Arhive etichetă: programe

Un nou ONG în judeţul Brăila, la Viziru

*Asociaţia ”Grupul de inițiativă Viziru” s-a lansat în 30 iunie 2019 cu un eveniment cultural intitulat ”Seară de muzică românească” * Gabriel Lălă şi asociaţia sa, Clubul de Turism „Proilavia” susţine noul organism neguvernamental

Un nou ONG (organizaţie neguvernamentală) s-a înfiinţat în judeţul Brăila, la Viziru. Lansarea oficială a Asociației neguvernamentale ”Grupul de inițiativă Viziru” a avut loc duminică, 30 iunie 2019, cu o activitate care a adus aminte oamenilor din localitate de vremuri apuse, de când bunicii se reuneau în centrul satului, duminica, la o binevenită horă şi la voie bună după o săptămână de muncă. Astfel, la căminul cultural din comuna Viziu a fost organizată o ”Seară de muzică românească”, invitații fiind formația de muzică românească veche „Kalofonis” din Galați, corul „Nectar” al parohiei ”Viziru de Jos”, ansamblul de dansuri populare ”Garofița” din Lanurile, interpreta de muzică populară Alina Popescu – fiică a satului – acompaniată la orgă de Adrian Mocanu. la finalul programului artistic, cei prezenţi s-au prins în horă.

Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2406388729453702

La eveniment au participat vreo 300 de persoane, nelipsind primarul comunei, preoți şi profesori, elevi şi adulţi, dar şi reprezentanţi ai Asociației Clubul de Turism ”Proilavia” condusă de Gabriel Lâlă. De altfel, noul organism neguvernamental a primit mult sprijin de la Gabriel Lâlă – nota aut. Cel care ne organizează de fiecare dată cele mai plăcute şi interesante drumeţii, singurul ghid autorizat de turism din Brăila – şi va colabora cu Asociaţia „Proilavia” atunci când ideile vor fi la unison.

** * Preşedintele noii asociaţii este Cristina Burcuş. Scopul Asociației ”Grupul de inițiativă Viziru” este iniţierea, promovarea, sprijinirea, realizarea şi coordonarea de proiecte, programe şi activităţi care să contribuie la dezvoltarea comunei Viziru, județul Brăila, în principal, dar si a altor regiuni, din punct de vedere comunitar, social, educațional, cultural, economic, turistic, ecologic şi spiritual; conservarea, promovarea și valorificarea tradițiilor și obiceiurilor populare, combaterea marginalizării sociale și promovarea etosului românesc.

„Sănătatea în era digitală”, conferinţă europeană la Tallinn

*În 16 – 18 octombrie 2017; subiectele centrale au fost creșterea cererii cetățenilor în domeniul e-sănătății, program ce sprijină serviciile de sănătate și pe cele sociale bazate pe valoare și durabile, programul eHealth ca motor al inovației și al dezvoltării economice

 

La Tallinn, capitala Estoniei, în  16 -18 octombrie 2017 a avut loc conferinţa europeană la nivel înalt „Sănătatea în era digitală” („Health in the digital society”) organizată de Ministerul Afacerilor Externe ca parte a preşedinţiei Estoniei la Consiliul Europei (notă. România va prelua preşedinţia pentru perioada ianuarie – iunie 2019 ). În lucrările conferinţei, subiectele centrale au fost creșterea cererii cetățenilor în domeniul e-sănătății, program ce să sprijine serviciile de sănătate și pe cele sociale bazate pe valoare și durabile, programul eHealth ca motor al inovației și al dezvoltării economice.

