Continuă programul UE de încurajare a consumului de fructe şi legume, lapte în şcoli

*Pentru anul şcolar 2019 – 2020, UE a alocat României 18 milioane de euro

     Elevii români vor primi şi în anul şcolar 2019 – 2020, graţie fondurillor europene alocate României special în acest scop. Anunţul a fost făcut de echipa Reprezentanţei Comisiei Europene in România, respectiv că Programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli va fi reluat cu o sumă de 18 milioane euro din care 6.86 milioane euro destinate oferirii de fructe şi legume elevilor și 10.8 milioane euro destinate programului de distribuire de lapte și produse lactate.

** * Peste 20 milioane de copii au beneficiat de acest program în anul școlar 2017 – 2018, cifra reprezentând 20 % dintre copiii din Uniune Europeană.

Scopul programului UE pentru școli este promovarea unei alimentații sănătoase și a unor regimuri alimentare echilibrate, prin distribuirea de fructe, legume și produse lactate și prin propunerea, totodată, a unor programe educaționale referitoare la agricultură și la o nutriție adecvată.

Phil Hogan – Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală: „Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă este importantă. Grație programului UE pentru școli, tinerii noștri cetățeni nu doar se vor bucura de produse europene de calitate, ci vor învăța, totodată, despre nutriție, agricultură și producția de alimente, cu munca grea pe care o implică aceasta din urmă”.

În fiecare an școlar, acestui program i se alocă o sumă totală de 250 de milioane EUR. Pentru 2019-2020, au fost alocate 145 de milioane EUR pentru fructe și legume și 105 milioane EUR pentru lapte și produse lactate. Deși participarea la program este facultativă, toate statele membre ale UE au ales să participe, fie la o parte a programului, fie la întregul program. Alocările naționale pentru țările UE care participă la program în acest an școlar au fost aprobate și adoptate de Comisia Europeană în luna martie 2019. De asemenea, țările pot completa ajutoarele UE cu fonduri naționale. Statele membre decid modalitatea de punere în aplicare a programului, inclusiv tipurile de produse pe care le vor primi copiii sau tema măsurilor educative instituite, dar alegerea produselor trebuie să se bazeze pe considerații legate de sănătate și de mediu, de caracterul sezonier, de disponibilitate și de varietate.

Tot prin programul DiscoverEU, peste 730 de tineri români vor călători gratuit prin Europa

*În a treia rundă a iniţiativei pentru tueret s-au înscris 95000 tineri, dintre ei fiind selectaţi 20000 care vor călători între 1 august 2019 și 31 ianuarie 2020 * Pentru 2019, Parlamentul European a aprobat alocarea sumei de 16 milioane euro pentru inițiativa DiscoverEU 

  763 de români în vârstă de 18 ani au fost selectați să primească un permis de călătorie DiscoverEU. Ei vor avea posibilitatea de a călători maximum 30 de zile între 1 august 2019 și 31 ianuarie 2020. Aproximativ 20 000 de tineri din toată Europa au fost selectați în această rundă a programului. Pentru a afla dacă aţi fost selectaţi, accesaţi https://europa.eu/youth/discovereu/awards_ro

       Cea de-a treia rundă a inițiativei DiscoverEU a atras cereri din partea a aproximativ 95 000 de tineri din toate statele membre ale UE. Înscrierile au avut loc pe parcursul a două săptămâni și s-au încheiat la 16 mai 2019. Circa 20 000 de tineri au fost selectați pe baza criteriilor de atribuireși ținând seama de cota stabilită pentru fiecare stat membru al UE. Ei vor folosi permisul de călătorie DiscoverEU între 1 august 2019 și 31 ianuarie 2020.

        Tibor Navracsics – comisar pentru educație, cultură, tineret și sport: „Luna aceasta, DiscoverEU își sărbătorește prima aniversare. Pe parcursul unui an, circa 275 000 de tineri s-au înscris pentru a lua parte la această experiență, 50 000 dintre ei primind un permis de călătorie. Mă bucur să văd că tot mai mulți tineri doresc să descopere bogăția istoriei și culturii noastre, își fac prieteni în alte țări, devin mai independenți și mai încrezători în forțele lor, își împărtășesc experiențele și emoțiile și, nu în ultimul rând, se descoperă pe ei înșiși”.

