Arhive etichetă: producatori

Înființarea Registrul național al producătorilor, bună cale de stopare a speculei cu materiale sanitare

*Medicul Antoneta Ioniță, deputat liberal, spune că în aplicația lansată de Guvernul Ludovic Orban s-au înscris deja 100 de producători și furnizori români * Producătorii și/ sau cumpărătorii de echipamente medicale și nemedicale își pot face cont pe platformă 

Antoneta Ioniță, medic și deputat liberal, membru în comisia parlamentară de sănătate, salută formarea platformei online Registrul Național al Producătorilor. În opinia sa, această aplicație va pune capăt speculei de pe piața materialelor sanitare.

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL de Brăila

     Antoneta Ioniță: ”Guvernul PNL a luat măsuri pentru îmbunătățirea aprovizionării unităților sanitare cu materialele de care au nevoie în această perioadă, dar și pentru sprijinirea firmelor românești, care dețin echipamente, materiale sanitare sau dezinfectanți, pe care le pun la dispoziția celor interesați, la prețurile pieței, și nu în condiții de speculă. Deja pe piața românească au început să scadă prețurile pentru echipamentele sanitare, în urma sistemului de lucru electronic inițiat de Guvern. Astfel, pentru a veni în sprijinul rețelei sanitare publice și pentru a facilita accesul la echipamente de protecție, dezinfectanți și materiale sanitare, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) a lansat aplicația Registrul Național al Producătorilor de echipamente, dispozitive medicale, nemedicale și materiale de necesitate, destinate populației în lupta cu COVID-19.

Pe această platformă s-au înscris deja peste 100 producători și furnizori români de echipamente medicale și nemedicale, de la care spitalele, instituţiile publice sau persoanele juridice private sau de stat interesate pot cumpăra mărfuri la cele mai bune prețuri. Cei care doresc să cumpere sau să vândă echipamente medicale de producție autohtonă sau de import trebuie să-și creeze un cont la adresa https://csu.prevenire.gov.ro. De asemenea, prin intermediul Societății de Administrare a Participațiilor din Energie (SAPE), managerii de spitale din România sau orice altă entitate interesată pot trimite cerere de ofertă pentru lista cu necesitățile spitalului la adresa de email: vanzari@sape-energie.ro

Furnizorii și producătorii de echipamente și aparatură medicală își pot face cunoscute ofertele la adresa de email: achizitii@sape-energie.ro.

Sprijinul pe care Executivul îl acordă sistemului medical trebuie, însă, dublat de fiecare dintre noi. Odată cu instituirea stării de alertă, după data de 15 mai, le recomand  brăilenilor să se protejeze în continuare, prin distanțarea fizică și prin purtarea măștilor medicale de protecție”.

Calitatea produselor, în atenţia Parlamentului European

*Directiva privind practicile comerciale neloiale va fi modificată, fiind specificări clare în Anexa I, respectiv lista practicilor interzise în toate circumstanţele), care să menţioneze explicit diferenţa de calitate a produselor etichetate identic * Noua propunere legislativă ar urma să fie votată în noiembrie 2018

  Urmare a unor critici aduse calităţii produselor vândute în Uniunea Europeană sub aceeaşi etichetă, dar care în ţări diferite au compoziţii diferite, deputaţii din Parlamentul European au decis să se implice în problemă, urmârind principiul conform căruia un produs vândut sub acelaşi nume şi acelaşi ambalaj trebuie să aibă aceeaşi compoziţie. De altfel, în urma testelor, în unele state ale UE s-au găsit – spre exemplu – crochete de peşte cu mai puţin peşte, pâine feliată cu mai puţină făină integrală şi suc de portocale fără portocale. Discriminarea consumatorilor este inacceptabilă, au conchis deputaţii care susţin că, dacă o companie vinde un produs în mai multe state din UE, dar cu compoziţie care diferă de la un stat la altul, acest produs nu poate fi prezentat pe piaţă cu etichetă identică, pentru că aceasta ar induce în eroare consumatorulTeste şi sondaje efectuate în unele state membre, în special din Europa Centrală şi de Est, au arătat că există produse care sunt prezentate pe piaţă sub acelaşi nume şi ambalate identic, dar conţin ingrediente diferite, în detrimentul consumatorilor. Aceste diferenţe au fost găsite atât în produse alimentare, cum ar fi crochete de peşte, supe instant, cafea, băuturi răcoritoare, cât şi în produse non-alimentare incluzând detergent, produse cosmetice şi de curăţenie sau produse destinate bebeluşilor. Parlamentul European recomandă câteva măsuri care să fie aplicate la nivel european şi naţional pentru a identifica şi evita diferenţele de calitate a produselor. 

