Donald Tusk, lecţie de diplomaţie şi cultură: un discurs în limba română la Ateneu

*În plus faţă de colegul de la Parlamentul European, preşedintele Consiliului UE a avut mai multe repere din istoria României şi, în plus, faptul de a fi vorbit în limba gazdelor l-a făcut şi mai atractiv

 

Donald Tusk

Cel mai interesant discurs de la lansarea preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, la evenimentul de la Ateneul Român din seara de 10 ianuarie 2019 (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/09/la-bucuresti-lansarea-oficiala-a-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene/)  a fost rostit de Donald Tusk – preşedintele Consiliului Uniunii Europene. Acesta s-a adresat audinţei în limba română (vorbită foarte corect) şi a avut o mulţime de repere cultural-artistice, istorice, sportive şi nu numai pe care le-a folosit pentru a-şi sublinia ideile. De fapt, a fost o adevărată lecţie de diplomaţie şi de cultură pe care politicienii români ar trebui să o înţeleagă în deplinul ei sens (şi să o înveţe!). Astfel, au fost menţionaţi compozitorul George Enescu, filosoful Emil Cioran, poetul Tristan Tzara, dramaturgul Eugen Ionescu, sportivele Nadia Comăneci şi Simona Halep, din poetul Nicihita Stănescu, eseistul Andrei Pleşu şi istoricul religilor Mircea Eliade politicianul polonez oaspete a dat citate, iar pe fotbalistul Helmuth Duckadam l-a amintit ca un câştigător de campionat european, aşa cum a şi fost în 1986.

Donald Tusk a făcut acelaşi gest şi la lansarea preşedinţiei Bulgariei la Consiliul UE când s-a adresat gazdelor în limba bulgară.

Discursul lui Donald Tusk – preşedinte Consiliul UE la Ateneu

       Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.  O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: „Se apropie viitorul, se aude, se vede/ Gândurile pe care le trimit spre el/ se-ntorc mai repede ca altădată./ Și-mi trec scântei șuierând în viteză/ prin suflet, vestindu-l întruna”.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care își imaginează că în Uniunea Europeană e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: „Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric”. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: „Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre”.

Reclame

Premierul României, scrisoare către UE despre… protestatari care vor să înlăture Guvernul!

*Documentul nu a fost prezentat pe site-ul Guvernului, dar europarlamentarul Siegfried Mureşan a postat o mare parte a textului pe Facebook 

foto 1

Protestul Diasporei din 10 august 2018, preluat imediat de bucureşteni şi de alţi români în multe oraşe mari în ţară – Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu unde activează mişcarea sub hashtagul #vavedemdinSibiu iniţiată de poetul Radu Vancu, dar şi la Braşov, Iaşi, Galaţi etc. – a fost privit aproape cu ură de guvernanţi care însă nu au trimis nici măcar o persoană care să dialogheze cu protestatarii, aşa cum se întâmpă în ţarile civilizate occidentale. Au dat în schimb ordine jandarmilor să fie violenţi, cel puţin aşa susţin protestatarii – peste 400 au fost răniţi în acea seară, după gazele lacrimogene, bătăile cu bastoane şi tunurile cu apă care au fost îndreptate împotriva lor pe motiv că unele grupuri ar fi fost turbulente; da, uni au fost, dar atât de puţini – se poate vedea în miile de filmări care au fost postate pe reţelele sociale – încât jandarmii ar fi putut să îi izoleze rapid şi să îi evacueze fără probleme dacă s-ar fi dorit asta (este o idee de bun simţ pentru oricine a urmărit cu atenţie protestul, din mai multe unghiuri şi acest lucru, graţie tehnologiei, şi a multiplelor informaţii publice, este acum posibil). În fapt, protestarii au strigat întâi că vor o ţară guvernată pentru binele cetățenilor, nu doar al unora de la putere, că vor guvernanți care să nu fie condamnați penali, apoi au strigat insistent și „Demisia” cu țintă clară oamenii din Guvern și liderul PSD, Liviu Nicolae Dragnea.

foto 2

După ce au criticat în fel şi chip protestul şi pe protestari în aceste zile, social democraţii nu au prezentat vreo demisie aşa cum se aşteptau cei care au venit din străinătate să-şi exprime public dezaprobarea în serile de 10, 11, 12 şi 13 august 2018 faţă de actuala politică a Guvernului condus cu mână forte sub directivele liderului PSD. Au ţipat, prin diverse voci ale membrilor de partid, la partidele politice din opoziţie care ar fi confiscat protestul, la preşedintele Klaus Iohannis care ar fi în campanie electrorală şi, în plus, ar fi exprimat încurajări pentru viitoare proteste, ba chiar au criticat nici mai mult nici mai puţin pe cei din Diaspora inclusiv prin vocea unui român plecat şi el în afara graniţelor, susţinând că protestul ar fi fost ilegal.