Vytenis Andriukaitis – comisar european pentru Sănătate

S-a pus accentul, aşa cum subliniază tema, pe ideile transmise de Vytenis Andriukaitis – comisarul european pentru Sănătate şi securitate alimentară în mesajul său (integral aici, lb. engleză – click pe document pentru detalii şi în prezentare conf med UE – scurtă analiză cu date şi grafice, în format PDF), care a fost, clar, în sensul modernizării domeniului nu doar la nivelul activităţii concrete din sănătate, ci şi în ceea ce priveşte relaţia pacient-sistem, practic câteva din provocările identificate în revizuirea intermediară a Strategiei privind piața unică digitală (DSM) în luna mai 2017, obiective pentru care Comisia Europeană elaborează o comunicare specifică privind sănătatea și îngrijirea digitală: Cetățenii UE se îngrijesc în mod clar de inovarea și digitizarea asistenței medicale. Cu toții vedem potențialul soluțiilor digitale în prevenirea și gestionarea bolilor cronice și în menținerea unui stil de viață sănătos. De aceea, Comisia se angajează să depășească obstacolele actuale în calea liberei circulații a pacienților și a datelor. Dacă vrem să protejăm bunăstarea cetățenilor noștri și să susținem modernizarea sistemelor naționale de sănătate, trebuie să punem în evidență dovezile și să declanșăm cercetări și investiții în domeniul sănătății digitale și să ajutăm oamenii să își gestioneze propria sănătate”.

După conferinţa de la Tallinn, comisarul Vytenis Andriukaitis are programată în 19 – 20 octombrie 2017 o vizită oficială în România unde va discuta aceelaşi subiecte cu miniştrii de profil, cu reprezentanții comisiilor parlamentare pentru sănătate, agricultură și afaceri europene.

** *

Între politicile Uniunii Europene, un rol important îl joacă eHealth, respectiv instrumente și servicii ce utilizează tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) cu scopul de a îmbunătăți activitatea medicală în ceea ce priveşte prevenţia, diagnosticare, tratament, monitorizare pacient astfel încât sectorul medical să devină mai eficient, să crească accesul la îngrijiri medicale de calitate. Prin eHealth se doreşte un real schimb de informații și date între pacienți, furnizori de servicii medicale, spitale, personal sanitar și rețele de informare în domeniul medical, crearea de dosare medicale electronice, formarea de servicii de telemedicină, crearea de dispozitive portabile de monitorizare a pacienților, crearea de software pentru programări în sala de operații, chirurgie robotizată, noi proiecte de cercetare fundamentală în domeniul fiziologiei umane virtuale.

Astfel, sunt mai bine puse în valoare obiectivele UE în domeniul sănătăţii: îmbunătățirea sănătăţii cetățenilor punând la dispoziția tuturor, prin instrumentele eHealth, un fond informațional de importanță vitală, creşterea accesibilităţii și calităţii serviciilor de asistență medicală, integrând instrumentele eHealth în politica sanitară și coordonând strategiile politice, financiare și tehnice ale statelor membre, instrumentele eHealth să devină mai eficiente, mai ușor de utilizat și acceptate pe scară mai largă prin implicarea personalului sanitar și a pacienților în fazele de elaborare, proiectare și aplicare a strategiilor.

Comisia Europeană are o strategie privind piața digitală unică din Europa  pentru a favoriza dimensiunea digitală a libertăților pe care se bazează piața unică europeană și pentru a relansa creșterea și ocuparea forței de muncă în UE. Strategia (mai multe informaţii la https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital-single-market_en#documents) include telemedicina și e-sănătatea, care reprezintă un pas înainte în promovarea interoperabilității și a standardelor acestor tehnologii digitale în UE, în beneficiul pacienților, al profesioniștilor din domeniul sănătății, al sistemelor sanitare și al industriei.

De interes este Articolul 14 din Directiva 2011/24/UE care prevede instituirea unei rețele voluntare menite să conecteze autoritățile naționale responsabile de e-sănătate. Reţeaua e-sănătate (https://ec.europa.eu/health/ehealth/policy/network_en) având ca obiective creșterea interoperabilității între sistemele electronice de sănătate și consolidarea continuității îngrijirii medicale, asigurarea accesului la servicii de sănătate sigure și de calitate, are ca scop elaborarea de orientări în domeniul e-sănătății.

