La Iaşi, preşedintele Iohannis a ascultat plângeri referitoare la lipsa unei autostrăzi

*Preşedintele nu s-a întâlnit numai cu participanţii la adunarea regională a filialelor PNL din Nord-Est, ci şi cu ieşenii care i-au spus fără ocolişuri nemulţumirile şi l-au îndemnat să ia toate măsurile posibile pentru a se păstra în ţară buna orânduială 

Președintele Klaus Iohannis (https://iohannis.ro/) a mers la Iaşi, împreună cu soția sa, Carmen, unde a fost invitat de liderul liberalilor, Ludovic Orban, la Adunarea regională a filialelor PNL din Nord-Est. Șeful statului a fost întâmpinat cu căldură de ieşeni care nu s-au sfiit să-şi exprime nemulţumirile, între acestea fiind şi lipsa unei autostrăzi București-Iași cauzată de proasta abordare a subiectului transporturi de echipa PSD de la guvernare. Klaus Iohannis a răspuns, date fiind condiţiile propice pentru căderea guvernului actual prin votarea moţiunii de cenzură depuse de PNL în parlament: „Sunt sigur că noul guvern va primi nişte mesaje foarte clare în acest sens şi atunci lucrurile se vor prezenta mult mai bine”.

   Unele întâlniri au fost cu tâlc. Un bătrân, sosit din judeţul Neamţ, i-a înmânat un toiag preşedintelui însoţindu-l de vorbe desprinse parcă din poveste: „Dacă altfel nu se poate, cu el să faceţi o regulă, o Românie normală. După atâtea tulburări şi atâta nelinişte, dacă nu puteţi cu vorba bună şi cu înţelegere, faceţi dreptate cu această unealtă. Dumnezeu să vă ajute!” Un ieșean a adus un steag tricolor și a dorit să se fotografieze cu Klaus Iohannis, Carmen Iohannis și Ludovic Orban împreună cu tricolorul. De altfel, foarte mulţi participanţi – de toate vârstele – la eveniment au dorit fotografii cu președintele și liderul PNL, mai cu seamă că acum tehnica o permite – un selfie cu preşedintele ţării nu mai e un vis imposibil.

Până la locul reuniunii liberale s-a mers pe jos. Mulţimea de oameni veniţi în zonă ştiind că va fi şi preşedintele Iohannis nu dădea de înţeles că tot aici în oraş liderii PSD au fost – dar au fost! – huiduiți la scenă deschisă. Klaus Ioahannis a înaintat cu greu printre ieșeni, fiind oprit des şi obligat să strângă măini, să asculte o vorbă. „O primire cu adevărat moldovenească”, spunea – încercând să explice întârzierea – secretarul general Robert Sighiartău celor 2.000 de liberali afaţi la Centrul de conferinţe Agora din Iaşi. În fine, în discursul ținut în fața delegaților, președintele Klaus Iohannis a invocat nevoia de infrastructură a României, cu referire specială la autostrada spre Moldova: „Dacă scăpăm de pesediști și ajungem, în final, să avem un Guvern liberal, această autostradă se va face!” Pentru că era de notorietate şi extrem de dramatic, preşedintele a făcut referire şi la tragicul accident în care au pierit mai multe persoane: „Azi dimineață am primit un mesaj cutremurător. Între Urziceni și Slobozia a avut loc un accident rutier groaznic, cu zece morți și aproape zece răniți grav. M-a întristat foarte mult. Ce poți să spui? Condoleanțe, îmi pare foarte rău! Ce să înțelegem de aici? Să înțelegem că lipsa de infrastructură ucide, precum și corupția ucide? Această nepăsare criminală a pesediștilor costă vieți, costă vieți de români. PSD este principalul motiv al rămânerii în urmă a României! Fără PSD, România ar fi fost mult, mult mai departe. Fără PSD, România ar fi fost în rând, cum se spune, cu celelalte națiuni europene. Acest decalaj, dragii mei, trebuie depășit. Acest decalaj trebuie depășit cu un guvern responsabil, cu un guvern liberal! Eu îmi doresc foarte mult ca moţiunea să treacă„.

