Legea scutirii de impozit pentru jurnaliști: imorală; poate finanța propaganda politică

*Avertismentul vine de la ActiveWatch, asociația care trimite astăzi o scrisoare deschisă președintelui Iohannis în care îi cere să nu promulge legea (propusă de social-democrați mai demult, dar introdusă și votată abia acum) * Ne raliem acestei doleanțe întrucât legea este discriminatorie și, în plus, induce ideea (deja s-a vehiculat în spațiul public…) că unii jurnaliști ar putea să facă și concesii în profesie în favoarea unora dintre cei care au propus legea

Pe data de 11 februarie 2020, Camera Deputaților a votat un proiect de lege care contribuie la compromiterea profesiei de jurnalist. Proiectul de Lege PL-x 270/ 2019 pentru completarea Legii nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal propune scutirea jurnaliștilor de plata impozitului pe veniturile din salarii și drepturi de autor.

Situația, plus luarea de poziție a unor jurnaliști cunoscuți (între ei, Cosmin Prelipceanu de la Digi tv care a spus în emisunea sa de știri că el vrea să plătească impozit) care și-au experimat idignarea, l-a determinat pe Mircea Toma și echipa de la ActivWatch (https://www.facebook.com/ActiveWatch/) să ia atitudine. Așa s-a ajuns la următoarea csrisoare.

Domnule Președinte,
vă solicităm să nu promulgați această lege și să solicitați Parlamentului reexaminarea ei. Proiectul a fost inițiat în baza unei expuneri de motive care nu oferă nicio informație de substanță. O colecție de figuri de stil îmbracă propoziția pe care se sprijină întregul document: “mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă”. Niciun argument empiric nu sprijină această concluzie. Soluția propusă pentru salvarea mass-media – de asemenea, în absența oricăror date care să o susțină – este scutirea de la plata impozitelor a două categorii profesionale: jurnaliștii și, respectiv, tehnicienii în radiodifuziune și televiziune. În primul din cele două articole ale Legii este redefinită profesia de jurnalist, într-un mod care prezintă suficiente ambiguități pentru a fi considerat o invitație la abuz. Pe traseul parlamentar, proiectul de lege a fost avizat negativ de guvern și de toate comisiile parlamentare în care a fost dezbatut. Ajuns în plenul Camerei Deputaților (camera decizională), proiectul a fost întors în Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Aici, aceiași deputați care îl respinseseră la prima dezbatere, la a doua încercare, i-au acordat, în unanimitate, aviz pozitiv.
Dincolo de argumentele invocate pentru respingerea Legii în diferitele instanțe de pe acest circuit parlamentar, argumente pe care le considerăm juste, adăugăm următoarele: 1). Legea este imorală; ea include jurnaliștii în familia profesiilor beneficiare ale unui tratament preferențial. Această condiție de “speciali” este de natură a altera imaginea publică a profesiei, imagine aflată deja în declin sever; 2). Legea îi pune pe ziariști într-o poziție de conflict de interese. Condiția de privilegiat poate să genereze, pe de o parte, autocenzură iar pe de altă parte, poate să altereze credibilitatea jurnalistului pus în situația de a