Cooperare transfrontalieră, teste comparative, o aplicare mai eficientă a normelor

Membrii Parlamentului European propun mai multe metode de lucru: cooperare transfrontalieră şi schimb de informaţii despre produsele care ar putea fi necorespunzătoare normelor şi despre posibile practici neloiale în cadrul autorităţilor naţionale pentru protecţia consumatorilor şi a produselor alimentare, a asociaţiilor pentru consumatori şi a Comisiei Europene; o abordare comună a procesului de testare pentru a aduna probe sigure şi comparabile şi pentru a indica cât de grave şi răspândite sunt practicile legate de diferenţele de calitate; prezentarea rezultatelor disponibilă într-o bază de date publică şi analiza acestora “nu mai târziu de finalul anului 2018”.

Actualizarea Directivei privind practicile comerciale neloiale

Comisia Europeană a propus în aprilie 2018 Un nou pact pentru consumatori, care modifică Directiva privind practicile comerciale neloiale. Dar comisarii au susţinut că este nevoie de mai multe clarificări, pntru că rezultatul procesului legislativ ar trebui să ducă la o definiţie clară a ceea ce se consideră a fi diferenţa de calitate şi cum ar trebui să fie evaluat şi rezolvat fiecare caz. De aceea, membrii Parlamentului European şi-au exprimat opţiunea pentru noi amendamente care să introducă noi puncte pe “lista neagră” a directivei (Anexa I, lista practicilor interzise în toate circumstanţele), care să menţioneze explicit diferenţa de calitate a produselor etichetate identic, când aceasta duce la discriminare şi nu respectă aşteptările consumatorilor, ca modalitate eficientă de a rezolva cazuri de diferenţe de calitate.

Logo la nivel european

Preferinţele consumatorilor nu ar trebui să fie folosite ca o scuză pentru a scădea calitatea sau pentru a oferi produse cu grade diferite de calitate pe diverse pieţe”, susţin membrii Parlamentului European, reamintind că operatorii de afaceri pot comercializa produse cu compoziţie şi caracteristici diferite în Europa numai atunci când există “factori legitimi” care justifică această practică şi când se respectă în totalitate normele UE. Deputaţii invită producătorii să ia în considerare posibilitatea de a include pe ambalaje un logo care să indice că produsul respectiv are acelaşi conţinut şi aceeaşi calitate în toate statele membre ale UE. Olga Sehnalova – raportorul dosarului – a afirmat: “Consumatorii din state diferite se plâng că nu se bucură de acces egal la acelaşi nivel de calitate atunci când cumpără produse ale aceloraşi branduri, etichetate identic. Diferenţa de calitate a produselor subminează încrederea cetăţenilor în funcţionarea corectă a pieţei interne a UE şi de aceea este nevoie de o soluţie la nivel european. Dacă un produs, indiferent dacă este un produs cunoscut din categoria alimentelor, băuturilor, cosmeticelor, detergent, diferă de alte produse etichetate la fel, acesta ar trebui considerată o practică comercială neloială. Nu pot exista nici produse de categoria a doua, nici cetăţeni de categoria a doua în UE”.