Gala Societăţii Civile 2017, a XV-a ediţie

*Până pe 15 mai 2017 se jurizează cele peste 160 de proiecte şi programe înscrise 

   Gala Societății Civile (http://www.galasocietatiicivile.ro/) – cel mai amplu proiect dedicat sectorului neguvernamental din România, se află la ediția XV-a anul acesta. ”Fiecare dintre proiectele câștigătoare la Gala Societății Civile au adus schimbări majore în viața comunității. Impactul lor se simte, iar noi ne bucurăm să fim parte la recunoașterea meritului lor. Gala Societății Civile este în acest an la a cincisprezecea sa ediție, prilej cu care vrem să le mulțumim tuturor celor care din 2002 încoace se implică în mod activ pentru a schimba lucrurile în mai bine, în comunitățile lor. Gala este de acum mai mult decât un moment aniversar, este chiar garanția că, de 15 ani, Binele merge mai departe în România”, a precizat Florentina Loloiu, Director Programe – Fundația Gala Societății Civile.
Ediția din acest an a Galei Societății Civile și-a deschis porțile pe 27 februarie, unele dintre cele mai importante asociații și fundații din România înscriindu-și proiectele în competiție cu mult înainte de data limită – 30 martie 2017. S-au putut înscrie şi persoane fizice, nu doar ONG-uri în competiție. În primele zile au fost înscrise 152 de proiecte şi 14 programe.

Sunt 5 categorii (A, B, C, D, E) care contează în gală: Categoria A – Educație, Învățământ, Cercetare; Artă și cultură; Apărarea drepturilor individuale/ colective; Comportament civic și Participare publică; Sănătate; Incluziune socială; Servicii de asistență socială; Protecția mediului; Dezvoltare economică si socială; Categoria B – Proiecte și campanii de Voluntariat; Proiecte pentru Tineret; Categoria C – Buget / Eficiență; Impact; Durabilitate; Originalitate; Categoria D – Proiecte și campanii de Responsabilitate Socială; Programe.

În perioada 6 aprilie – 15 mai 2017, proiectele şi porgramele sunt evaluate de juriul Galei Societății Civile 2017, ediția a XV-a

În cele 14 ediții anterioare au fost înscrise peste 2.000 de proiecte sociale, implementate de organizații neguvernamentale din țară. În 2016, premiul cel mare a fost obţinut de proiectul „Ficare copil în grădiniţă”.

Candidati braileni, in dialog civic la The Music Pub

*Marti, 10 mai 2016 de la ora 20.00 * Rezervari la telefon 0746479279
afisThe Music Pub (Braila, str. Mihai Eminescu nr. 56 – https://www.facebook.com/eminescupub/) gazduieste marti, 10 mai 2016, de la ora 20.30 o intalnire neprotocolara cu unii dintre candidatii la Primaria Braila si la Consiliul Local Municipal, Consiliul Judetean. Dupa deschiderea oficiala a campaniei electorale (6 mai 2016), se pare ca este o prima discutie publica  la care speram sa fie prezenti cat mai multi candidati si cetateni.

DSCN8939       Organizatorii (The Music Pub, Catalin Curca) spera ca dialogul va avea loc intr-o atmosfera calda si prietenoasa si vor fi discutate proiectele de dezvoltare si administrare a Brailei. Se pare ca ne vom intalni cu arhitect Marian Ion (foto) – candidat independent la functia de primar al municipiului Braila, Nicusor Carac, Cristian Techiu – candidat independent la functia de primar al municipiului Braila (pana de curand a fost la PNL), deputat Dorin Silviu Petrea – candidat la functia de primar din partea Partidul Social Romanesc (a fost in UNPR), Lucian Caprariu, Adrian Tabarac, Marian Fusea si alti candidati.
Nota: rezervarile se fac la telefon 0746479279.

Programul MOL Permis pentru viitor

*Nou program de responsabilitate socială MOL destinat tinerilor din medii defavorizate; vor fi acceptati 25 de tineri, născuți între anii 1991 și 1999 inclusiv, pentru care se oferă acoperirea costurilor obținerii permisului de conducere categoria B, C, D, tractoare agricole sau forestiere, troleibuz și tramvai *  Inscrieri pana la 19 ianuarie 2016