investiga sau comenta condiția de privilegiați a altor categorii de persoane. Vă invităm să vă imaginați cum ar fi arătat dezbaterea din mass-media, în măsura în care ar mai fi existat, despre pensiile speciale, dacă această lege ar fi fost deja în vigoare; 3). Declinul vertiginos al încrederii în mass-media este interpretat de specialiști ca fiind cauzat de calitatea îndoielnică a actului jurnalistic, de “angajarea partizană și de discursul violent al unor redacții” care a dominat discursul din media în ultimul an. Sunt binecunoscute performanțele unor instituții mass-media ai căror angajați fac propagandă politică nu jurnalism. Or, Legea scutirii de impozit nu face nicio diferență între jurnaliștii care își respectă meseria și cei care o trădează. Cu alte cuvinte, în mass-media din România, raportul dintre minciună și adevăr, dintre propagandă și jurnalism va rămâne neschimbat, iar declinul de credibilitate al presei nu se va reduce în ciuda eventualului confort economic generat de Lege; 4). Promovarea acestei Legi în pragul unui an electoral care se anunță a fi extrem de tensionat poate să stârnească suspiciuni privind un eventual troc între instituții media și politicieni. Pe de o parte, inițiatorii legii aparțin unor partide care, împreună, constituie majoritatea parlamentară. În piața media, între televiziunile de știri – cele care sunt relevante în dezbaterea politică – , există două canale ale căror audiențe cumulate sunt estimate de ultimele măsurători ca fiind de 840.000 de telespectori, mai mult decât dublul audienței cumulate a celorlalte televiziuni de știri (378.000 telespectori). Cele două canale care domină audiența sunt principalele cutii de rezonanță pentru partidele care domină Parlamentul. Așa cum a fost croită Legea, este vizibil că autorii au avut în vedere în primul rând mass-media audiovizuală, pentru că pe lângă jurnaliști, de scutirea de impozit beneficiază și masa de tehnicieni care, în cazul mass-media online – fosta presă scrisă, platformele independente etc. – nu există. Scutirea de 10% devine, așadar, un combustibil bugetar suplimentar consistent în primul rând pentru televiziunile mari, cu mulți angajați, iar între acestea, celor mai puternice li se oferă posibilitatea să-și consolideze poziția dominantă. Dacă aceste premise sunt corecte, Legea poate să contribuie la accentuarea unui dezechilibru existent deja în spațiul comunicării politice audiovizuale. În ciuda dimensiunii sale, considerăm acest ultim argument ca fiind doar unul de conjunctură. Principalul motiv rămâne cel de la primul punct: faptul că jurnalistul este forțat să apară public ca fiind beneficiarul imoral al unor privilegii. De altfel, există deja ziariști care au declarat că vor refuza să folosească acest privilegiu și vor continua să își plătească impozitele la fel ca orice cetățean și care v-au cerut să nu promulgați legea. Ne exprimăm speranța că veți decide să protejați jurnaliștii din România, atâția câți mai există ei cu adevărat, de această degradantă inițiativă legislativă și să cereți Parlamentului să reexamineze legea.
ActiveWatch
Contact: Mircea Toma mircea@activewatch.ro 