Din discursul preşedintelui nu au lipsit îndemnurile pentru liberali la o campanie cu finalitate demnă: ”Drumul spre România normală se face pornind de la votul românilor de la alegerile parlamentare, Liberali, luptaţi ca să câștigăm alegerile împreună. În România normală trebuie să există o autostradă sau două care leagă Moldova de restul țării, hoții stau la pușcărie, nu în Parlament, românii se întorc în țară, statul funcționează pentru cetățean, „în fruntea instituțiilor ajung oameni pe merit, pe competențe, nu pe pile și cunoștințe din Republica PSD”. La capitolul nerealizărilor şi incompetenţei PSD, preşedintele s-a referit și la amânarea examenului de rezidențiat. „Păi, nu ți-ar fi rușine, PSD? Dar nici nu este nevoie de un alt ministru al educației propus de PSD, fiindcă vom avea de săptămâna viitoare alt guvern”.

Şi Ludovic Orban a vorbit despre „relaţia” dintre șeful statului şi „acest PSD, cel mai puternic, cel mai perfid și cel mai ticălos adversar care a existat în ultimii 30 de ani”, dar şi despre câteva activităţi care au repus România pe harta normalităţii în ceea ce priveşte imaginea externă. Liderul PNL a precizat: „Faptul că astăzi nu e în vigoare Ordonanța 13 se datorează președintelui României, în spatele căruia au venit toți românii corecți, toți românii cinstiți, toți românii educați, toți românii care vor binele României. Faptul că astăzi în fruntea Parchetelor nu stau politrucii din magistratură ai PSD-ului, gen politrucul care este desemnat să conducă Secția specială, i se datorează rezistenței președintelui Klaus Iohannis. Faptul că astăzi instituțiile statului nu sunt capturate și nu sunt folosite ca filiale de partid împotriva cetățenilor se datorează președintelui Klaus Iohannis”, a punctat Ludovic Orban. El a enumerat și realizările din politica externă, precum Reuniunea celor trei Mări, Summitul de la Sibiu sau faptul că România a dat procurorul șef european,  reușită care „se datorează în primul rând președintelui Klaus Iohannis”.

** * PNL îl sprijină în campania electorală pe preşedintele României Klaus Iohannis pentru a fi reales în al doilea mandat la conducerea ţării.

Preşedintele Iohannis: „Cred în România educată”

*Președintele Klaus Iohannis doreşte ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată” * Demersul este mai mult decât necesar; în prezent, România este pe ultimul loc în UE la numărul de studenţi

Klaus Iohannis, preşedintele României

Președintele Klaus Iohannis participă luni, 30 septembrie 2019, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2019 – 2020 la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca unde decorează cele șase universități de stat clujene, la împlinirea a 100 ani de învățământ românesc la Cluj.

În context, se impune o subliniere referitoare la „România Educată” – proiectul președintelui Iohannis prin care doreşte transformarea educației prin dezvoltarea unei culturi a succesului bazat pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. De altfel, încă din decembrie 2018 președintele a lansat în dezbatere publică rezultatele proiectului „România Educată”, proiect care este o viziune și strategie rezultate din consultarea actorilor importanți din societate, a publicului larg și care a ținut cont de contextul social-economic național și global.

Această abordare trebuie consolidată cu un efort de creare a consensului pentru a preveni o revenire la situațiile anterioare în care diverse reforme importante din domeniu au fost diluate printr-o multitudine de modificări legislative haotice apărute în Parlament. un rol important îl au universitățile – din Europa, deci şi cele românești, care sunt influențate de globalizare. De altfel, Președintele Klaus Iohannis a sprijinit, în Consiliul European, propuneri de integrare a învățământului superior precum crearea de universități europene sau creșterea numărului de mobilități pentru studenți și cadre didactice – astfel că sunt tot mai multe fonduri pe programul Erasmus+. Măsurile vor oferi noi oportunități universităților românești, mai ales în condițiile în care situația actuală din învățământul superior este una îngrijorătoare. Din nefericire, doar 24,6% din tinerii de 30-34 de ani au finalizat studii universitare, plasând România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Finanțarea alocată pentru cercetare ne plasează detașat pe ultimul loc din Uniunea Europeană.

Proiectul „România Educată” vine cu propuneri de reformă pentru învățământul superior și cel preuniversitar în care sunt formați viitorii studenți. De exemplu, își propune să creeze rute de acces speciale pentru tinerii din educația profesională care excelează. Aceștia ar trebui să poată ajunge ușor în învățământul superior tehnic, aspect important în condițiile utilizării tot mai pronunțate a tehnologiei în industrie. În cadrul universităților, se dorește o mai bună formare a cadrelor didactice, eliminarea plagiatului și creșterea generală a calității actului educațional. Contactul cu alte universități europene este esențial, iar la orizontul anului 2030, Președintele dorește ca 20% din studenții de licență și master și 90% din cei de la doctorat să aibă măcar un stagiu de mobilitate în afara granițelor.