Afis Permis pentru viitor k       Până în 19 ianuarie 2016 se primesc înscrieri in Programul MOL Permis pentru viitor. Prin noul program de responsabilitate socială MOL se oferă acoperirea cheltuielilor necesare obținerii permisului de conducere (școala de șoferi și taxele adiacente) pentru 25 de tineri din medii defavorizate, pentru care existența permisului este o condiție sau un avantaj în obținerea unui loc de muncă, ori un instrument benefic în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în cazul celor care se află deja în activitate.
Pot aplica tineri din medii defavorizate, născuți între anii 1991 și 1999 inclusiv. Se oferă acoperirea costurilor obținerii permisului de conducere
categoria B, C, D, tractoare agricole sau forestiere, troleibuz și tramvai.
Detalii și formularul de aplicare la
http://pentrucomunitate.ro/web/index.php?option=com_content&view=article&id=518&Itemid=116&lang=ro

* * *

In programul de responsabilitate socială, compania MOL Romania desfasoara mai multe categorii de programe: programe sociale, sponsorizari/ colaborari, „MOL Romania colecteaza uleiul alimentar uzat”, „Voluntariat corporativ, „Implicare in comunitate” si cel mentionat mai sus, „Permis pentru viitor”.

Programe de formare profesionala gratuite pentru someri. Informatii la AJOFM Braila

*In primele 11 luni ale lui 2015 au urmat cursuri in acest sens 965 someri; 236 dintre cei care au urmat programe finantate de la bugetul asigurarilor sociale s-au incadrat * Alti 131 de cursanti, de la programele finantate FSE, si-au gasit un loc de munca   

 

monica-bratu        Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare in Munca (AJOFM) Braila organizeaza programe de formare profesionala GRATUITE pentru somerii aflati in evidenta agentiei. Astfel, in primele 11 luni ale anului 2015 au fost cuprinsi la programe de formare profesionala 965 someri aflati in evidenta A.J.O.F.M. Braila, in 68 cursuri din domeniile: constructii, servicii, industrie alimentara si agricultura. Detalii primim de la Monica Bratu (foto) – director executiv AJOFM Braila.

La programele de formare profesionala finantate din bugetul asigurarilor de somaj au participat 523 someri; s-au calificat in urmatoarele meserii/ocupatii: contabil, operator introducere validare prelucrare date, agricultor culturi vegetale si crescator de animale, bucatar, cofetar, comunicare in limba engleza, confectioner asamblor articole textile, confectioner constructii metalice, expert accesare fonduri europene, frizer coafor manichiurist pedichiurist, inspector resurse umane, lucrator instalator pentru constructii, lucrator in comert, macelar, ospatar (chelner) vanzator in unitati de alimentatie, formator, zidar pietrar tencuitor. In primele 11 luni s-au incadrat in munca 236 persoane care au absolvit programe de formare profesionala finantate din bugetul asigurarilor de somaj.

La programele de formare profesionala finantate din fonduri europene au participat 442 someri, care s-au calificat in urmatoarele meserii/ocupatii: competente antreprenoriale, operator introducere validare prelucrare date, inspector resurse umane, sudor electric, tamplar universal, apicultor, lucrator in comert, detectiv particular, contabil, tapiter, brutar, alpinist utilitar, mecanic auto, babysitter, zidar pietrar tencuitor, confectioner asamblor articole textile, manichiura-pedichiura, cofetar.

Dintre absolventii programelor de formare profesionala finantate din FSE, in primele 11 luni, s-au incadrat 131 someri care se aflau in evidenta agentiei. La aceste programe au participat si persoane din grupuri tinta vulnerabile: 273 tineri sub 25 de ani; 58 persoane cu varsta peste 45 de ani; 434 femei; 29 persoane de etnie roma; 198 someri din mediul rural; 148 someri de lunga durata si 5 persoane eliberate din detentie.

Pot participa la programe de formare profesionala GRATUITE organizate de AJOFM Braila, persoanele care se inregistreaza in evidenta agentiei in vederea obtinerii unui loc de munca si indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) sunt in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare; b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice le fac apte pentru prestarea unei munci; c) nu au loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, in vigoare; d) sunt disponibile sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca.

Persoanele care doresc sa se inregistreze in evidenta agentiei, in vederea obtinerii unui loc de munca, se vor prezenta la sediul AJOFM Braila, din B-dul Dorobantilor 603-605, parter, modulele 2 sau 3, cu urmatoarele documente: act de identitate; acte de studii si de calificare; carnetul de munca sau alte acte care atesta, potrivit legii, existenta unor raporturi de munca ori de serviciu, in cazul persoanelor provenite din munca; adeverinta medicala, din care sa rezulte ca persoana este clinic sanatoasa ori apta de munca, sau ca are eventuale restrictii medicale. In cazul neincadrarii in munca cererea in vederea medierii trebuie reinnoita la 6 luni.