Următoarele etape presupun continuarea procesului de legiferare. Recomandarea inclusă într-o rezoluţie non-legislativă pregătită de Olga Sehnalová a fost aprobată cu 464 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 17 abţineri. Noua propunere legislativă care modifică Directiva privind practicile comerciale neloiale (raportor Daniel Dalton (ECR, UK)) este aşteptată să fie supusă votului în Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor, în noiembrie 2018.

Informaţii supliementare. Textul adoptat va fi disponibil aici •Înregistrarea dezbaterii în şedinţa plenară (13.09.2018) •EP Research: Dual quality of branded food products: Addressing a possible east-west divide •EP Research: European Commission guidelines on dual quality of branded food products •EP Research: Modernisation of EU consumer protection rules: A new deal for consumers •Actualizarea normelor pentru protecţia consumatorilor: propunere legislativă aflată în dezbatere în PE 

Ziua națională a produselor agroalimentare românești – 10 octombrie

*Se serbează începând cu 2017, legea având ca scop încurajarea producţiei autohtone * Deocamdată, la capitolul produse  înregistrate la nivel european ca denumire de origine protejată, indicaţii geografice protejate sau specialitate tradiţională garantată România are doar 4, față de 299 – Italia, 120 – Germania

Prin Legea nr. 168 din 2017 s-a instituit Ziua națională a produselor agroalimentare românești la 10 octombrie cu scopul de încurajare a producției agricole naționale pentru consumatorii români și comercianți, de îmbunătățire a statutului producătorului român în lanțul alimentar scurt etc. Proiectul legislativ a fost iniţiat de parlamentari din arcul puterii actuale (PSD – ALDE).

În această dată, se afirmă în textul legii, autoritățile publice centrale și locale și celelalte instituții ale statului, societatea civilă și persoane fizice și juridice pot organiza programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social sau științific, consacrate promovării produselor agroalimentare românești și câștigării încrederii consumatorului.

    La Brăila, în piaţa Microhală (modernizată) SC Administraţia Pieţelor şi Târgurilor (APT) SA (firmă sub controlul Consiliului Local Municipal Brăila) a organizat o expoziţie cu vânzare la care au participat mai mulţi producători şi vânzători de produse autohtone. Cumpărătorii au fost încântaţi, dar nu toţi – mulţi au apreciat că preţul acestor produse este cam mare.  Foto: Piaţa Microhală din Brăila în 10 oct 2017, preluare de pe pagina Facebook a APT

”Prin produs agroalimentar românesc se înțelege produsul obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România și are inscripționat pe etichetă drapelul României” – Art. 2 din Legea 168 din 2017.

La acest moment, sunt doar patru produse alimentare din România pentru care s-a reuşit recunoaşterea pe piața europeană, produse cu înregistrare geografică recunoscută sau cu denumire de origine recunoscută: magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, novacul afumat din Țara Bârsei și telemeaua de Ibănești (brânză din Mărginimea Sibiului). Ele au primit târziu această recunoaştere; abia în aprilie 2011 Comisia Europeană publica un Regulament prin care Magiunul de prune de Topoloveni obţinea certificatul de indicaţie geografică protejată (IGP) şi după aceea au reuşit şi celelalte trei produse să aibă documentaţii pentru obţinerea mărcii.

Ministrul Petre Daea de la Agricultură afirma recent că se încearcă brevetarea la nivel UE a altor 14 produse româneşti, introducerea acestora în programul european între acestea fiind cârnaţii de Pleşcoi. Într-un document Indagra se precizează că în perioada 2005-2013 (la 30 iunie 2013) au fost înregistrate în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale –  4402 produse tradiţionale: din carne – 1541, din lapte – 1535, produse de panificaţie şi patiserie – 750, băuturi – 285, din legume-fructe (dulceţuri, gemuri) – 193, produse tradiţionale din peşte – 11. Tot la 30 iunie 2013. România avea un singur produs înregistrat la nivel european ca denumire de origine protejată, indicaţii geografice protejate sau specialitate tradiţională garantată (magiunul de Topoloveni). Alte ţări UE aveau la aceeaşi dată 299 – Italia, 253 – Franţa, 207 – Spania, 120 – Germania.

