Alegeri prezidenţiale 2019. Klaus Iohannis prima opţiune. 8,6 milioane de români au votat în țară

*Brăila, sub media pe ţară la procentul prezenţei la urne în primul tur * Un exit-poll dă primii trei câştigători: președintele Klaus Iohannis – 39%, Viorica Dăncilă – 22,5%, Dan Barna – 16,4%

La alegerile prezidenţiale, în primul tur de duminică, 10 noiembrie 2019, s-au prezentat până la 21.00 la urne 8.683.112 de români, respectiv 47,66% dintre alegătorii din ţară. În mediul urban au votat peste 5 milioane de români, în mediul rural 3, 6 milioane de alegători. În străinătate au votat peste 640.000 de români.

Rezultatele, pe judeţe:

Ilfov 63,12 %; Cluj 59,20 %; Sibiu 53,76 %; Braşov 53,75 %; Giurgiu 52,01 %; Alba 51,69 %; municipiul Bucureşti 51,40 %; Olt 51,00 %; Argeş 50,94 %; Constanţa 50,87 %; Timiş 50,85 %; Prahova 50,49 %; Teleorman 50,28 %; Dâmboviţa 49,82 %; Vâlcea 48,81 %; Bihor 48,40 %; Sălaj 48,32 %; Hunedoara 48,22 %; Dolj 47,95 %; Buzău 47,95 %; Mehedinţi 47,53 %; Gorj 46,43 %; Bistriţa-Năsăud 46,24 %; Vrancea 45,98 %; Brăila 45,35 %; Mureş 45,25 %; Arad 45,11 %; Călăraşi 44,52 %; Galaţi 44,05 %; Tulcea 43,91 %; Iaşi 43,21 %; Caraş-severin 43,02 %; Suceava 43,00 %; Neamţ 42,83 %; Harghita 42,32 %; Bacău 41,78 %; Ialomiţa 41,76 %; Botoşani 41,67 %; Maramureş 40,68 %; Satu Mare 37,68 %; Covasna 37,01 %; Vaslui 35,47 %.

Exit-poll-ul realizat de CURS – AVANGARDE arată că președintele Klaus Iohannis a câștigat detașat primul tur al alegerilor prezidențiale, cu scorul de 39%. El este urmat în clasament de Viorica Dăncilă, cu 22,5% și Dan Barna cu 16,4%. Mircea Diaconu se clasează pe locul 4, cu 7,9%. Theodor Paleologu s-a clasat pe locul 5, cu 6,1%. Kelemen Hunor este creditat cu 3,9%. Ramona Bruynseels are 1,9%. Alexandru Cumpănașu – 1,2%. Viorel Cataramă – 0,3%. Bogdan Stanoevici – 0,2%. Ninel Peia – 0,2%. Cătălin Ivan – 0,2%. Sebastian Popescu – 0,1%. John-Ion Banu – 0,1%. Rezultatele exit-poll-ului realizat de CURS – AVANGARDE corespund voturilor exercitate până la ora 19.30, cu două ore înainte de închiderea urnelor. Estimarea din exit-poll nu ține seama de cele peste 650.000 de voturi exprimate în Diaspora. Estimarea CURS – AVANGARDE este că voturile din Diaspora vor aduce circa 3% în plus pentru fiecare dintre candidații Klaus Iohannis și Dan Barna.

PSD, o piatră de moară legată la gâtul României. Iohannis și PNL vor să pună țara pe picioare

*”Vedem că abia acum începem să scăpăm de comunism şi vedem că de fapt ce ne-a ţinut în urmă, tocmai acest partid”, a precizat preşedintele Klaus Iohannis la Târgoviște unde s=a întâlnit cu simpatizanții și cu liberalii, partidul susținându-l în campanie