Educatia in Romania: cat de europeana poate fi?

Studenti care cuceresc admiratia colegilor din universitatile straine unde invata, absolventi care ajung sa fie angajati de top in cele mai performante domenii de activitate – inclusiv in cadrul NASA, copii care merg dupa parintii lor care muncesc in strainatate si sunt admisi in clase superioare celor din tara de unde au plecat) si  multe alte exemple ar putea sa fie un reper pentru recunoasterea valorii Scolii romanesti, urmasa bunelor practici stabilite la finele secolului XIX de Spiru Haret – reformatorul invatamantului pe meleagurile mioritice. Dar alte adevaruri, deloc frumoase, se suprapun acestor calitati si le umbresc uneori atat de mult ca nu mai stim unde se opreste granita binelui si a frumosului/ utilului si incepe cea a uratului si a greselilor ingrozitoare… Education In European Union

Lista cu „necazurile” din sistemul educational romanesc este lunga: manuale modernizate si nu prea, plus “gafa” ministeriala din anul scolar 2014 – 2015 cu absenta totala a manualelor pentru clasele intai (care se doreau… electronice in tara unde peste jumatate din scoli sunt in mediul rural si destul de multe nu au apa curenta si toalete de bun simt !), scoli unde lipsesc salile de sport si altele unde aceste structuri arata ca acolo s-ar desfasura (de ce nu?!) olimpiade de educatie fizica, laboratoare adesea cu dotari depasite sau care nu se folosesc la capacitatea maxima, scoli conectate la internet doar pentru… cabinetele directorilor si cancelarii, gradinite cu dotari mediocre si invechite etc. Dar cea mai grava, de departe, este lipsa de interes a factorilor de raspundere din zona de conducere, cea ministeriala. De acolo se dau drumul manualelor anapoda – ati vazut ce limbaj se foloseste la clasele III – VI spre exemplu, ati intrebat copiii ce inteleg din acele lectii? – si tot de acolo pornesc niste programe menite sa strambe pentru totdeauna fata oricarui om de bun simt. De aceea profesorii nu fac lectiile placute ci doar in ton cu programa si cerintele ei: pentru ca sunt nevoiti sa urmeze litera acestei „monstruozitati” ca sa nu primeasca, la evaluare, calificativ nesatisfacator… Testarile tip PISA – verificarile inetrnationale standard la matematica, lectura si stiinte – au demonstrat ca Romania, al fel ca si alte tari europene, se afla in coada clasamentului. Copiii nostri nu stiu sa lectureze inteligent un text, nu fac rapid si sintetic calcule, cu cunosc chestiuni elementare despre viata si lume.

Aceleasi chestiuni, respectiv concluzii cu gust amar, se traduc si in situatia – la nivel global – cand vine vorba de starea absolventilor de studii medii si universitare fata de piata muncii. Majoritatea nu-si gaseste de munca: si pentru ca legislatia este natanga, dar si pentru ca nivelul lor de cunsotinte este majoritar teoretic, foarte departe de cerintele practicii curente in domeniul in care ar trebui sa functioneze ca specialisti.

Refacerea claselor de la scolile si liceele profesionale, dupa ce un ministru din partidul social-democrat le desfiintase pe motiv ca ar fi cazul sa ajungem Europa la… numarul de liceeni, este si ea in ritm lent. Asa ca „Meseria, bratara de aur’ este doar o poveste frumoasa de… alta data, parca bine de spus la gura sobei laolalta cu altele care incep cu „A fost odata…”.  Aceasta este o hiba care se vede cu ochiul liber si nu o repara nimnei: slaba pregatire a absolventilor de liceu mai ales, dar nu numai ei, pentru viata reala din economia de piata – prima greseala in manuale si programe (cum spuneam mai sus), alta in stilul inchechit de predare/ ascultare care pune accent pe memorarea materiei – accentuata si de metodele de admitere unde notele raman cu pondere mare in medie si, nu in ultimul rand, legislatia care permite acordarea de ajutoare de somaj tinerilor imediat ce finalizeaza cursurile liceale (cerinta cu adeverintele de la angajatori cum ca nu ar avea nevoie de forta de munca fiind usor de rezolvat…).