N. red. Din păcate, dosarele către Comisia Europeană nu sunt aşa de simplu de realizat, iar producătorii nu prea primesc mult ajutor de la autorităţi pentru aceste demersuri.

Festival internațional de folclor „Muzici și tradiții în Cișmigiu”, ediția a XI-a

*În Bucureşti, până duminică – 2 iulie 2017; participă artişti populari din ţară şi din Coasta de Fildeș, Columbia, Polonia, Serbia, Grecia, Belgia, Germania, Republica Moldova, meşteşugari şi producători locali din zona bio, reprezentanţi ai comunităţilor etnice

 

Festivalul internațional de folclor „Muzici și tradiții în Cișmigiu” din Bucureşti, capitala României, ajuns la ediția a XI-a, are loc în perioada 30 iunie – 2 iulie 2017 în Parcul Cișmigiu. 

Manifestarea își propune să aducă tradiția autentică în mediul urban prin muzică, dans și artă populară, promovând frumusețea, unicitatea fiecărei națiuni în contextul globalizării și al păstrării identității socio-culturale. Ediția din 2017 celebrează 11 ani de diversitate culturală, reunind în cele trei zile de festival peste 2.000 de artiști, ansambluri românești, ansambluri din străinătate – Coasta de Fildeș, Columbia, Polonia, Serbia, Grecia, Belgia, Germania, Republica Moldova, minorități și comunități – croată, maghiară, ucraineană, romă, germană, poloneză, turco-tătară, greacă, ruși-lipoveni.

    Din programul festivalului fac parte spectacole de folclor autentic – cam 2000 de artişti invitaţi, parada costumelor populare, un târg de meșteșuguri și produse tradiționale, o zonă dedicată concertelor de folclor reinterpretat – Fân Zone, o secțiune de folclor interpretat de copii, ateliere de creație, teatru pentru cei mici, precum și o zonă gastronomică. Participă şi Lacramioara Simona Mardare-Ţiripa, producător brăilean de lavandă; ex produse – ulei esenţial, ulei de corp, buchete de lavandă, perne medicinale cu 400 grame de floare, săculeţe de lavandă (o pagină Facebook la https://www.facebook.com/Lavanda-Bio-Braila-1512426832306945/).

La ediția din 2016 peste 25.000 pe spectatori s-au bucurat de momentele artistice oferite de cei peste 2.000 de artiști sosiți din toate zonele țării și ale lumii. TVR este în mod tradițional co-producătorul evenimentului. Din anul 2016, Festivalul Internațional de Folclor „Muzici și Tradiții în Cișmigiu” este membru al CIOFF – Consiliul Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice și Artă Tradițională – partener al UNESCO.

Detalii şi la www.fifbucuresti.ro sau la https://www.facebook.com/FIF.MuzicisiTraditiiinCismigiu. Organizatorul evenimentului este Primăria municipiului București prin creart  – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al municipiului București.

Sprijin pentru producătorii de carne de porc – ajutor de adaptare excepțional

*Valoarea de ajutor propusă de Guvern este de 11 milioane euro, bugetata din fonduri naționale și europene *Se incadrează in prevederi, ca beneficiari, si producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016 maximum 9.000 capete porcine * Documentele aferente se depun pâna in 8 decembrie 2016

 

Guvernul Dacian Ciolos a elaborat, in sedinta din 29 noiembrie 2016, o hotărâre prin care se precizează că producătorii de carne de porc vor beneficia de un ajutor de adaptare excepțional în valoare de aproximativ 11 milioane euro, bugetat din fonduri naționale și europene. Sprijinul are scopul să compenseze pierderile înregistrate de producătorii de carne de porc din cauza contextului global nefavorabil, cauzat de dezechilibrul raportului dintre cerere și ofertă.

Jumătate din suma alocată finanțării acestui sprijin, respectiv 5,448 milioane euro provin din fonduri europene – Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016 în baza Regulamentului delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei Europene din 8 septembrie 2016, iar jumătate din fonduri naționale.