Ziua internațională Anticorupție (9 decembrie)

*În România, 97% dintre oamenii de afaceri consideră că problema corupției este reală și răspândită la nivel național, față de 63% dintre afaceriștii spațiului UE care s-au referit la același subiect * În mesajele transmise cu acest prilej, președintele Iohannis și premierul Orban au subliniat necesitatea și urgența unor măsuri viabile care să contracareze și să reducă acest flagel 

   De Ziua internațională Anticorupție (9 decembrie), Comisia Europeană a publicat un sondaj privind atitudinea mediului de afaceri european față de corupția din Uniunea Europeană. Rezultatele arată o tendință descendentă, însă un număr semnificativ (63 %) de întreprinderi consideră corupția ca fiind larg răspândită, e drept că ceva mai puțin față de 2013 când 75 % dintre intervievați susțineau asta.

       În România, problema e considerată reală și foarte gravă, 97% din reprezentanții mediului de afaceri susțin că problema corupției este răspândită la nivel național. În plus, 88% dintre aceștia văd corupția ca pe un impediment în desfășurarea normală a activității firmelor, comparativ cu o medie europeană de 37%. Mai multe detalii despre raportul integral și fișa informativă pentru România, aici. 

       Mesajul președintelui Klaus Iohannis de Ziua Anticorupție: ”Corupția slăbește statul, erodează instituțiile și generează un regres al societății, în ansamblul său. Acest flagel subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcări ale drepturilor omului, susține rețele de criminalitate organizată, distorsionează piețe și, în final, scade calitatea vieții cetățenilor. Corupția afectează cele mai vulnerabile categorii sociale, ține comunitățile sărace captive într-un cerc vicios, frânează dezvoltarea și reduce capacitatea statului de a oferi cele mai bune servicii celor pe care îi slujește. Pentru a stopa practicile corupte în societățile contemporane sunt necesare mecanisme instituționale și sociale complexe de prevenție și sancționare, astfel încât eficiența instituțiilor în realizarea interesului public și buna funcționare a statului de drept să fie garantate. La 30 de ani de la căderea comunismului, România a făcut imense progrese în combaterea corupției la nivel înalt și în societate, în general. Acest proces este însă unul continuu, care implică un efort de a schimba mentalități, consecvență și un set de principii de neclintit. Cinstea, corectitudinea, adevărul, empatia sunt valori care se regăsesc tot mai mult în societatea românească, iar reacția societății civile atunci când aceste valori au fost călcate în picioare a fost pe măsură. Am fost și rămân un susținător ferm al luptei împotriva corupției. Primul meu mandat de Președinte a fost unul plin de provocări, însă am reușit, cu sprijinul românilor și al forțelor politice democratice, să păstrăm parcursul european al țării noastre. România a rămas un pilon de stabilitate și un pol de spirit european în regiune, indiferent cât de mult au dorit unii politicieni să subordoneze statul unor interese personale sau de grup. În societate, pe termen lung, lupta anticorupție este direct legată de dezvoltarea unei puternice culturi democratice, europene. Schimbarea comportamentelor individuale, luarea de poziții ferme împotriva corupției și nedreptății, solicitarea unei mai mari transparențe a instituțiilor, toate acestea sunt modalități prin care fiecare cetățean se poate implica și determina o schimbare în bine la nivelul întregii comunități. Informarea tinerilor despre ce înseamnă corupția, despre efectele sale și combaterea acestui fenomen reprezintă, de asemenea, o asigurare pentru generațiile viitoare că țara în care trăiesc va fi una cu un grad ridicat de intoleranță față de corupție. Rezultatele instituțiilor din domeniu, ale profesioniștilor care și-au făcut datoria cu bună-credință și atașamentul românilor față de valorile democratice fac ca România să fie privită astăzi ca un exemplu de acțiune și hotărâre în lupta anticorupție, prin care se asigură un stat funcțional, instituții performante și bunăstare pentru români. Într-o Românie normală, respectarea legii și corectitudinea sunt regula. Îmi doresc ca aceste deziderate să rămână vii, pentru că pe temelia lor clădim împreună o țară mai bună. Printr-un efort comun, prin toleranță zero față de orice act de corupție și prin păstrarea angajamentului civic admirabil vom putea construi România pe care ne-o dorim cu toții

Mesajul premierului Ludovic Orban de Ziua Anticorupție: ”Lupta împotriva corupției este dezideratul care a unit români de toate vârstele, din medii și cu preocupări diferite, și față de care și-au exprimat susținerea fără echivoc. Fie prin mijlocul democratic al votului, prin campanii publice și chiar prin proteste de stradă, cetățenii au luat atitudine de fiecare dată când combaterea corupției a fost slăbită sau pusă în pericol. Atitudinea civică fermă și mesajul răspicat exprimate de români dovedesc gradul înalt de conștientizare a efectelor acestui flagel: menținerea sărăciei, servicii sociale de slabă calitate, dezbinarea societății. Pentru mine, ca prim-ministru, atitudinea curajoasă și implicată a societății reprezintă un sprijin important al acțiunii guvernamentale de combatere a corupției și de consolidare a independenței justiției, componentă esențială a acestui efort. Astăzi, de Ziua internațională împotriva corupției, vreau să reiterez angajamentul și determinarea Guvernului pe care îl conduc de a susține neobosit această luptă. Este dezideratul nostru să construim o Românie puternică, în care economia să se dezvolte fără bariera corupției, prin politici publice menite să stimuleze încredere investitorilor și competiția corectă. Ne-am făcut un obiectiv din creșterea credibilității României în plan extern, fundamentată pe valori democratice și pe cele ale statului de drept. Este un țel al guvernului nostru să creștem performanța în educație și sănătate și să prosperăm prin muncă, creativitate, onestitate și bun simț. Toate aceste lucruri le putem realiza împreună, fiind uniți în această luptă împotriva corupției!”