Ca Uniunea Europeana are un set de programe – Educatie si Formare, Invatarea de-a lungul vietii, Formare profesionala pe domeniile Educatie, Tineret, Sport – si ca programe gen Comenius (acum Erasmus +) sunt adevarate rampe de lansare pentru toti cei care lucreaza in domeniu, a inceput sa se stie. Cel putin cateva mii de cadre didactice si elevi au beneficiat de fondurile europene puse la dispozitie pentru proiectele de schimb de experienta prin intermediul carora au avut ocazia sa viziteze scoli din tari europene. Intrebarea este cand anume vor transforma aceste informatii astfel incat ele sa devina baze de lucru si cand vom reveni la bunul simt din reforma lui Spiru Haret care ajunsese sa transfere, cu ajutorul notiunilor de cultura generala, prin tehnici bine stapanite de pregatire si predare, elemente de lucru numai bune pentru piata muncii – evident, cu stagiul aferent de ucenicie.  Cu alte cuvinte, la intrebarea – fireasca si necesara – „Cat de europeana poate fi educatia si isntructie in Romania?”, raspunsul este foarte simplu: „Cat de mult ne pasa de viitorul copiilor nostri si al tarii pe care vrem sa le-o lasam in grija”… Cum anume devine el adevar, aceasta este alta poveste, la care trebuie sa scriem fiecare, dar… impreuna!

România, fonduri UE pentru creșterea competitivității economiei

* Se alocă 1,32 milioane euro pe Programul Competitivitate și 212 milioane euro pe Programul Operațional Asistență Tehnică, ambele programe fiind coordonate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene 

La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a adoptat primele două programe operaționale 2014-2020 pentru România, axate pe sporirea competitivității și asistența tehnică în implementarea fondurilor europene. Cele două programe reprezintă o investiție
totală de 1,53 miliarde de euro în economia reală a României.
euro        Programul Operațional Asistență Tehnică, în valoare de 251 milioane euro, a fost adoptat joi, 18 decembrie 2014, pentru a întări capacitatea administrativă a României de a coordona, desfășura și supraveghea Fondurile Europene Structurale și de Investiție. Programul Operaţional va sprijini atât administrația implicată în managementul fondurilor europene, cât și pe beneficiarii acestora, prin întărirea capacității acestora de a pregăti și de a implementa proiecte.
Programul Operațional pentru Competitivitate, adoptat vineri, 19 decembrie 2014, reprezintă o investiție de 1,58 miliarde euro pentru creşterea competitivităţii economiei. O primă prioritate a programului o reprezintă investiţiile în cercetare și dezvoltare (952,6 milioane weuro), gândite să răspundă nevoilor mediului de afaceri şi să întărească legăturile dintre acesta şi institutele de cercetare. În egală măsură, Programul Operațional se concentrează pe creșterea calității și a utilizării serviciilor publice electronice (630,2 milioane euro). Vor fi susținute folosirea tehnologiilor informatice și de comunicare în educație, cultură și sănătate. Programul va sprijini dezvoltarea infrastructurii broadband în întreaga țară, creând legături esențiale
între mediul rural și mediul urban.
Adoptarea rapidă a acestor programe este un semnal puternic de sprijin pe care Comisia îl transmite României. Programul de Asistenţă Tehnică vine în sprijinul creşterii ratei de absorbţie a fondurilor europene, iar Programul pentru Competitivitate îşi propune să stimuleze inovaţia care răspunde nevoilor reale ale economiei. Fac un apel către Guvernul României pentru a începe implementarea în perioada 2014-2020 cu proiecte concentrate pe calitate și pe obținerea celor mai bune rezultate pentru economia țării”, a declarat Corina Crețu – comisar european pentru politici regionale.
Ambele programe vor fi coordonate de Ministerul Fondurilor Europene. Pentru programul Asistența Tehnică ajutorul european este de 212 milioane euro, iar contribuția românească – 38 milioane euro. Programul Competitivitate are valoarea totală de 1,58 miliarde euro, din care 1,32 miliarde este ajutorul european.