Dezvoltarea tehnologică, inteligența artificială și competiția globală vor obliga România să aibă o forță de muncă din ce în ce mai educată pentru a rămâne competitivă economic. Astfel, rolul universităților în dezvoltarea țării noastre va deveni din ce în ce mai important. Pentru a garanta că ceea ce se predă este relevant, „România educată” propune dezvoltarea de mecanisme de anticipare a competențelor necesare absolvenților, dar și a unui sistem permanent și funcțional de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților. Aceste măsuri au ca obiectiv o mai bună corelație a finanțării diverselor domenii de studiu cu nevoile reale ale țării dar și o mai bună informare a viitorilor studenți legată de șansele reale de angajare. Totodată, „România educată” propune măsuri de creștere a echității și a participării la educația universitară.

Deși există o percepție că accesul la facultate se face prea ușor, acesta este dat de calitatea slabă a educației în general, nu de numărul celor care finalizează studiile universitare. Nu în ultimul rând, propunând creșterea finanțării pentru cercetare și facilitarea cooperării internaționale, „România educată” dorește să transforme România într-o țară care creează și produce valoare adăugată. Toate aceste măsuri sunt necesare și urgente. Fără ele, România nu va avea o forță de muncă suficient calificată pentru a face față exigențelor unei economii moderne și se confruntă cu riscul unei subdezvoltări permanente. Președintele Klaus Iohannis dorește ca în al doilea mandat să construiască consensul necesar pentru a relansa educația universitară între jaloanele trasate de proiectul „România educată”.

Raluca Turcan, PNL: „De ce Klaus Iohannis ne cere să revenim o Românie normală?… pentru că acum nu e… „

*Prim-vicepreședintele liberal Raluca Turcan spune că „Klaus Iohannis este garanția faptului că România poate face pasul către normalitate. A folosit fiecare pârghie constituțională ca să blocheze PSD” * Interviul explicitează afirmaţia

 

Reporter: Sloganul de campanie al președintelui Klaus Iohannis este: “Pentru o Românie normală”. De ce acest slogan și ce înseamnă ”România normală?”

Raluca Turcan, PNL

 Raluca Turcan: Ceea ce se întâmplă acum în România este anormal, asta e ceea ce auzim de fiecare dată când stăm de vorbă cu orice cetățean de bună credință. Și toată această stare de fapt a fost cauzată doar de incompetența guvernului PSD.  “România normală” înseamnă o Românie europeană, în care guvernul pune pe primul loc interesele și așteptările celor mulți și nu prioritățile propriei clientele. O Românie în care primează legea și unde demnitatea umană este respectată. Unde guvernele aplică ce scrie în programul de guvernare cu care vin în alegeri și nu impun decizii pentru infractori, spre sfidarea opiniei publice, așa cum s-a întâmplat în ultimii 3 ani. O țară unde nu sunt eliberați zeci de mii de infractori și unde se intenționează eliberarea marilor corupți. O țară unde să vezi că oamenii cinstiți și muncitori sunt pe primul loc în prioritățile autorităților și instituțiilor publice. O țară unde părinții se ocupă în liniște de copii și nu stau de veghe tot timpul ca guvernul să nu dea ordonanțe de urgență noaptea ca hoții. O țară unde pozițiile cheie sunt ocupate prin concursuri corecte, nu regizate, de tinerii cu studii, nu de rudele incompetente ale pesediștilor. O țară unde companiile sunt încurajate, nu vânate de instituțiile de control. O țară unde instituțiile publice au eficiență în materie de autostrăzi, spitale, școli și ordine publică și dacă nu au, sunt făcute urgent să aibă. Klaus Iohannis este astăzi garanția faptului că România poate face pasul către normalitate.  Președintele a luptat în fiecare zi a mandatului său pentru valorile noastre profunde, de oameni normali care vor să le fie bine în țara lor. A folosit fiecare pârghie constituțională ca să blocheze politica nocivă a PSD. După alegerile prezidențiale are nevoie de parteneri puternici cu care să lucreze. Nu de sabotori, nu de impostori. De aceea noi credem cu tărie în parteneriatul dintre președintele Klaus Iohannis și un guvern în jurul PNL pentru normalizarea și modernizarea din temelii a României.