Alegeri prezidenţiale 2019. Klaus Iohannis prima opţiune. 8,6 milioane de români au votat în țară

*Brăila, sub media pe ţară la procentul prezenţei la urne în primul tur * Un exit-poll dă primii trei câştigători: președintele Klaus Iohannis – 39%, Viorica Dăncilă – 22,5%, Dan Barna – 16,4%

La alegerile prezidenţiale, în primul tur de duminică, 10 noiembrie 2019, s-au prezentat până la 21.00 la urne 8.683.112 de români, respectiv 47,66% dintre alegătorii din ţară. În mediul urban au votat peste 5 milioane de români, în mediul rural 3, 6 milioane de alegători. În străinătate au votat peste 640.000 de români.

Rezultatele, pe judeţe:

Ilfov 63,12 %; Cluj 59,20 %; Sibiu 53,76 %; Braşov 53,75 %; Giurgiu 52,01 %; Alba 51,69 %; municipiul Bucureşti 51,40 %; Olt 51,00 %; Argeş 50,94 %; Constanţa 50,87 %; Timiş 50,85 %; Prahova 50,49 %; Teleorman 50,28 %; Dâmboviţa 49,82 %; Vâlcea 48,81 %; Bihor 48,40 %; Sălaj 48,32 %; Hunedoara 48,22 %; Dolj 47,95 %; Buzău 47,95 %; Mehedinţi 47,53 %; Gorj 46,43 %; Bistriţa-Năsăud 46,24 %; Vrancea 45,98 %; Brăila 45,35 %; Mureş 45,25 %; Arad 45,11 %; Călăraşi 44,52 %; Galaţi 44,05 %; Tulcea 43,91 %; Iaşi 43,21 %; Caraş-severin 43,02 %; Suceava 43,00 %; Neamţ 42,83 %; Harghita 42,32 %; Bacău 41,78 %; Ialomiţa 41,76 %; Botoşani 41,67 %; Maramureş 40,68 %; Satu Mare 37,68 %; Covasna 37,01 %; Vaslui 35,47 %.

Exit-poll-ul realizat de CURS – AVANGARDE arată că președintele Klaus Iohannis a câștigat detașat primul tur al alegerilor prezidențiale, cu scorul de 39%. El este urmat în clasament de Viorica Dăncilă, cu 22,5% și Dan Barna cu 16,4%. Mircea Diaconu se clasează pe locul 4, cu 7,9%. Theodor Paleologu s-a clasat pe locul 5, cu 6,1%. Kelemen Hunor este creditat cu 3,9%. Ramona Bruynseels are 1,9%. Alexandru Cumpănașu – 1,2%. Viorel Cataramă – 0,3%. Bogdan Stanoevici – 0,2%. Ninel Peia – 0,2%. Cătălin Ivan – 0,2%. Sebastian Popescu – 0,1%. John-Ion Banu – 0,1%. Rezultatele exit-poll-ului realizat de CURS – AVANGARDE corespund voturilor exercitate până la ora 19.30, cu două ore înainte de închiderea urnelor. Estimarea din exit-poll nu ține seama de cele peste 650.000 de voturi exprimate în Diaspora. Estimarea CURS – AVANGARDE este că voturile din Diaspora vor aduce circa 3% în plus pentru fiecare dintre candidații Klaus Iohannis și Dan Barna.