      Aflați la Târgoviște, preşedintele Klaus Iohannis (https://iohannis.ro) și liderul liberal Ludovic Orban s-au întâlnit cu simpatizanții din judeţul Dâmboviţa şi pentru că mers pe jos până la Casa de cultură unde a avut loc evenimentul, au putut lua contact direct cu cetățenii. Oamenii au dat mâna cu președintele României și au făcut fotografii cu acesta. Printre cei care au dorit să îl cunoască pe șeful statului a fost şi Radu Lecoiu, elev medaliat cu aur la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori. Șeful statului și campionul olimpic la juniori, acum în clasa a IX-a, au discutat în interiorul Casei de Cultură, înainte ca președintele să ajungă la reuniunea PNL. La cererea adolescentului, președintele Iohannis i-a acordat un autograf pe „EU.RO”, cartea președintelui Iohannis despre Uniunii Europene. Elevul a făcut și un selfie cu președintele României. Ca doi politicieni normali, au fost întâmpinați cu căldură în orașul pe care, la europarlamentare, PSD l-a transformat într-o cazemată, permițând accesul doar pe bază de parolă. ”Vedem că abia acum începem să scăpăm de comunism şi vedem că de fapt ce ne-a ţinut în urmă, ce ne-a ţinut ca şi cum am fi avut o piatră de moară legată de gât, este PSD-ul”, a fost mesajul președintelui Klaus Iohannis.

Îndepărtatea PSD de la putere, o necesitate

       ”Dacă ne uităm în urmă în această perioadă de tranziție, în acești 30 de ani, vedem că abia acum începem să scăpăm de comunism și vedem că de fapt ce ne-a ținut în urmă, ce ne-a ținut ca și cum am fi avut o piatră de moară legată de gât, este PSD. PSD este cauza principală pentru care România nu s-a dezvoltat mai mult, nu s-a dezvoltat mai bine. Nu putem, noi, românii, să rămânem ancorați într-o veșnică tranziție. Trebuie să începem să pășim pe calea cea dreaptă. Or asta se poate numai dacă îndepărtăm PSD de la putere pentru o perioadă lungă de timp! Altfel, schimbarea nu se va produce. Amintiți-vă că noi am mai crezut în anumite etape că am scăpat. Am crezut că am scăpat de tot de comuniști. Am crezut în unele etape, chiar am crezut, că am scăpat și de PSD. Dar PSD mereu și mereu s-a întors, cu alte fețe, cu alte nume, dar cu aceleași metehne”, a afirmat președintele Klaus Iohannis, sublinierea fiind pentru o schimbare profundă, care să conducă la sfârşitul perioadei de tranziţie.

Guvernarea Iohannis – PNL

          ”În acest timp trebuie să guverneze Partidul Național Liberal! PNL, pentru că este o forță enormă. Am dovedit-o. Mă întrebaţi de ce vorbesc de PSD… vorbesc tocmai pentru că  guvernările PSD sunt vinovate de lipsa autostrăzilor, a spitalelor. pensionarii vor să ştie dacă li se vor tăia pensiile. Bineînţâeles că nu vor fi micşorate pensiile. Seniorii trebuie să aibă o viaţă decentă şi că PNL va asigura veniturile pensionarilor.  În plus, îmi doresc, un guvern cu care putem să lucrăm împreună, un guvern cu care, după atâția ani, dragii mei, în fine ne apucăm de treabă pentru români! Și este foarte, foarte mult de lucru. Trebuie să reconstruim marile sisteme ale României. Trebuie să refacem justiția și să reluăm lupta anticorupție. Trebuie să transformăm economia României într-o economie sustenabilă. Trebuie să facem școlile sigure pentru elevi și pentru profesori. Trebuie să construim acele spitale pe care le-am promis. Trebuie să garantăm pensionarilor pensiile. Trebuie să dezvoltăm infrastructura”, a mai declarat șeful statului.

** * PNL îl sprijină în campania electorală pe preşedintele României Klaus Iohannis pentru a fi reales în al doilea mandat la conducerea ţării.