 

Pentru Klaus Iohannis au semnat cei mai mulți români. Cât de greu este să strângi peste 2.200.000 de semnături pentru susținerea candidaturii președintelui Iohannis?

A fost un efort foarte amplu al tuturor colegilor, efort care practic a funcționat ca un test al echipei de partid în vederea alegerilor prezidențiale. Am observat capacitatea filialelor, am identificat anumite puncte slabe, am calibrat mesajul. Pentru noi, a fost confirmarea că PNL este pregătit să intre în dispozitiv și să câștigăm alegerile.

 

Care a fost reacția românilor la campania de strângere de semnături?

preşedintele Klaus Iohannis alături de susţinători

   Președintele Iohannis se bucură de o largă apreciere printre oameni, am simțit acest lucru pe parcursul strângerii de semnături. Avem cel mai bun candidat, e limpede. A fost un avantaj al campaniei noastre de strângere de semnături. Cu toții vrem o societate onestă, să fim apărați când ni se face o nedreptate, să trăim decent și în siguranță, iar garanția pentru toate acestea este Klaus Iohannis. Felul în care a acționat ca președinte, valorile, încrederea de care se bucură în plan extern, toate acestea sunt motive pentru a-l susține. Pe de altă parte, efortul logistic și de mobilizare al Partidului Național Liberal a fost unul foarte mare și asumat cu multă seriozitate.

Au existat și reacții în care oamenii nu înțelegeau de ce sunt necesare aceste semnături pentru candidații la prezidențiale. Credeți că sunt necesare cele 200 de mii de semnături minime pentru depunerea unui dosar de candidatură la prezidențiale?

Da, alegerile prezidențiale sunt pentru funcția nr. 1 în stat și acest proces electoral trebuie să rămână unul foarte serios. Dacă nu există un astfel de plafon, nu putem face diferența între candidați legitimi, cu un sprijin popular real și narcisiști care se autodeclară prezidențiabili sau care sunt simple baloane de săpun umflate de diverse grupări de interese exterioare procesului politic.

 

Credeți că există riscul ca electoratul PNL să nu se mobilizeze pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, cel puțin, ținând cont de sondajele de opinie care îl arată pe Klaus Iohannis câștigător detașat al alegerilor?

Desigur că exista un asemenea risc, însă echipele PNL din toată țara vor avea rolul de a explica pe parcursul campaniei importanța mobilizării impecabile din primul tur de scrutin. Din casă în casă, în fiecare cartier sau localitate, oamenii trebuie să înțeleagă de la noi cât ar câștiga fiecare român dacă nu și-ar irosi votul și dacă ar alege pe cineva care are și forța, știința și determinarea să redea României normalitatea pe care o percepem fiecare, pe care o așteptăm. Iar acest candidat poate fi doar Klaus Iohannis, președintele României.

Summitul ”Iniţiativei celor Trei Mări” 2018, ediţia a III-a la Bucureşti

*În 17 şi 18 septembrie 2018, gazda fiind preşedintele Klaus Iohannis * Şi-au anunţat prezenţa oficiali la cel mai înalt nivel: nouă preşedinţi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe

Klaus Iohannis , preşedintele României

Urmare a invitaţiei preşedintele Klaus Iohannis, liderii prezenţi la summitul Initiaţivei celor Trei Mări de la Varşovia au fost de acord ca următorul summit să aibă loc în România. ”Preşedintele României, Klaus Iohannis, va găzdui, în perioada 17-18 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări. Summitul de la Bucureşti va reprezenta oportunitatea politică de a valida liniile directoare strategice care stau la baza dezvoltării viitoare a Iniţiativei celor Trei Mări. Astfel, această platformă politică flexibilă are ca prim obiectiv dezvoltarea economică a statelor din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, prin creşterea interconectivităţii, în special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în trei domenii principale – transport, energie, digital – şi stimularea competitivităţii economiilor statelor participante. Summitul găzduit la Bucureşti de Preşedintele Klaus Iohannis va contribui, totodată, într-o manieră concretă, la procesul de dezvoltare a cooperării regionale, marcând trecerea Iniţiativei în faza rezultatelor tangibile. Astfel, Summitul urmăreşte exprimarea susţinerii politice a statelor participante la Iniţiativă cu privire la o listă regională de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transporturilor şi digital, propuse de guvernele statelor participante, crearea unei reţele a Camerelor de Comerţ din statele participante la Iniţiativă, demararea demersurilor pentru înfiinţarea unui Fond de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări şi lansarea oficială a site-ului Iniţiativei”, se precizează în comunicatul preşedinţiei referitor la acest subiect.