PSD, o piatră de moară legată la gâtul României. Iohannis și PNL vor să pună țara pe picioare

*”Vedem că abia acum începem să scăpăm de comunism şi vedem că de fapt ce ne-a ţinut în urmă, tocmai acest partid”, a precizat preşedintele Klaus Iohannis la Târgoviște unde s=a întâlnit cu simpatizanții și cu liberalii, partidul susținându-l în campanie

      Aflați la Târgoviște, preşedintele Klaus Iohannis (https://iohannis.ro) și liderul liberal Ludovic Orban s-au întâlnit cu simpatizanții din judeţul Dâmboviţa şi pentru că mers pe jos până la Casa de cultură unde a avut loc evenimentul, au putut lua contact direct cu cetățenii. Oamenii au dat mâna cu președintele României și au făcut fotografii cu acesta. Printre cei care au dorit să îl cunoască pe șeful statului a fost şi Radu Lecoiu, elev medaliat cu aur la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori. Șeful statului și campionul olimpic la juniori, acum în clasa a IX-a, au discutat în interiorul Casei de Cultură, înainte ca președintele să ajungă la reuniunea PNL. La cererea adolescentului, președintele Iohannis i-a acordat un autograf pe „EU.RO”, cartea președintelui Iohannis despre Uniunii Europene. Elevul a făcut și un selfie cu președintele României. Ca doi politicieni normali, au fost întâmpinați cu căldură în orașul pe care, la europarlamentare, PSD l-a transformat într-o cazemată, permițând accesul doar pe bază de parolă. ”Vedem că abia acum începem să scăpăm de comunism şi vedem că de fapt ce ne-a ţinut în urmă, ce ne-a ţinut ca şi cum am fi avut o piatră de moară legată de gât, este PSD-ul”, a fost mesajul președintelui Klaus Iohannis.

Îndepărtatea PSD de la putere, o necesitate

       ”Dacă ne uităm în urmă în această perioadă de tranziție, în acești 30 de ani, vedem că abia acum începem să scăpăm de comunism și vedem că de fapt ce ne-a ținut în urmă, ce ne-a ținut ca și cum am fi avut o piatră de moară legată de gât, este PSD. PSD este cauza principală pentru care România nu s-a dezvoltat mai mult, nu s-a dezvoltat mai bine. Nu putem, noi, românii, să rămânem ancorați într-o veșnică tranziție. Trebuie să începem să pășim pe calea cea dreaptă. Or asta se poate numai dacă îndepărtăm PSD de la putere pentru o perioadă lungă de timp! Altfel, schimbarea nu se va produce. Amintiți-vă că noi am mai crezut în anumite etape că am scăpat. Am crezut că am scăpat de tot de comuniști. Am crezut în unele etape, chiar am crezut, că am scăpat și de PSD. Dar PSD mereu și mereu s-a întors, cu alte fețe, cu alte nume, dar cu aceleași metehne”, a afirmat președintele Klaus Iohannis, sublinierea fiind pentru o schimbare profundă, care să conducă la sfârşitul perioadei de tranziţie.

Guvernarea Iohannis – PNL

          ”În acest timp trebuie să guverneze Partidul Național Liberal! PNL, pentru că este o forță enormă. Am dovedit-o. Mă întrebaţi de ce vorbesc de PSD… vorbesc tocmai pentru că  guvernările PSD sunt vinovate de lipsa autostrăzilor, a spitalelor. pensionarii vor să ştie dacă li se vor tăia pensiile. Bineînţâeles că nu vor fi micşorate pensiile. Seniorii trebuie să aibă o viaţă decentă şi că PNL va asigura veniturile pensionarilor.  În plus, îmi doresc, un guvern cu care putem să lucrăm împreună, un guvern cu care, după atâția ani, dragii mei, în fine ne apucăm de treabă pentru români! Și este foarte, foarte mult de lucru. Trebuie să reconstruim marile sisteme ale României. Trebuie să refacem justiția și să reluăm lupta anticorupție. Trebuie să transformăm economia României într-o economie sustenabilă. Trebuie să facem școlile sigure pentru elevi și pentru profesori. Trebuie să construim acele spitale pe care le-am promis. Trebuie să garantăm pensionarilor pensiile. Trebuie să dezvoltăm infrastructura”, a mai declarat șeful statului.

