*În plus faţă de colegul de la Parlamentul European, preşedintele Consiliului UE a avut mai multe repere din istoria României şi, în plus, faptul de a fi vorbit în limba gazdelor l-a făcut şi mai atractiv
Cel mai interesant discurs de la lansarea preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, la evenimentul de la Ateneul Român din seara de 10 ianuarie 2019 (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/09/la-bucuresti-lansarea-oficiala-a-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene/) a fost rostit de Donald Tusk – preşedintele Consiliului Uniunii Europene. Acesta s-a adresat audinţei în limba română (vorbită foarte corect) şi a avut o mulţime de repere cultural-artistice, istorice, sportive şi nu numai pe care le-a folosit pentru a-şi sublinia ideile. De fapt, a fost o adevărată lecţie de diplomaţie şi de cultură pe care politicienii români ar trebui să o înţeleagă în deplinul ei sens (şi să o înveţe!). Astfel, au fost menţionaţi compozitorul George Enescu, filosoful Emil Cioran, poetul Tristan Tzara, dramaturgul Eugen Ionescu, sportivele Nadia Comăneci şi Simona Halep, din poetul Nicihita Stănescu, eseistul Andrei Pleşu şi istoricul religilor Mircea Eliade politicianul polonez oaspete a dat citate, iar pe fotbalistul Helmuth Duckadam l-a amintit ca un câştigător de campionat european, aşa cum a şi fost în 1986.
Donald Tusk a făcut acelaşi gest şi la lansarea preşedinţiei Bulgariei la Consiliul UE când s-a adresat gazdelor în limba bulgară.
Discursul lui Donald Tusk – preşedinte Consiliul UE la Ateneu
Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: „Se apropie viitorul, se aude, se vede/ Gândurile pe care le trimit spre el/ se-ntorc mai repede ca altădată./ Și-mi trec scântei șuierând în viteză/ prin suflet, vestindu-l întruna”.
În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care își imaginează că în Uniunea Europeană e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: „Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric”. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: „Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre”.