            Câștigătorii celei de-a treia runde vor fi contactați în curând şi îşi vor putea rezerva călătoriile. Majoritatea vor călători cu trenul, iar alte moduri de transport sunt posibile doar în cazuri excepționale. Pe lângă permisul de călătorie, participanții vor primi sprijin tehnic și informații cu privire la diverse aspecte, cum ar fi metodele sustenabile de călătorie și rolul de ambasador al inițiativei DiscoverEU. În această calitate, participanții vor fi invitați să își împărtășească experiențele, fie pe platformele de comunicare socială (Instagram, Facebook și Twitter), fie printr-o prezentare susținută în cadrul școlii sau al comunității locale. De asemenea, vor putea să intre în contact unii cu alții și să își împărtășească experiența pe rețelele sociale. În plus, toți participanții vor fi invitați să ia parte la primele întruniri DiscoverEU(link is external), care se vor desfășura în mai multe locuri din Europa și se vor concentra pe anumite teme, cum ar fi sustenabilitatea sau patrimoniul cultural. Prima întrunire(link is external), care va avea loc la Nijmegen (Țările de Jos), în zilele de 12 și 13 iulie, va avea ca temă sustenabilitatea.

Comisia europeană intenționează să lanseze următoarea rundă de înscrieri până la sfârșitul acestui an, alte 20 000 de permise de călătorie urmând să fie puse la dispoziția tinerilor interesați.

** * DiscoverEU este o experiență de călătorie, simplă și accesibilă, destinată tinerilor care au împlinit 18 ani, indiferent din ce medii provin. Participanții selectați pot călători individual sau în grup, iniţiativa oferind şansa de a afla mai multe despre patrimoniul și diversitatea culturală a Europei, de a se alătura altor tineri și de explora identitatea europeană. A fost lansată în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului European privind o acțiune pregătitoare cu un buget de 12 milioane EUR în 2018. Pentru 2019, Parlamentul European a aprobat alocarea sumei de 16 milioane euro pentru inițiativa DiscoverEU. Comisia intenționează să lanseze următoarea rundă de înscrieri până la sfârșitul lui 2019. Datele exacte și informații suplimentare vor fi anunțate în timp util pe Portalul european pentru tineret. În primele două runde, aproximativ 30 000 de tineri au avut posibilitatea de a călători în Europa.

Alocări de fonduri în programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli

*18 milioane de euro sunt la dispoziţia România în acest scop, pentru perioada 2019/ 2020 * Din raportul Comisiei Europene pentru 2017/ 2018, reiese că 255.500 tone de fructe şi legume proaspete şi 178 milioane litri de lapte au fost distribuite şcolarilor europeni prin program

    Alocările bugetare pentru programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli destinat 2019/ 2020 au fost adoptate în 27 martie 2019. Din cele aproape 18 milioane euro puse la dispoziția României, se arată în materialul media aferent, 6.86 milioane euro sunt destinate încurajării consumului de fructe şi legume în şcoli, iar 10.8 milioane euro sunt destinați programului de distribuire a laptelui în şcoli. Programul are un scop educațional și vine în completarea activităților desfășurate la nivel național. Nota red. În mod normal, fiecare şcoală ar trebui să îşi diversifice activităţile educative pe acest subiect, astfel încât copiii (mai ales cei din România, unde ştim ce se întâmplă…) să consume cât mai puţine produse de panificaţie şi fast-food măcar în timpul programului şcolar… de multe ori, chiar produsele din programul european nu sunt consumate efectiv de şcolarii destinatari, din varii motive, dar şi acest aspect îl ştim foarte bine. Ideal ar fi ca profesorii să acorde un pic din timpul orei pentru ca elevii să poată consuma în tihnă fructele, apoi în altă oră laptele şi cornul (care ar putea fi mai bun dacă s-ar mai pune ceva bani şi de la bugetul naţional… că la cât se alocă în prezent, nu are cum să iasă prea gustor!)

Comisia Europeană a publicat și un raport de evaluare de unde reiese că, în anul școlar 2017-2018, aproximativ 159.000 școli din UE au participat în program, 255.500 tone de fructe şi legume proaspete şi 178 milioane litri de lapte fiind distribuite şcolarilor europeni graţie unei sume de peste 182 milioane euro din bugetul UE.

Comisarul european pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală – Phil Hogan, a declarat: „Graţie acestui program, tinerii noştri cetăţeni pot beneficia de produse alimentare hrănitoare, sigure şi de calitate ridicată pe care fermierii europeni le produc, învățând simultan de unde provin acestea. Comisia este mândră să contribuie la această călătorie educațională importantă, încurajând obiceiurile sănătoase de la o vârstă fragedă„.