** * PNL îl sprijină în campania electorală pe preşedintele României Klaus Iohannis pentru a fi reales în al doilea mandat la conducerea ţării.

Colegiu prefectural, Brăila – octombrie 2019

*În 23 octombrie 2019, de la ora 11.00 * Se raportează măsuri de pregătire pentru sezonul de iarnă 

Şedinţa lunară a Colegiului prefectural Brăila aferentă lui octombrie 2019 are loc miercuri, data 23, de la ora 11.00 în sala mare de şedinţe din clădirea administraţiei publice brăilene. Ordinea de zi (detaliile din informari pot fi urmărite în documente format PDF şi la https://br.prefectura.mai.gov.ro/despre-noi/alte-activitati/colegiul-prefectural/)

1. a) Informare privind preocuparea Primăriei municipiului Brăila și a Consiliului Local Municipal Brăila în vederea asigurării utilajelor, a stocurilor de materiale antiderapante şi a combustibililor, necesare deszăpezirii străzilor din municipiul Brăila, pentru perioada sezonului rece 2019-2020 și programul de măsuri stabilit. format pdfformat pdfformat pdfformat pdf
b) Informare format pdf privind acțiunile care vor fi întreprinse de Primăria Brăila pentru sprijinirea populaţiei municipiului Brăila în vederea asigurării încălzirii în sezonul rece 2019-2020.; prezintă primarul Viorel Marian Dragomir;

2. Informare format pdf privind demersurile întreprinse de Consiliul Judeţean (CJ) Brăila în vederea pregătirii drumurilor judeţene pentru iarna 2019-2020; prezintă Francisk Iulian Chiriac – președintele CJ Brăila;

3. Raport  format pdf privind stadiul de pregătire a drumurilor naționale pentru iarna 2019-2020 de către Secţia de Drumuri Naţionale Brăila; prezintă Doinița Elena Corban – șef secție;

George Adrian Paladi

  4. Informare format pdf privind asigurarea utilajelor şi a stocurilor de materiale necesare desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei pe drumurile interioare ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru iarna 2019-2020, întocmită de Instituţia Prefectului-judeţul Brăila; prezintă George Adrian Paladi – prefectul județului Brăila:

5. Proiect de hotărâre format pdf pentru aprobarea „Programului de măsuri stabilite de Consiliul Local Municipal Brăila, Consiliile Locale din judeţ, CJ Brăila şi de Secţia de Drumuri Naţionale Brăila necesare deszăpezirii şi asigurării circulaţiei în condiții corespunzătoare pe străzile municipiului, drumurile comunale, judeţene şi naţionale în sezonul rece 2019-2020”; prezintă Rada Sterea – subprefectul judeţului Brăila;

6. Informare format pdf privind campania „Tu poţi face lumină” pentru conștientizarea personalului M.A.I. și cetățenilor referitor la cauzele și consecințele implicării în fapte de corupție, campanie desfășurată de Direcția Generală Anticorupție şi prezentată de Serviciul Județean Anticorupție Brăila.

Președintele Klaus Iohannis – fototecă inedită

*În realitate, nimic nou pentru un om normal, profesor şi primar cu patru mandate la activ în Sibiul natal, acum preşedinte de ţară * Candidatura la un nou mandat de preşedinte al României, sprjinită de Partidul Naţional Liberal, este o dorinţă de continuare a demersului început, de muncă pentru prestigiul ţării şi pentru sprijinirea concetăţenilor 

Îl cunoaştem pe Klaus Iohannis, preşedintele României, aşa cum apare în spațiul public, prin intermediul fotografiilor oficiale. Dar dincolo de imaginea  șefului de stat, omul Klaus Iohannis dezvăluie la https://iohannis.ro/ (site realizat recent, inclusiv pentru campania electorală) clipe inedite.