Colegiu prefectural, Brăila – octombrie 2019

*În 23 octombrie 2019, de la ora 11.00 * Se raportează măsuri de pregătire pentru sezonul de iarnă 

Şedinţa lunară a Colegiului prefectural Brăila aferentă lui octombrie 2019 are loc miercuri, data 23, de la ora 11.00 în sala mare de şedinţe din clădirea administraţiei publice brăilene. Ordinea de zi (detaliile din informari pot fi urmărite în documente format PDF şi la https://br.prefectura.mai.gov.ro/despre-noi/alte-activitati/colegiul-prefectural/)

1. a) Informare privind preocuparea Primăriei municipiului Brăila și a Consiliului Local Municipal Brăila în vederea asigurării utilajelor, a stocurilor de materiale antiderapante şi a combustibililor, necesare deszăpezirii străzilor din municipiul Brăila, pentru perioada sezonului rece 2019-2020 și programul de măsuri stabilit. format pdfformat pdfformat pdfformat pdf
b) Informare format pdf privind acțiunile care vor fi întreprinse de Primăria Brăila pentru sprijinirea populaţiei municipiului Brăila în vederea asigurării încălzirii în sezonul rece 2019-2020.; prezintă primarul Viorel Marian Dragomir;

2. Informare format pdf privind demersurile întreprinse de Consiliul Judeţean (CJ) Brăila în vederea pregătirii drumurilor judeţene pentru iarna 2019-2020; prezintă Francisk Iulian Chiriac – președintele CJ Brăila;

3. Raport  format pdf privind stadiul de pregătire a drumurilor naționale pentru iarna 2019-2020 de către Secţia de Drumuri Naţionale Brăila; prezintă Doinița Elena Corban – șef secție;

George Adrian Paladi

  4. Informare format pdf privind asigurarea utilajelor şi a stocurilor de materiale necesare desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei pe drumurile interioare ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru iarna 2019-2020, întocmită de Instituţia Prefectului-judeţul Brăila; prezintă George Adrian Paladi – prefectul județului Brăila:

5. Proiect de hotărâre format pdf pentru aprobarea „Programului de măsuri stabilite de Consiliul Local Municipal Brăila, Consiliile Locale din judeţ, CJ Brăila şi de Secţia de Drumuri Naţionale Brăila necesare deszăpezirii şi asigurării circulaţiei în condiții corespunzătoare pe străzile municipiului, drumurile comunale, judeţene şi naţionale în sezonul rece 2019-2020”; prezintă Rada Sterea – subprefectul judeţului Brăila;

6. Informare format pdf privind campania „Tu poţi face lumină” pentru conștientizarea personalului M.A.I. și cetățenilor referitor la cauzele și consecințele implicării în fapte de corupție, campanie desfășurată de Direcția Generală Anticorupție şi prezentată de Serviciul Județean Anticorupție Brăila.

Președintele Klaus Iohannis – fototecă inedită

*În realitate, nimic nou pentru un om normal, profesor şi primar cu patru mandate la activ în Sibiul natal, acum preşedinte de ţară * Candidatura la un nou mandat de preşedinte al României, sprjinită de Partidul Naţional Liberal, este o dorinţă de continuare a demersului început, de muncă pentru prestigiul ţării şi pentru sprijinirea concetăţenilor 

Îl cunoaştem pe Klaus Iohannis, preşedintele României, aşa cum apare în spațiul public, prin intermediul fotografiilor oficiale. Dar dincolo de imaginea  șefului de stat, omul Klaus Iohannis dezvăluie la https://iohannis.ro/ (site realizat recent, inclusiv pentru campania electorală) clipe inedite.

   ”Membru al unei vechi familii de sași transilvăneni, Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la un liceu de prestigiu din Sibiu. Klaus Iohannis a urmat școala germană din Sibiu, Liceul „Samuel von Brukenthal” din același oraș, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică a Universităţii „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul 1983, a început să profeseze ca dascăl la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar cinci ani mai târziu preda fizica, alături de foștii săi dascăli, la liceul pe care îl absolvise.