** * Alocarea din bugetului UE pentru fiecare stat membru se bazează pe numărul școlarilor din fiecare țară și, pentru partea distribuirii de lapte, pe interesul manifestat în schema precedentă. Autoritățile naționale sunt libere să transfere o parte din bugetul alocat (20 – 25%) dintr-un sector în altul. De asemenea, își pot manifesta disponibilitatea de a cheltui mai mult decât suma cerută dacă celelalte state membre refuză partea lor de alocare. În plus, statele membre pot decide modalitatea de a implementa programul, inclusiv prin stabilirea produselor pe care elevii le vor primi sau temele măsurilor educaționale care vor fi abordate. Există, totodată posibilitatea de a s suplimenta fondurile UE existente cu fonduri naționale în vederea finanțării programului.

Comisia Europeană, propuneri pentru ca Erasmus+ să funcţioneze şi după Brexit în Marea Britanie

*Condiţia continuării acestor contracte finanţate prin programul Erasmus+ este ca ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE  

 

         Comisia Europeană a adoptat, în contextul ieşirii Regatului Unit din UE la 30 martie 2019 fără acord (scenariul no deal), un set final de propuneri de contingență în domeniile programului Erasmus+, coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE. Propunerile au fost prezentate în urma invitațiilor formulate de Consiliul European (articolul 50), în noiembrie și decembrie 2018, invitaţii care vizau intensificarea activității de pregătire la toate nivelurile, a adoptării, la 19 decembrie 2018, a Planului de acțiune de contingență al Comisiei care include mai multe măsuri legislative, și a propunerilor de contingență prezentate săptămâna trecută, care vizau activitățile de pescuit din UE.
 
         Măsurile propuse au scopul de a facilita continuarea în bune condiţii a proiectelor finanaţate prin Erasmus+: tinerii din UE și din Regatul Unit care participă la programul Erasmus+ la 30 martie 2019 să îşi poată finaliza stagiul, fără întrerupere; autoritățile statelor membre UE să ia în considerare perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de rezidență în Regatul Unit înainte de retragere, la calcularea prestațiilor de asigurări sociale, cum ar fi pensiile; beneficiarii din Regatul Unit ai finanțării acordate de UE să primească în continuare plăți din contractele lor actuale, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE. Această chestiune este distinctă de acordul financiar dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.
          ** * Erasmus+ este unul dintre programele emblematice ale UE. La 30 martie, în cadrul programului Erasmus+, 14000 de tineri din UE27 (inclusiv studenți, stagiari în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic, cursanți tineri și personal didactic) se vor afla în Regatul Unit și 7 000 de astfel de participanți din Regatul Unit se vor afla în UE27. În cazul unui scenariu no deal, acești participanți nu ar putea să își încheie stagiul Erasmus+ și este posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia de granturi. Propunerea prezentată astăzi vizează remedierea acestei situații, prin asigurarea faptului că, în cazul unui astfel de scenariu, studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile relevante. 

Foarte mulţi beneficiari din România: spune raportul anual al Comisia Europeană despre Erasmus+

*De programul european au beneficiat, în 2017, 7202 studenți și stagiari din România; 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568 * În total, în 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate

Comisia Europeană a publicat raportul său anual, pe 2017, privind Erasmus+, care arată că numărul de persoane care au participat la acest program este mai mare ca niciodată. În același timp, programul devine din ce în ce mai incluziv și mai internațional.

Raportul anual Erasmus+ pentru 2017 (şi nu numai) se poate lectura la http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/about/statistics_ro

       Succint, datele despre Erasmus+ în România, pentru 2017, arată că 7202 studenți și stagiari au beneficiat de programele Erasmus+, dintr-un total de 27877 participanți, și peste 31 milioane euro au fost alocate pentru proiecte care vizează învățământul superior, dintr-o finanțare totală de aproximativ 51 milioane euro. Mai mult decât atât, 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568.

       În 2017, UE a investit în program suma record de 2,6 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 13 % față de anul 2016. Acest lucru a permis oferirea mai multor oportunități pentru tineri ca niciodată înainte. Cifrele arată că programul Erasmus+ rămâne pe calea cea bună în vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii din UE între 2014 și 2020. Raportul subliniază, de asemenea, faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din medii defavorizate precum și pentru organizațiile mai mici. Sprijinul acordat programului este mai puternic ca oricând. În cursul unei campanii reușite desfășurate în 2017 pentru a sărbători cei 30 de ani ai programului Erasmus, peste 750 000 de persoane au participat la un număr de 1900 evenimente în 44 țări, evidențiind rolul programului Erasmus+ și al programelor anterioare acestuia care au permis tinerilor să își dezvolte competențele și să simtă ce înseamnă să fii european.

