck Chiriac

Faptul că omul nu şi-a primit încă banii, cam jumătate din suma încasată în plus de CUP „Dunărea” (calculul s-a făcut, după o formulă anume, la cea mai mare cantitate de apă estimată de Agenţia Naţională de meteorologie că ar fi putut cădea în zona Brăilei, ceea ce a condus la aberaţia unor plăţi exagerate şi incorecte), după cum a stabilit instanţa, deja e altă problemă.

Scandalul a răbufnit odată cu solicitările liberalilor, care au depus proiect în Consiliul Local Municipal )CLM) (https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/17/reducerea-taxei-de-la-salubritate-la-braila-vointa-cetatenilor-pnl-a-strans-peste-10000-semnaturi/), de a se renunţa complet la taxa pe apa de ploaie. La puţin timp, Mihail Stafidă a primit sentinţa favorabilă şi a povestit la PNL Brăila, permiţând liberalilor să folosească acest aspect ca  precedent. Din nefericire, în CLM a fost respins proiectul pe motiv că unele semnături ar fi fost neconforme, iar Mihail Stafidă aşteaptă de la CUP „Dunărea” banii înapoi, conform sentinţei tribunalului.  Liberalii au promis însă că revin cu proiectul.

Reducerea taxei de la salubritate la Brăila, voinţa cetăţenilor. PNL a strâns peste 10000 semnături

*Liberalii au depus la Primăria Brăila proiect de hotărâre în acest sesn, la fel şi pentru eliminare a taxei pe apa pluvială *Preşedintele Alexandru Dănăilă-Zaharia denunţă „anomaliile” din instituţia care conduce municipiul: o dată se dau avize favorabile pentru proiect (depus întâi în august, apoi încă o dată în noiembrie 2017), a doua oară… resping, cu toate că legea nu s-a schimbat şi nici formularea…

 

Alexandru Dănăilă-Zaharia (stânga foto) şi Adrian Tabarac

Liberalii brăileni au strâns peste 10 000 de semnături de la cetăţenii din municipiu în vederea demarării procedurii administrative de reducere a taxei de salubritate de la 11 la 6 lei, precum şi de eliminare a taxei pe apa pluvială (apa de ploaie) încasată de Compania de Utilităţi Publice „Dunărea” odată cu plata serviciilor de apă-canal. În conferinţa de presă de vineri, 17 noiembrie 2017, susţinută de Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedintele Organizaţiei Judeţene PNL Brăila, consilier judeţean (fost viceprimar la municipiul Brăila) şi Adrian Tabarac – consilier local (fost preşedinte la Organizaţia de Tineret PNL Brăila), a fost anunţat faptul că în aceeaşi zi va fi depus la Primăria Brăila proiectul de hotărâre aferent ce ar trebui să intre pe ordinea de zi a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila ca propunere a cetăţenilor.

Ideile au mai fost propuse de liberali în CLM, dar s-au lovit de împotrivirea grupurilor de consilieri de la PSD şi ALDE. de această dată, liberalii speră în alt rezultat având în vedere că legislaţia subliniază posibilitatea adoptării unor hotărâri la iniţiativa cetăţenilor. În fond, acestea sunt „dorinţe ale cetăţenilor care sunt sătui să plătească taxe foarte mari pentru nişte servicii de foarte proastă calitate„, a precizat Alexandru Dănăilă-Zaharia. Astfel, va fi o premieră pentru Brăila, prima dată după 1989 când se înregistrează o iniţiativă cetăţenească: “Avem în spate peste 10.000 de semnături. Mi-aş dori ca acest moment să fie unul de maximă importanţă şi pentru primar. Nu s-a mai întâmplat niciodată – repet, sunt peste 10.000 de oameni care au semnat o petiţie. Toate semnăturile sunt reale, sunt corecte şi sunt asumate de noi. Cu siguranţă, primarul va verifica semnăturile, cu siguranţă îşi va da seama că ele sunt valabile, corecte şi vor putea merge în Consiliul Local Municipal. Astăzi se depune proiectul de hotărâre, iar săptămâna viitoare vom depune şi listele de semnături – e o procedură ce trebuie îndeplinită in raport cu CLM. Bineînţeles, campania de strângere de semnături continuă, încă mai vin oamenii şi mai semnează pentru că s-au săturat de toate creşterile de preţuri, de tot ce înseamnă majorarea tarifelor la utilităţi”.