Ajutorul de adaptare excepțional se acordă pentru agricultura la scară mică unde se aplică metode de producție care nu dăunează mediului și climei. Perioada pentru care se acordă este 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016, deoarece din analiza bazei de date privind clasificarea carcaselor a rezultat că în această perioadă exploatațiile autorizate de către ANSVSA și înregistrate în Registrul national al exploatațiilor (RNE) au livrat pentru abatorizare porci cu prețuri foarte scăzute, producătorii înregistrând pierderi de venit„, se arată in materialul transmis de Biroul de presă al Guvernului. ferma-de-porci

Suma cuvenită fiecărui producător agricol se calculează la nivelul APIA. prin împărțirea sumei totale la efectivul de porci livraţi şi clasificaţi în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016, dar nu la mai mult de 9.000 de capete, inclusiv, pe beneficiar. Producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016 maximum 9.000 capete porcine se încadrează la activitatea agricultură la scară mică, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) lit.b) din Regulamentul (UE) nr. 1613/ 2016. Plăţile se efectuează până la data de 31 decembrie 2016.

Pentru obţinerea ajutoarelor financiare, producătorii agricoli depun cererea la centrul judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, însoţită de documente specifice, până la data de 8 decembrie 2016.  Documentele care trebuie sa însoţeasca cererea pentru acordarea ajutorului financiar sunt: a) copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare, care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016, pentru activitatea agricultură la scară mică; b) copii de pe avizele de însoţire şi rapoartele de clasificare care să ateste sacrificarea în abatoare autorizate proprii/copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016, precum și copia autorizației integrate de mediu, pentru activitatea aplicarea unor metode de producţie care nu dăunează mediului şi climei.

 

Targul Mierii, la Campina

*In perioada 26 – 28 februarie 2016, editia a XI-a

Asa cum precizeaza organizatorii,„Targul mierii“ de la Campina – judetul Prahova,  ediția a XI-a, in 26 – 28 februarie 2016. este cel mai important festival de profil organizat în Romania. Aici vor putea fi degustate si cumparate diferite soiuri de miere, de la cele foarte cunoscute pana la unele rare cum sunt cele de mană, rapită, sânziene, mentă sau prun. De asemenea, sunt la vanzare si produse cosmetice cu ingrediente apicole. Evident ca pentru cumparatori, targul este un regal si pentru ca aici se intalnesc cu producatori atestati/ certificati, seriosi, unii consacrati. Targul_Mierii

            Ca in fiecare an, organizatorii pregatesc cateva concursuri atractive adresate apicultorilor si vizitatorilor cu premii pentru cel mai bun degustător de miere, cel mai mare mâncător de miere, cel mai dulce cuplu etc. De asemenea, apicultorii participanti concurează pentru cea mai bună miere, cel mai inovativ produs sau cea mai frumoasă etichetă.

Targul Mierii Campina este organizat de Asociația Apicola „Valea Prahovei” Campina – membra a Federatiei Asociatiilor Apicole din Romania ROMAPIS. Este inscris in calendarul targurilor apicole 2016. Targul Mierii Campina se desfasoara in Casa Tineretului din localitate.

N.aut (Armanda Filipine, rervista de cultura si informatie Braila Chirei) Conform unor statistici, Romania este pe locul IV in Uniunea Europeana la producerea mierii. Interesant ar fi de aflat si cata miere produsa in Romania merge la export si daca legislatia romaneasca ii ajuta pe producatori seriosi sa fie competitivi pe plan extern. Mai stim si ca sunt (inca) unii comercianti care pun pe piata produse falsificate, ceea ce da o nota proasta intregului tip de marfa. Si e pacat, pentru ca mierea este un aliment aproape perfect – singurul care nu se altereaza in timp, nu are nevoie de frig sau alte conditii pentru a-si pastra calitatile.  Iar mierea produsa in zone montane (ex. In muntii Buzaului – am vazut ca se profita din plin de salcamii salbatici!), mai putin poluate. este chiar medicament!