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Întrucât sărbătorim trei decenii ale programului Erasmus, 2017 a devenit anul în care programul a lărgit din nou orizonturile, a încurajat schimburile culturale și a creat noi oportunități în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Cifrele publicate astăzi confirmă rolul central jucat de programul Erasmus+ în construirea unei Europe mai solide, mai incluzive și mai reziliente. Dorim să continuăm cu un program și mai mare și mai bun în cadrul noului buget pe termen lung al UE, pentru a ne asigura că investim mai mult în tinerii europeni care provin dintr-o gamă și mai largă de medii socioeconomice”.

În 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate, aproape cu 10 % mai mult decât în 2016. Acesta a finanțat, de asemenea, cooperarea dintre instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi. În total, 84700 organizații au participat la 22400 proiecte. Programul a permis unui număr de peste 400 000 de studenți din învățământul superior, stagiari și cadre didactice din învățământul superior să petreacă o perioadă de studiu, formare sau predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/ 2017, inclusiv aproximativ 34000 studenți și cadre didactice care au beneficiat de granturi pentru a se deplasa înspre și dinspre țări partenere din întreaga lume. Franța, Germania și Spania au fost principalele trei țări de origine pentru studenți, în timp ce Spania, Germania și Regatul Unit au fost cele mai populare trei destinații pentru studii.

Raportul anual evidențiază încă o dată faptul că programul Erasmus+ nu se adresează numai studenților și cadrelor universitare. El a continuat să ofere cursuri de formare pentru cursanți și cadre didactice din învățământul profesional (160 000), tineret și tineri lucrători (158 000), precum și cadre didactice din domeniul educației adulților (6400). Mai mult, proiectele de cooperare au adus beneficii și profesorilor și cadrelor didactice din școli (47000), precum și elevilor acestora (110000). În plus față de Săptămâna europeană a sportului, programul a finanțat 162 proiecte sportive care implică 930 de organizații, inclusiv 10 evenimente sportive non-profit.

Programul Erasmus+ devine din ce în ce mai accesibil pentru cei care au cel mai mult nevoie de el, oferind mai multe oportunități și acordând finanțare suplimentară participanților din medii socioeconomice defavorizate. În 2017, aproape 21000 studenți și membri ai personalului defavorizați au participat la activități de mobilitate Erasmus+ pentru învățământul superior. Aceasta aduce la un total de peste 67500 participanți defavorizați din mediul învățământului superior începând din 2014, inclusiv aproape 2000 participanți cu nevoi speciale. De asemenea, programul a evoluat în 2017 în sensul integrării priorităților strategice ale UE în materie de competențe digitale în toate domeniile educației, formării și tineretului, inclusiv prin intermediul unor programe și metodologii de predare inovatoare. De exemplu, noua aplicație pentru dispozitive mobile Erasmus+ a fost descărcată și instalată de peste 55000 de ori de la lansarea sa la jumătatea anului 2017; și un număr de peste 380000 persoane au beneficiat de formare lingvistică online începând din 2014, printre care aproape 5500 de refugiați nou-sosiți.

Noi proiecte Erasmus pentru unităţi şcolare brăilene

*Nu mai puţin de 18 proiecte de schimb interşcolar au fost aprobate pentru grădiniţe, şcoli şi licee din Brăila, ele urmând a se derula începând cu anul şcolar 2018-2019

   Prof. Daniela Petre – inspector școlar Proiecte Educaționale la Inspectoratul Şcolar Judeţean (http://www.isjbraila.ro) Brăila – anunţă rezultatele remarcabile obţinute de unități școlare din județul Brăila  în urma candidaturilor depuse la runda 23 martie 2018 desfășurată de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) pentru finanțări europene în programul Erasmus+.

Foto stânga: Daniela Petre la Liège, unde a obținut o bursă de la Ministerul Educaţiei Naţionale și Delegaţia Valonia-Bruxelles din România, ca premiu (au fost doar două pe țară), în calitate de profesor cu bune rezultate în pregătirea elevilor care au fost astfel laureaţi ai Olimpiadei naţionale de limba franceză; Daniela Petre a participat în 5 – 28 august la Universitatea de vară de la Liège împreună cu profesori din toată lumea. 