   ”Membru al unei vechi familii de sași transilvăneni, Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la un liceu de prestigiu din Sibiu. Klaus Iohannis a urmat școala germană din Sibiu, Liceul „Samuel von Brukenthal” din același oraș, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică a Universităţii „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul 1983, a început să profeseze ca dascăl la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar cinci ani mai târziu preda fizica, alături de foștii săi dascăli, la liceul pe care îl absolvise.

Și-a început cariera politică în anul 1990, când a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), pe care l-a condus, ulterior, mai bine de un deceniu. La finalul anilor ’90, după 15 ani de profesorat, Klaus Iohannis ajunge în conducerea învăţământului judeţean din Sibiu, etapă extrem de importantă pentru conturarea profilului său public. În anul 2000 a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70% din voturi. Klaus Iohannis a continuat să reprezinte prima opţiune a sibienilor la toate alegerile care au urmat, câștigând, cu scoruri impresionante, patru mandate de primar”.

Klaus Iohannis: „România trebuie să fie normală, o ţară în care politicienii să lucreze pentru oameni”… nu pentru sine

        În februarie 2013, după ce a dovedit şi ca primar al Sibiului că este bun manager, a decis să se înscrie în Partidul Naţional Liberal, fiind ales la scurt timp prim-vicepreședinte. Un an mai târziu a fost votat președinte al PNL de Congresul formaţiunii liberale și desemnat candidat pentru funcţia de președinte al ţării. Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales președintele României cu 54,43 % din voturi. Ca președinte al României, Klaus Iohannis și-a propus să facă din România o ţară în care fiecare cetăţean să se simtă ca acasă, o casă pe care să o iubească și de care să fie mândru: „România trebuie să devină puternică, să fie un stat care are grijă de cetăţenii săi, prin mijloace legale și diplomatice, oriunde s-ar afla ei, o ţară care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naţionale și resursele naturale. O ţară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelenţă, care pune prioritate pe educaţie și sănătate, și un stat care contribuie, alături de partenerii săi, la menţinerea securităţii colective și la promovarea democraţiei și libertăţii„.

Președintele Klaus Iohannis candidează pentru un nou mandat, cu susținerea Partidului Național Liberal. ”Suntem o națiune care vrem justiție dreaptă, vrem Parlament și Guvern performante. Politicienii trebuie să lucreze pentru oameni, orice altceva este greșit. Pentru asta lupt eu! Asta îmi doresc eu pentru România”, subliniază președintele Klaus Iohannis.

Raluca Turcan, PNL: „De ce Klaus Iohannis ne cere să revenim o Românie normală?… pentru că acum nu e… „

*Prim-vicepreședintele liberal Raluca Turcan spune că „Klaus Iohannis este garanția faptului că România poate face pasul către normalitate. A folosit fiecare pârghie constituțională ca să blocheze PSD” * Interviul explicitează afirmaţia

 

Reporter: Sloganul de campanie al președintelui Klaus Iohannis este: “Pentru o Românie normală”. De ce acest slogan și ce înseamnă ”România normală?”