Discuţiile de fond din summit se desfăşoară la Romexpo, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, unde are loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, coorganizat de Administraţia Prezidenţială a României şi Camera de Comerţ şi Industrie a României în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. La Forumul de Afaceri participă companii şi oficiali guvernamentali din statele partenere în Iniţiativa celor trei mări, din celelalte state membre UE, din Statele Unite ale Americii, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai instituţiilor financiare europene şi internaţionale, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi mediului academic. ”Obiectivul Forumului este să stimuleze iniţiativele de afaceri şi investiţiile în regiune, să dezbată implementarea proiectelor prioritare, dar şi să abordeze factorii potenţiali de creştere şi inovare, cum ar fi IMM-urile, antreprenoriatul tânăr, start-up-urile şi incubatoarele de afaceri din regiune. În Forum vor fi organizate întâlniri de tip bussiness-to-business şi business-to-government, precum şi paneluri de dezbateri de tip policy care vor analiza implicaţiile strategice ale evoluţiilor din cadrul Iniţiativei”.

Preşedintele Klaus Iohannis va deschide luni Forumul de Afaceri şi participă la o sesiune plenară prezidenţială alături de Kolinda Grabar-Kitarović –  preşedintele Croaţiei, de Andrzej Duda – preşedintele Poloniei, de Alexander van der Bellen – preşedintele Republicii Federale Austria, de Corina Creţu – comisarul European pentru Dezvoltare Regională. În seara zilei de 17 septembrie, Klaus Iohannis va fi gazda, la Palatul Cotroceni, a unui eveniment cultural dedicat Centenarului României Moderne (aniversarea celor 100 ani de la Unirea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918) şi a unui dineu de gală.

Marţi, 18 septembrie 2018, va avea loc Sesiunea Plenară a Summitului, moderată de preşedintele Klaus Iohannis. care ulterior va susţine declaraţii de presă alături de preşedintele Croaţiei, de Mateusz Morawiecki – premierul Poloniei şi de Rick Perry – secretarul Energiei în SUA. Reprezentarea statelor participante la Summitul de la Bucureşti va fi asigurată la cel mai înalt nivel, prin prezenţa anunţată a nouă preşedinţi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe. ”La Summit vor fi reprezentate, în calitate de parteneri ai Iniţiativei, Comisia Europeană, prin preşedintele Jean-Claude Juncker, guvernele Statelor Unite ale Americii, în persoana Secretarului Energiei, Rick Perry, şi al Germaniei, prin ministrul federal al Afacerilor Externe Heiko Maas, precum şi instituţiile financiare europene şi internaţionale, prin preşedinţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – sir Suma Chakrabarti, şi al Băncii Europene de Investiţii – Werner Hoyer. Banca Mondială va fi, de asemenea, reprezentată la lucrările Summitului”.

** * Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări este un angajament al Declaraţiei summitului Iniţiativei celor Trei Mări de la Varşovia din 2017. În preambul a fost o reuniune la New York, unde au fost prezenţi preşedinţii Bulgariei, Croaţiei, Poloniei, României şi miniştri de externe, înalţi oficiali din Slovacia, Lituania, Ungaria, Letonia, Slovenia, Austria, Republica Cehă, Estonia şi Statele Unite ale Americii.

Iniţiativa celor Trei Mări a fost lansată la reuniunii (29 septembrie 2015) a liderilor din statele riverane Mărilor Adriatică, Baltică şi Neagră, organizată la iniţiativa preşedintei Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, în colaborare cu think-tank-ul american Atlantic Council. Initiaţiva celor Trei Mări include cele 12 state membre UE aflate între Marea Adriatică, Baltică şi Neagră: Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia, precum şi alte state, instituţii europene şi internaţionale partenere.

Primul summit a avut loc în august 2015, în Croaţia, şi aici s-a lansat Declaraţia celor Trei Mări, prin care semnatarii şi-au exprimat dorinţa de a consolida legăturile economice şi de infrastructură dintre ţările membre. Al doilea summit a avut loc la Varşovia, în iulie 2017, fiind găzduit de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda – acolo a fost prezent şi preşedintele american Donald Trump.