Și-a început cariera politică în anul 1990, când a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), pe care l-a condus, ulterior, mai bine de un deceniu. La finalul anilor ’90, după 15 ani de profesorat, Klaus Iohannis ajunge în conducerea învăţământului judeţean din Sibiu, etapă extrem de importantă pentru conturarea profilului său public. În anul 2000 a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70% din voturi. Klaus Iohannis a continuat să reprezinte prima opţiune a sibienilor la toate alegerile care au urmat, câștigând, cu scoruri impresionante, patru mandate de primar”.

Klaus Iohannis: „România trebuie să fie normală, o ţară în care politicienii să lucreze pentru oameni”… nu pentru sine

        În februarie 2013, după ce a dovedit şi ca primar al Sibiului că este bun manager, a decis să se înscrie în Partidul Naţional Liberal, fiind ales la scurt timp prim-vicepreședinte. Un an mai târziu a fost votat președinte al PNL de Congresul formaţiunii liberale și desemnat candidat pentru funcţia de președinte al ţării. Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales președintele României cu 54,43 % din voturi. Ca președinte al României, Klaus Iohannis și-a propus să facă din România o ţară în care fiecare cetăţean să se simtă ca acasă, o casă pe care să o iubească și de care să fie mândru: „România trebuie să devină puternică, să fie un stat care are grijă de cetăţenii săi, prin mijloace legale și diplomatice, oriunde s-ar afla ei, o ţară care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naţionale și resursele naturale. O ţară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelenţă, care pune prioritate pe educaţie și sănătate, și un stat care contribuie, alături de partenerii săi, la menţinerea securităţii colective și la promovarea democraţiei și libertăţii„.

Președintele Klaus Iohannis candidează pentru un nou mandat, cu susținerea Partidului Național Liberal. ”Suntem o națiune care vrem justiție dreaptă, vrem Parlament și Guvern performante. Politicienii trebuie să lucreze pentru oameni, orice altceva este greșit. Pentru asta lupt eu! Asta îmi doresc eu pentru România”, subliniază președintele Klaus Iohannis.

Raluca Turcan, PNL: „De ce Klaus Iohannis ne cere să revenim o Românie normală?… pentru că acum nu e… „

*Prim-vicepreședintele liberal Raluca Turcan spune că „Klaus Iohannis este garanția faptului că România poate face pasul către normalitate. A folosit fiecare pârghie constituțională ca să blocheze PSD” * Interviul explicitează afirmaţia

 

Reporter: Sloganul de campanie al președintelui Klaus Iohannis este: “Pentru o Românie normală”. De ce acest slogan și ce înseamnă ”România normală?”

Raluca Turcan, PNL

 Raluca Turcan: Ceea ce se întâmplă acum în România este anormal, asta e ceea ce auzim de fiecare dată când stăm de vorbă cu orice cetățean de bună credință. Și toată această stare de fapt a fost cauzată doar de incompetența guvernului PSD.  “România normală” înseamnă o Românie europeană, în care guvernul pune pe primul loc interesele și așteptările celor mulți și nu prioritățile propriei clientele. O Românie în care primează legea și unde demnitatea umană este respectată. Unde guvernele aplică ce scrie în programul de guvernare cu care vin în alegeri și nu impun decizii pentru infractori, spre sfidarea opiniei publice, așa cum s-a întâmplat în ultimii 3 ani. O țară unde nu sunt eliberați zeci de mii de infractori și unde se intenționează eliberarea marilor corupți. O țară unde să vezi că oamenii cinstiți și muncitori sunt pe primul loc în prioritățile autorităților și instituțiilor publice. O țară unde părinții se ocupă în liniște de copii și nu stau de veghe tot timpul ca guvernul să nu dea ordonanțe de urgență noaptea ca hoții. O țară unde pozițiile cheie sunt ocupate prin concursuri corecte, nu regizate, de tinerii cu studii, nu de rudele incompetente ale pesediștilor. O țară unde companiile sunt încurajate, nu vânate de instituțiile de control. O țară unde instituțiile publice au eficiență în materie de autostrăzi, spitale, școli și ordine publică și dacă nu au, sunt făcute urgent să aibă. Klaus Iohannis este astăzi garanția faptului că România poate face pasul către normalitate.  Președintele a luptat în fiecare zi a mandatului său pentru valorile noastre profunde, de oameni normali care vor să le fie bine în țara lor. A folosit fiecare pârghie constituțională ca să blocheze politica nocivă a PSD. După alegerile prezidențiale are nevoie de parteneri puternici cu care să lucreze. Nu de sabotori, nu de impostori. De aceea noi credem cu tărie în parteneriatul dintre președintele Klaus Iohannis și un guvern în jurul PNL pentru normalizarea și modernizarea din temelii a României.