Dar toate au culminat cu gestul premierului Viorica Vasilica Dăncilă care a transmis o scrisoare adresată lui Jean Claude Juncker – președintele Comisiei Europene, lui Frans Timmermans – prim-vicepreședinte CE – în care face o așa-zisă prezentare a situației din România (care ar trebui să preia la 1 ianuarie 209 președinția rotativă a Consiliului Europei) care nu este deloc cea reală.

Și dacă inițial toată lumea din zona PSD s-a făcut că plouă (expresia românească este emblematică acestei situații), europarlamentarul Siegfried Mureşan a postat o parte a textulului (foto 1 și 2) pe Facebook comentând „vă confirm ca prim ministrul Dăncilă a trimis o scrisoare instituțiilor europene. Citiți mai jos câte neadevăruri spune. Nu am văzut niciodată în viața mea un prim ministru care să spună atâtea neadevăruri despre propriul popor”, iar site-ul de știri Hotnewes.ro prezintă și partea unde este semnătura Vioricăi Dăncilă pe document. Iată un fragment din acesta, așa cum îl publică și cei de la Hotnews: „Evenimentul  din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanți care au instigat la acțiuni violente. Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forțare a cordoanelor de jandarmi și de incendiere a unor obiective în spațiul public. În aceste condiții, forțele de ordine au întreprins demersuri de oprire a violențelor în conformitate cu legislația în vigoare, iar față de plângerile unor demonstranți care au reclamat faptul că au fost victimele unor abuzuri, au fost demarate anchete cu privire la faptele semnalate. Manifestația din 10 august a devenit subiect de dispută politică internă, majoritatea liderilor partidelor au făcut apel la calm și la izolarea forțelor perturbatoare a ordinii publice. Cu toate acestea, s-au făcut auzite voci ale liderilor politici care au chemat la continuarea protestelor, aducând acuze instituțiilor statului, forțelor de ordine, respectiv celor care în toate statele membre au rolul de a proteja cetățenii de agresiuni și acțiuni violente. Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate.  De asemenea, funcția constituțională de mediator între societate, forțele politice și instituțiile statului, care revine Președintelui României, conform atribuțiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă a găsit momentul să aducă acuze Guvernului și să facă un apel la continuarea protestelor”.

În mod firesc, scrisoarea trebuia să fie una formală, cu relatări simple şi fără conotaţii politice sau de natură să exprime puncte de vedere proprii asupra evenimentelor. Nu avea ce căuta cricica la adresa preşedintelui Iohannis aici, nici explicaţii despre faptul că jandarmii au acţionat cum au acţionat… Putea cel mult să fie spus că sunt peste 400 de răniţi şi că Parchetul Militar şi cel General fac cercetări pentru a stabili adevărul. Cum să te plângi, în calitate de premier, ca un elev de şcoală primară, că te-a bătut colegul de bancă?!? Şi văicăritul să fie nu către familie, să spunem, ci către… doi străini?!?

N.red. După ce am fost deja avertizați de la UE (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/24/avertisment-dur-de-la-ue-catre-romania-atentie-la-justitie-si-democratie/) că efectuăm mișcări politice deloc în favoarea democrației, a statului de drept şi nu numai (https://brailachirei.wordpress.com/2018/07/19/romania-in-fata-curtii-de-justitie-pentru-neaplicarea-normelor-de-combatere-a-spalarii-banilor/), politicenii de la putere încercând să facă schimbări „periculoase” în zona Justiției, ce se petrece acum nu e deloc bine pentru imaginea României. Să nu uităm că un jurnalist austriac s-a referit în conferința de presă de la Parlamentul European exact la subiectul președinției României la Consiliul Europei, în contexul în care țara noastră nu respectă norme internaționale – doi jurnaliști ai televiziunii publice din Austria, prezenți în Piața Victoriei la protestul din 10 august 2018 ca să relateze evenimentul, au fost agresați de forțele (chipurile… hm…) de ordine cu toate că aveau însemne ce exprimau lar apartenența lor la profesia de jurnalist. Plus că există voci din partide extremiste din Parlamentul European, dar cu influență, care vor să scoate ALDE din grupul omonim de la nivelul PE, dar și PSD din familia socialiștilor europeni și din grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European unde încă activează. Semne de întrebare la nivelul UE referitoare la modul cum în România se mai luptă împotriva corupției sau nu, și cum se protejează statul de drept au apărut și în februarie 2018, când la Parlamentul European a fost o sesiune specială în care s-a vorbit despre faptul că Guvernul forțează schimbarea legilor justiției fără ca acestea să devină mai bune pentru cetățeni și statul de drept, ci mai degrabă pentru infractori și corupți – cum au atras atenția foarte mulţi specialiști în drept.