Au fost acceptate 18 candidaturi pe programul european Erasmus+, parteneriate strategice în domeniul educație școlară – proiecte de schimb interșcolar (KA229), număr mult mai mare față de anul trecut când au fost aprobate doar 4 proiecte. Practic, aproape 400.000 euro au fost alocați de ANPCDEFP pentru educația brăileană unor proiecte ce vor fi implementate în școlile și grădinițele din mediul urban și rural.

Daniela Petre: „Sunt unități școlare care au primit acceptul pentru două sau chiar trei proiecte, ceea ce conduce la ideea că la nivelul unităților de învățământ din Brăila există un real interes pentru implicarea elevilor și a cadrelor didactice în proiecte educative europene. Parteneriatele strategice sunt „punți” de legătură între parteneri din mai multe țări cu scopul de a crește cooperarea internațională prin dezvoltarea de produse educaționale de calitate și inovatoare. Ele asigură  sprijin personalizat, învățare colaborativă, gândire critică, resurse educaționale deschise, mobilitate reală, virtuală sau alte metode inovatoare de învățare. Parteneriatele strategice faciliteaza crearea de legături între educația formală, învațarea nonformală și informală,  promovează  culturi colaborative inter-sectoriale și internaționale precum și  egalitatea  și includerea în educație, formarea pentru a preveni abandonul școlar și pentru a stimula participarea în comunitate a grupurilor dezavantajate. Mult succes unităților școlare beneficiare în implementare acestor proiecte!”

Conform centralizatorului ANPCDEEP https://www.erasmusplus.ro/library/Scolar/2018/KA2/Centralizator_KA229_coordonatori_parteneri_RO_aprobati.pdf, au fost aprobate proiecte Erasmus+ pentru următoarele școli, licee şi grădinițe din județul Brăila:

  1.  Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” – 28515,00 euro;
  2. Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” – 14870,00 euro;
  3. Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” – 24880,00 euro;
  4. Școala Gimnazială „Ion Băncilă” – 25860,00 euro;
  5. Școala Gimnazială „Ion Băncilă”- 33090,00 euro;
  6. Școala Gimnazială „Sfântul Andrei” – 21718,00 euro;
  7. Școala GimnazialĂ „Sfântul Andrei” -30225,00 euro;
  8. Școala Gimnazială „Sfantul Andrei” 15915,00 euro;
  9. Școala Gimnazială comuna Romanu 21861,00 euro;
  10. Școala Gimnazială Romanu -28323,00 euro;
  11. Școala Gimnazială Romanu 27990,00 euro;
  12. Școala Gimnazială „Nikos Kazantzakis” – 14962,00 euro;
  13. Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” -19293,00 euro;
  14. Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” – 28870,00 euro;
  15. Școala Gimnazială „Anton Pann” -34620,00 euro;
  16. Grădinița cu Program Prelungit nr. 2 – 20320,00 euro;
  17. Grădinița cu Program Prelungit nr. 6 –12420,00 euro;
  18. Colegiul National „Nicolae Bălcescu” – 26022,00 euro.

Program european pentru IMM-uri, dedicat expertizei pentru creștere sustenabilă

*240 IMM-uri din România, Bulgaria și Grecia pe parcursul a trei ani, vor avea acces la consultanță de afaceri personalizată; finanţarea vine de la UE, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH) şi BERD 

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH), Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în calitate de cofinanţator și Uniunea Europeană în calitate de finanţator au lansat marți, 7 noiembrie 2017, un nou program dedicat sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din România pentru a obține expertiza necesară unei creșteri sustenabile. 

Programul își propune să sprijine cel puțin 240 IMM-uri din RomâniaBulgaria și Grecia pe parcursul a trei ani, oferindu-le acces la consultanță de afaceri personalizată. Serviciile oferite vor permite acestor întreprinderi să aibă acces la consultanță locală și internațională pentru a-și îmbunătăți competitivitatea și a-și dezvolta afacerea. În România, peste 100 de companii locale ar putea beneficia de acest program care oferă expertiză într-o gamă largă de domenii – strategie, promovare pentru export, management financiar, eficiență energetică, marketing etc.

Companiile eligibile pentru acest program sunt cele cu o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro, cu mai puțin de 250 de angajați și capital majoritar local. Primul pas în colaborarea cu BERD constă în evaluarea nevoilor de afaceri ale companiilor interesate și în identificarea oportunităților de creștere. Ulterior, BERD va pune compania în legătură cu un consultant specializat sau un expert internațional care îi poate oferi exact expertiza de care are nevoie. În același timp, programul pune la dispoziția întreprinderilor și consultanților oportunități de pregătire și de formare prin care pot dobândi abilitățile necesare pentru dezvoltarea afacerii.