 

Pentru Klaus Iohannis au semnat cei mai mulți români. Cât de greu este să strângi peste 2.200.000 de semnături pentru susținerea candidaturii președintelui Iohannis?

A fost un efort foarte amplu al tuturor colegilor, efort care practic a funcționat ca un test al echipei de partid în vederea alegerilor prezidențiale. Am observat capacitatea filialelor, am identificat anumite puncte slabe, am calibrat mesajul. Pentru noi, a fost confirmarea că PNL este pregătit să intre în dispozitiv și să câștigăm alegerile.

 

Care a fost reacția românilor la campania de strângere de semnături?

preşedintele Klaus Iohannis alături de susţinători

   Președintele Iohannis se bucură de o largă apreciere printre oameni, am simțit acest lucru pe parcursul strângerii de semnături. Avem cel mai bun candidat, e limpede. A fost un avantaj al campaniei noastre de strângere de semnături. Cu toții vrem o societate onestă, să fim apărați când ni se face o nedreptate, să trăim decent și în siguranță, iar garanția pentru toate acestea este Klaus Iohannis. Felul în care a acționat ca președinte, valorile, încrederea de care se bucură în plan extern, toate acestea sunt motive pentru a-l susține. Pe de altă parte, efortul logistic și de mobilizare al Partidului Național Liberal a fost unul foarte mare și asumat cu multă seriozitate.

Au existat și reacții în care oamenii nu înțelegeau de ce sunt necesare aceste semnături pentru candidații la prezidențiale. Credeți că sunt necesare cele 200 de mii de semnături minime pentru depunerea unui dosar de candidatură la prezidențiale?

Da, alegerile prezidențiale sunt pentru funcția nr. 1 în stat și acest proces electoral trebuie să rămână unul foarte serios. Dacă nu există un astfel de plafon, nu putem face diferența între candidați legitimi, cu un sprijin popular real și narcisiști care se autodeclară prezidențiabili sau care sunt simple baloane de săpun umflate de diverse grupări de interese exterioare procesului politic.

 

Credeți că există riscul ca electoratul PNL să nu se mobilizeze pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, cel puțin, ținând cont de sondajele de opinie care îl arată pe Klaus Iohannis câștigător detașat al alegerilor?

Desigur că exista un asemenea risc, însă echipele PNL din toată țara vor avea rolul de a explica pe parcursul campaniei importanța mobilizării impecabile din primul tur de scrutin. Din casă în casă, în fiecare cartier sau localitate, oamenii trebuie să înțeleagă de la noi cât ar câștiga fiecare român dacă nu și-ar irosi votul și dacă ar alege pe cineva care are și forța, știința și determinarea să redea României normalitatea pe care o percepem fiecare, pe care o așteptăm. Iar acest candidat poate fi doar Klaus Iohannis, președintele României.

Klaus Iohannis, candidatură la preşedinţia României cu peste 2 milioane de semnături

*Interviu cu Robert Sighiartău  – secretar general al PNL, care subliniază că actualul preşedinte al României, candidat pentru un al doilea mandat, are cele mai multe semnături de la concetăţeni 

           Reporter: Klaus Iohannis îşi depune candidatura vineri, 20 septembrie 2019. Exact la cinci ani de la depunerea primei candidaturi – pe 20 septembrie 2014. Premeditare sau simplă coincidenţă? 