Raluca Turcan, PNL

 Raluca Turcan: Ceea ce se întâmplă acum în România este anormal, asta e ceea ce auzim de fiecare dată când stăm de vorbă cu orice cetățean de bună credință. Și toată această stare de fapt a fost cauzată doar de incompetența guvernului PSD.  “România normală” înseamnă o Românie europeană, în care guvernul pune pe primul loc interesele și așteptările celor mulți și nu prioritățile propriei clientele. O Românie în care primează legea și unde demnitatea umană este respectată. Unde guvernele aplică ce scrie în programul de guvernare cu care vin în alegeri și nu impun decizii pentru infractori, spre sfidarea opiniei publice, așa cum s-a întâmplat în ultimii 3 ani. O țară unde nu sunt eliberați zeci de mii de infractori și unde se intenționează eliberarea marilor corupți. O țară unde să vezi că oamenii cinstiți și muncitori sunt pe primul loc în prioritățile autorităților și instituțiilor publice. O țară unde părinții se ocupă în liniște de copii și nu stau de veghe tot timpul ca guvernul să nu dea ordonanțe de urgență noaptea ca hoții. O țară unde pozițiile cheie sunt ocupate prin concursuri corecte, nu regizate, de tinerii cu studii, nu de rudele incompetente ale pesediștilor. O țară unde companiile sunt încurajate, nu vânate de instituțiile de control. O țară unde instituțiile publice au eficiență în materie de autostrăzi, spitale, școli și ordine publică și dacă nu au, sunt făcute urgent să aibă. Klaus Iohannis este astăzi garanția faptului că România poate face pasul către normalitate.  Președintele a luptat în fiecare zi a mandatului său pentru valorile noastre profunde, de oameni normali care vor să le fie bine în țara lor. A folosit fiecare pârghie constituțională ca să blocheze politica nocivă a PSD. După alegerile prezidențiale are nevoie de parteneri puternici cu care să lucreze. Nu de sabotori, nu de impostori. De aceea noi credem cu tărie în parteneriatul dintre președintele Klaus Iohannis și un guvern în jurul PNL pentru normalizarea și modernizarea din temelii a României.

 

Pentru Klaus Iohannis au semnat cei mai mulți români. Cât de greu este să strângi peste 2.200.000 de semnături pentru susținerea candidaturii președintelui Iohannis?

A fost un efort foarte amplu al tuturor colegilor, efort care practic a funcționat ca un test al echipei de partid în vederea alegerilor prezidențiale. Am observat capacitatea filialelor, am identificat anumite puncte slabe, am calibrat mesajul. Pentru noi, a fost confirmarea că PNL este pregătit să intre în dispozitiv și să câștigăm alegerile.

 

Care a fost reacția românilor la campania de strângere de semnături?

preşedintele Klaus Iohannis alături de susţinători

   Președintele Iohannis se bucură de o largă apreciere printre oameni, am simțit acest lucru pe parcursul strângerii de semnături. Avem cel mai bun candidat, e limpede. A fost un avantaj al campaniei noastre de strângere de semnături. Cu toții vrem o societate onestă, să fim apărați când ni se face o nedreptate, să trăim decent și în siguranță, iar garanția pentru toate acestea este Klaus Iohannis. Felul în care a acționat ca președinte, valorile, încrederea de care se bucură în plan extern, toate acestea sunt motive pentru a-l susține. Pe de altă parte, efortul logistic și de mobilizare al Partidului Național Liberal a fost unul foarte mare și asumat cu multă seriozitate.

Au existat și reacții în care oamenii nu înțelegeau de ce sunt necesare aceste semnături pentru candidații la prezidențiale. Credeți că sunt necesare cele 200 de mii de semnături minime pentru depunerea unui dosar de candidatură la prezidențiale?

Da, alegerile prezidențiale sunt pentru funcția nr. 1 în stat și acest proces electoral trebuie să rămână unul foarte serios. Dacă nu există un astfel de plafon, nu putem face diferența între candidați legitimi, cu un sprijin popular real și narcisiști care se autodeclară prezidențiabili sau care sunt simple baloane de săpun umflate de diverse grupări de interese exterioare procesului politic.

 

Credeți că există riscul ca electoratul PNL să nu se mobilizeze pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, cel puțin, ținând cont de sondajele de opinie care îl arată pe Klaus Iohannis câștigător detașat al alegerilor?

Desigur că exista un asemenea risc, însă echipele PNL din toată țara vor avea rolul de a explica pe parcursul campaniei importanța mobilizării impecabile din primul tur de scrutin. Din casă în casă, în fiecare cartier sau localitate, oamenii trebuie să înțeleagă de la noi cât ar câștiga fiecare român dacă nu și-ar irosi votul și dacă ar alege pe cineva care are și forța, știința și determinarea să redea României normalitatea pe care o percepem fiecare, pe care o așteptăm. Iar acest candidat poate fi doar Klaus Iohannis, președintele României.