Nota red. Campania de strângere de semnături a fost lansată în 6 octombrie 2017, după o conferinţă de presă susţinută de Alexandru Dănăilă-Zaharia şi medic Antoneta Ioniţă – deputat. Primii semnatari au fost membri PNL şi trecătorii prin faţa sediului PNL din Calea Călăraşilor.

demararea campaniei de strângere de semnături – 6 oct. 2017

De asemenea, Alexandru Dănăilă-Zaharia a amintit „aventura” acestor demersuri şi încâlcitele căi administrative care şi Brăila conduc la situaţii ce ar putea fi numite hilare, dacă ele nu ar produce de fapt haos şi neîncredere din partea cetăţenilor. Cum să mai crezi – se întreabă liberalii – că oamenii din primărie şi PSD (n.red. Conducerea primăriei este în totalitate de la PSD – primarul Marian Dragomir şi cei doi viceprimari, plus majoritatea din CLM cu partenerii de la ALDE) lucrează corect, dacă o dată, în august 2017 proiectul în vederea scăderii taxei de salubritate propus de consilierii PNL a primit aviz favorabil din partea direcţiilor de specialitate, iar în luna noiembrie 2017, când au analizat acelaşi proiect redepus de liberali, raportul de la direcţiile din primărie a fost negativ. Alexandru Dănăilă-Zaharia: “Noi am depus în luna a opta un proiect de hotărâre pentru reducerea taxei de salubritate: a fost respins, deţi a primit un raport favorabil din partea comisiilor de specialitate din CLM şi raport favorabil de la direcţiile din primărie – ele dau raport pe lege, nu de oportunitate. Am redepus acest proiect luna trecută; n-a intrat pe ordinea de zi, dar ieri a ajuns la comisie, de data asta cu raport negativ din partea direcţiilor primăriei. Deci… direcţiile din primărie, care ar trebui să dea răspuns solicitărilor pe lege, se trezesc puse – probabil, sub presiunea domnului primar, că altfel nu se explică! – în situaţia de a da un raport favorabil pe reducerea taxei de gunoi în luna august şi un raport nefavorabil, în luna noiembrie. Aici, dacă nu este abuz în serviciu, dacă nu este neglijenţă în serviciu, cel puţin ar trebui să existe o cercetare disciplinară în dreptul celor care au făcut asemenea rapoarte. Nu poţi, legea nu s-a modificat, nu ai cum… analizând aceeaşi lege, o dată să spui că se poate şi a doua oara să spui că nu se poate”.

Deputat Antoneta Ioniţă, medic – noul preşedinte la Organizaţia de Femei PNL Brăila

*În şedinţa din 26 octombrie 2017 * Parlementarul vrea ca onestitatea, eficiența, performanța, transparenta, perseverenta și meritocrația să fie liantul şi baza Organizaţiei Judeţene de Femei a PNL Brăila 

Deputat Antoneta Ioniţă, medic, a fost aleasă joi, 26 octombrie 2017, în functia de preşedinte al Organizaţiei Judeţene de Femei a Partidului Naţional Liberal (pe scurt, OFL) Brăila. La Organizatia Municipală de Femei a PNL Brăila, preşedinte a fost aleasă Mariana Vernescu. La eveniemnt a fost prezent şi Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedintele Organizaţiei Judeţene PNL Brăila, consilier judeţean.

medic Antoneta Ioniţă, deputat PNL

alegeri OMF Brăila,
26 oct. 2017

     „Toți cei care mă cunosc știu că sunt un om al faptelor, al rezultatelor concrete, benefice pentru oameni și nu pentru interesul personal. Cum bine știți, schimbările nu se produc de la sine, ele apar și devin vizibile atunci când oamenii aleg să se implice și să acționeze. Acesta este motivul pentru care am decis să candidez pentru funcția de președinte al Organizației Județene a Femeilor Liberale din Brăila. Personal am ales să mă implic direct, într-un mod responsabil și asumat și să reprezint schimbarea. Valorile pe care mă bazez sunt cele care m-au călăuzit toată viața: onestitatea, eficiența, performanța, transparenta, perseverenta și meritocrația. Știu că aceste valori vor fi liantul și apoi vor deveni baza #OFLBraila Felicitări si colegelor mele, membre ale Biroului Județean OFL Brăila”, a transmis parlamentarul brăilean (primul mandat) pe pagina sa din reţeaua de socializare Facebook.