          Corina Creţu – comisarul european pentru politică regională: „Planul de investiții pentru Europa vizează stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în Europa, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă un domeniu special de interes. Acordarea de consultanță pentru investiții locale este un obiectiv-cheie al Planului de investiții pentru Europa, iar cooperarea dintre Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și BERD pentru sprijinirea creșterii IMM-urilor este o inițiativă importantă și binevenită„.

           Simon Barnes – șef departamentul Servicii de consiliere la Banca Europeană de Investiții: „Suntem foarte încântați să lansăm acest program în colaborare cu BERD prin intermediul Platformei europene de consiliere în materie de investiții. Platforma este o inițiativă comună a Comisiei Europene și BEI și parte integrantă a celui de-al doilea pilon al Planului de investiții pentru Europa, ce oferă servicii de consultanță pentru proiectele de investiții din Uniunea Europeană. Un obiectiv special al Platformei este de a dezvolta o rețea de parteneri, atât la nivel local cât și internațional, pentru a oferi servicii complementare prin intermediul celor mai bine cotate instituții care pot oferi acest tip de consultanță. Cooperarea cu BERD reflectă această abordare și reprezintă un pas important în satisfacerea cererii neacoperite până acum de servicii de consultanță în sectorul IMM”.

          Claudio Viezzoli – director pentru „Finanțare şi Dezvoltare IMM-uri” la BERD: „Ne bucurăm că avem posibilitatea de a ne intensifica activitatea în România. Programul nostru de consultanță a avut un impact puternic asupra creșterii afacerilor locale, susținând misiunea noastră de a le ajuta să devină campioni naționali și regionali. Salutăm această colaborare regională cu Uniunea Europeană și cu Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, care ne va crește impactul comun în această zonă„.

** *

Planul de investiții pentru Europa, cunoscut și sub denumirea de „Planul Juncker”, reprezintă una dintre prioritățile de top ale Comisiei Europene. Este axat pe stimularea investițiilor pentru crearea de noi locuri de muncă și pentru creștere economică, printr-o utilizare mai inteligentă a resurselor financiare noi și existente, înlăturând obstacolele din calea investițiilor și asigurând mai multă vizibilitate și asistență tehnică pentru proiectele de investiții.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) este pilonul principal al Planului Juncker. El oferă garanții pentru acoperirea primei pierderi, ceea ce îi permite Băncii Europene de Investiții (BEI) să investească în mai multe proiecte cu grad de risc ridicat. FEIS a ajuns deja la rezultate concrete. Până în octombrie 2017 s-au înregistrat proiecte și acorduri aprobate pentru finanțare prin FEIS care se aşteaptă să mobilizeze investiții totale de circa 241 miliarde euro și să sprijine până la 462.000 IMM-uri în toate cele 28 state membre.

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții(link is external) (EIAH) face parte din Planul de investiții pentru Europa, o inițiativă a Comisiei Europene și a Băncii Europe de Investiții(link is external) care urmărește dezvoltarea investițiilor în proiecte strategice din Europa pentru a asigura accesul economiei reale la finanţare. Platforma europeană de consiliere în materie de investiții reprezintă singurul punct de acces către serviciile de consultanță pentru proiecte de investiții din Uniunea Europeană, cumulând expertiza Grupului Băncii Europene de Investiții, Comisiei Europene, instituțiilor naționale de promovare și autorităților de management din statele membre. Platforma susține proiecte care ar putea fi eligibile pentru finanțare din partea BEI (sau din partea FEIS sau altfel), dar consultanța oferită în cadrul Platformei nu este limitată la proiecte finanțate de BEI.

Banca Europeană de Investiții (BEI) este banca Uniunii Europene. BEI este o instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene și este singura bancă deținută de și care reprezintă interesele statelor UE.

BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România, cu investiții în țară de 7,6 miliarde de euro în peste 400 de proiecte. Angajamentul BERD față de dezvoltarea întreprinderilor locale din România a început în 1993, odată cu lansarea programului „Consiliere pentru micile afaceri/Advice for Small Businesses”. BERD a ajutat peste 700 întreprinderi să acceseze servicii de consultanță şi să îşi transforme afacerea. Într-un an de la finalizarea unui proiect de consultanță, 72% dintre companiile care au colaborat cu BERD și-au mărit cifra de afaceri, în medie cu 45%, iar 55% și-au îmbunătățit productivitatea pe măsură ce și-au extins afacerea.