Robert Sighiartău: Coincidenţă. Dar, iată, una de bun augur şi semn de continuitate, dacă ne gândim la victoria din 2014. Sigur, dacă este să pomenim de date simbolice, vă reamintesc că startul strângerii de semnături pentru candidatura lui Klaus Iohannis a fost dat pe 10 august, în Piaţa Universităţii. Exact la un an de când guvernul PSD a reprimat brutal mitingul de protest din Piaţa Victoriei. Este un angajament ferm al lui Klaus Iohannis şi al PNL că în România normală nu se va mai întâmpla aşa ceva, că niciun guvern al României nu va mai îndrăzni vreodată să reprime brutal manifestanţi paşnici. De asemenea, după aceste prezidenţiale urmează aniversarea a 30 de ani de la căderea comunismului. Prima candidatură a lui Klaus Iohannis a stat sub semnul împlinirii unui sfert de veac de când România devenise liberă. La 25 de ani de la căderea lui Ceauşescu şi în anii ce au urmat, preşedintele Iohannis a înfruntat şi înfrânt, cu tenacitate, tot ce a adunat mai rău postcomunismul – regimul lui Dragnea şi pe urmaşii lui. Astăzi, la 30 de ani de la sfârşitul comunismului, România are şansa de a încheia parcursul tranziţiei şi de a începe construcţia normalităţii. E timpul ca Republica tranziţiei haotice să ia sfârşit. 30 de ani i-au ajuns. Sfârşitul acestei Republici va veni odată cu plecarea guvernului Dăncilă şi sfârşitul PSD ca partid oligarhic şi partid-stat, aşa cum îl ştim. Va veni, sunt convins, o nouă Republică – a normalităţii şi moralităţii. Cu  Klaus Iohannis şi PNL.

        Câte semnături pentru susţinerea candidaturii lui Klaus Iohannis s-au adunat? 

Klaus Iohannis este candidatul pentru care au semnat cei mai mulţi cetăţeni ai Românei – peste 2.200.000. Este un semnal de sprijin cât se poate de serios pentru prezidenţiale. Preşedintele Iohannis are, de departe, prima şansă. Nu doar toate sondajele o spun ci, iată, şi acest test de popularitate şi încredere realizata prin semnăturile de sprijin primite pentru candidatură. Totuşi, numărul semnăturilor este un indicator important al sprijinului popular pentru candidatul nostru, Klaus Iohannis, al entuziasmului şi motivării zecilor de mii de voluntari, membri şi simpatizanţi liberali care s-au implicat în acestă campanie. Este o cifră care ne dă încredere, ne mobilizează  pentru bătălia care va urma.

        Cum au performat filialele liberale la strâns de semnături? Câte s-au situat sub baremul impus de la Centru?   

Campania noastră de strângere de semnături a avut un prim şi mare atuu: Klaus Iohannis, un candidat puternic şi credibil, cel mai bun. Mulţi români au venit să semneze pentru Iohannis. A fost o mişcare dinspre români spre Klaus Iohannis şi spre noi, care ne-a bucurat. În al doilea rând, campania de strângere de semnături şi precampania pentru prezidenţiale au arătat că PNL este în cea mai bună formă din ultimii ani. Moralul partidului este ridicat în urma dublei victorii din 26 mai, la europarlamentare şi la referedumul pentru justiţie iniţiat de preşedintele Iohannis. Altfel vezi lupta politică după asemenea victorii, cu un candidat puternic şi serios. Eşti mult mai motivat. Cunosc bine situaţia filialelor. Mobilizarea este peste tot. Vă dau un singur exemplu dintre multe altele. Noua garnitură de lideri de la Bucureşti a obţinut până la final, cu echipele lor de voluntari, peste 300 000 de semnături. Partidului i-a revenit tonusul, iar militanţilor dorinţa de a face politică activă, de a se apropia de oameni. Asta am văzut în teritoriu, inclusiv sau mai ales în judeţe dominate în trecut de PSD. Acolo am obţinut rezultate peste aşteptări la strângerea de semnături pentru Klaus Iohannis. A fost, până la urmă, o competiţie internă de cea mai bună factură, cu militanţi şi voluntari de toate vârstele care cred în ceea ce fac, pun suflet şi pasiune. Acesta este unul dintre câştigurile certe ale PNL din ultimele luni.

            Ce mesaje aţi primit de la românii care au semnat pentru Klaus Iohannis şi de la cei care nu au semnat? Ce a înţeles PNL din aceste mesaje?

Foarte mulţi dintre cei care au semnat consideră că preşedintele Iohannis oferă siguranţă, seriozitate, stabilitate şi garanţia că duce România în direcţia bună, a normalităţii. Mulţi apreciază faptul că preşedintele a apărat justiţia şi democraţia de furia PSD şi i-a împiedicat pe socialiştii lui Dragnea şi Dăncilă să-şi scape corupţii şi hoţii, că s-a împotrivit derapajelor economice şi bugetare ale guvernării PSD. Nu în ultimul rând, oamenii se simt bine reprezentaţi de preşedinte în exterior, apreciază că a pus România în primul rând al partenerilor strategici din Vest. Cât despre cei care au alte păreri despre Klaus Iohannis este dreptul lor şi datoria noastră de a-i convinge că lucrurile stau altfel, nu aşa cum le-a inoculat o puternică propagandă pesedistă ani la rând. Şi să sţiţi că tot mai mulţi dintre aceşti oameni au încept să-şi schimbe părerile. În orice caz, lumea este sătulă până peste cap de proasta guvernare PSD. De aici şi exigenţe foarte mari ale românilor faţă de noi, PNL. Oamenii ne cer să fim în stare să guvernăm competent şi moral. Să nu venim cu alţi incompentenţi care să-i înlocuiască pe incapabilii de la PSD. Mulţi ştiu, au văzut sau au aflat despre realizările primarilor noştri, despre lupta noastră cu PSD, despre modernizarea, înnoirea şi deschiderea partidului din ultima vreme. Pentru ei PNL este soluţia normalizării, a raţiunii şi a realizărilor deja probate. Repet însă, exigenţele românilor faţă de noi sunt la cote foarte ridicate. De asta suntem conştienţi. Încrederea oamenilor în Klaus Iohnnis şi aşteptările pe care le au de la noi ne obligă să ne ridicăm la guvernare la standardele unui parteneriat de care Preşedintele Iohannis  şi România au nevoie pentru realizarea României normale. PNL are datoria să îi dea preşedintelui Iohannis o guvernare compententă şi de caractere adevărate. O guvernare care va promova doar profesioniştii, oamenii care ştiu meserie şi lucrează în folosul comunităţii şi al cetăţenilor, nu în solda unor clici sau grupuri de şmecheri. Datoria PNL la guvernare este să ajute la regenerarea României morale, printr-o guvernare morală şi competentă. Să oprească degradarea valorilor. Să repună valorile, competenţele şi talentele la locul pe care îl merită în societate.

         Ce urmează după depunerea candidaturii lui Klaus Iohannis şi încheierea precampaniei? Cum va arăta, în continuare, campania prezidenţială a PNL şi care va fi implicarea lui Klaus Iohannis ?

Va fi o campanie serioasă şi dinamică, în acelaşi timp. Klaus Iohannis va fi prezent la toate evenimentele importante şi întâlnirile  regionale. Este campania domniei sale, cu susţinere şi implicare puternice ale PNL. Avem un parteneriat cu Klaus Iohannis, consolidat de victoria la referendum.  Este o campanie pentru profilul unui om de stat care pune România şi românii pe primul plan. Nu avem alt adversar decât PSD, cu toate rămăşiţele lui toxice de după era Dragnea. Sunt zile grele, cu situaţii cumplite agravate de incompetenţa şi nesimţirea guvernării PSD. Din această cauză, linia noastră de campanie va fi definită de seriozitate şi decenţă. PNL este unit, o singură echipă cu un lider neobosit – Ludovic Orban. Unit, cu toate generaţiile, cu experientă, înnoire şi competenţă. Modernizarea temeinică şi cu rost este la ordinea zilei în PNL. Se poate vedea şi în campania lui Klaus Iohannis. Cu multe feţe noi, tinere, cu noi lideri care au confirmat şi cu lideri cu experienţă, dar încă tineri şi ei.

Consiliul Judeţean Brăila, şedinţă ordinară – iulie 2019

*În 23 iulie, de la ora 10.00

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Brăila – Francisk Iulian Chiriac – a convocat sedinţa ordinară a CJ aferentă lunii în curs pentru data de 23 iulie 2019, de la ora 10.00 în sala mare a Palatului Administrativ (brăila, B-dul Independentei nr. 1). Foto de la o reuniune în plen – cu toţi membrii CJ consilieri, cu directori de la direcţiile subordonate – similară din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Ordinea de zi cuprinde următoarele subiecte :

1) Proiect de hotarare privind desemnarea unui consilier judetean ca membru  al  Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica Braila, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila; 2) Proiect de hotarare privind desemnarea unui reprezentant al CJ Braila in Consiliul de Administratie al Casei de Asigurari de Sanatate a Judetului Braila, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila; 3) Proiect de hotarare privind modificarea HCJ Braila nr. 173/2016 privind validarea componentei nominale a Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica Braila, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila; 4) Proiect de hotarare privind modificarea statului de functii al Directiei Judetene de Evidenta a Persoanelor Braila, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila; 5) Proiect de hotarare privind aprobarea protocolului de cooperare dintre Consiliul Judetean Braila si Federatia Romana de Karate Traditional in vederea organizarii Finalei Campionatului National de Karate Traditional, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila; 6) Proiect de hotarare privind aprobarea finantarii programului sportiv “Voleiul, pas catre performanta in sportul brailean” al Asociatiei Club Sportiv “Sport Plus” Braila, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila; 7) Proiect de hotarare privind aprobarea documentatiei tehnico-economice faza DALI (Documentatie de Avizare a Lucrarilor de Interventie) si a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investitii “Reabilitare si modernizare Statie de 0.4 kv – post transformare pentru alimentarea cu energie electrica a tuturor consumatorilor existenti, a investitiilor viitoare si in curs de realizare” la Spitalul Judetean de Urgenta Braila, initiat de Francisk Iulian Chiriac presedinte CJ Braila; 8) Proiect de hotarare privind acordul de principiu al CJ Brăila pentru asocierea judetului Brăila, prin CJ Brăila, cu municipiul Brăila, prin Consiliul Local Municipal Brăila, pentru realizarea reabilitării și modernizării Stadionului Municipal Brăila, în vederea promovării unor interese comune, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila;  9) Proiect de hotarare privind modificarea Anexei nr.1 A, la Hotararea Consiliului Judetean nr.266/ 27 octombrie 2017, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru consumul lunar de carburanti al aparatului propriu si al institutiilor si serviciilor publice subordinate, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila; 10) Proiect de hotarare privind aprobarea asocierii judetului Braila, prin CJ Braila, cu comuna Vadeni, prin Consiliul Local al comunei Vadeni pentru cofinantarea si realizarea obiectivului de investitii “Eficientizarea si modernizarea sistemului de iluminat stradal in comuna Vădeni, judetul Braila”, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila; 11) Proiect de hotarare privind rectificarea bugetului propriu al judetului Braila pe anul 2019, initiat de Francisk Iulian Chiriac – presedinte CJ Braila; 12) Raport privind activitatea de solutionare a petitiilor – anul 2019, semestrul I – Directia Administratie Publica, Contencios; 13) Alte probleme.