AJOFM Braila: Programe de formare profesionala prin ucenicie la locul de munca

* In atentia angajatorilor * In primele 9 luni ale lui 2014, AJOFM Braila a incheiat 14 conventii privind incadrarea somerilor pentru care s-au incheiat contracte de ucenicie  

Agentia Judeteana de Ocupare si Formare Profesionala (AJOFM( Braila readuce in atentia angajatorilor prevederile Legii nr. 279/2005 actualizată, privind ucenicia la locul de munca si a Normelor metodologice  de aplicare a acesteia, reglementate prin Hotararea Guvernului nr. 234/2006 actualizată faptul ca, potrivit carora pot recurge la calificarea propriilor angajati si prin programe de formare profesionala prin ucenicie la locul de munca.

Monica Bratu            „Angajatorii care organizeaza programe de formare profesionala prin ucenicie la locul de munca îşi pot asigura forţa de muncă calificată, de calitate, potrivit cerinţelor proprii, iar persoanele interesate au posibilitatea de a obtine o calificare care sa le permita ocuparea unui loc de munca. Angajatorii care incheie un contract de ucenicie la locul de munca, conform Legii nr. 279/2005, pot primi lunar, la cerere, din bugetul asigurarilor pentru somaj, pe perioada derularii contractului de ucenicie, pentru acel ucenic, o suma egala cu 300 lei (60% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare, prevazut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare). Nu beneficiaza de prevederile mentionate angajatorii care, anterior incheierii contractelor de ucenicie, au avut cu persoana in cauza incheiate alte contracte de ucenicie, pentru aceeasi calificare„, subliniaza Monica Bratu (foto) – director AJOFM.

In primele 9 luni ale lui 2014, AJOFM Braila a incheiat 14 conventii privind incadrarea somerilor pentru care s-au incheiat contracte de ucenicie, in vederea calificarii in meseria de lacatus constructii metalice si navale.

* * *

Ucenicia la locul de munca se adresează persoanelor interesate, cu varsta de peste 16 ani, care doresc sa se concentreze pe invatare pornind de la situatiile profesionale reale, concrete, cerute de practicarea unei ocupatii direct la locul de muncă; angajatorilor care doresc sa organizeze activitati de ucenicie la locul de munca potrivit domeniilor de activitate, pentru locurile de munca declarate vacante. Poate incheia contracte de ucenicie si persoana fizica autorizata, daca face dovada ca presteaza de cel putin un an activitatea pentru care a fost autorizata, precum si intreprinderea familiala, prin reprezentantul acesteia, daca face dovada ca presteaza de cel putin un an activitatea pentru care s-a constituit ca intreprindere familiala. Contractul de ucenicie este un contract individual de munca de tip particular, incheiat pe durata determinata, in temeiul caruia o persoana fizica, denumita ucenic, se obliga sa se pregateasca profesional si sa munceasca pentru si sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumite angajator, care se obliga sa ii asigure plata salariului si toate conditiile necesare formarii profesionale. Incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului de ucenicie se fac in conditiile respectarii reglementarilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la ucenicie si la contractul individual de munca. Durata contractului de ucenicie nu poate fi mai mare de 3 ani si mai mica de 12 luni, in functie de nivelul de calificare pentru care urmeaza sa se pregateasca ucenicul.

Drepturile si obligatiile angajatorului si ale ucenicului se stabilesc prin contractul de ucenicie, completat cu prevederile din contractual colectiv de munca aplicabil si ale regulamentelor interne, dupa caz. Angajatorul are obligatia de a desemna un coordonator de ucenicie care indruma ucenicul in vederea dobandirii competentelor profesionale necesare calificarii pentru care se organizeaza ucenicia la locul de munca. Persoana fizica autorizata sau, dupa caz, reprezentantul desemnat al intreprinderii familiale pregateste ucenici avand in acelasi timp si calitatea de coordonator de ucenicie. In vederea formarii profesionale a ucenicului, angajatorul are obligatia sa asigure ucenicului accesul la pregatire teoretica si practica, precum si toate conditiile necesare pentru ca furnizorul de formare profesionala autorizat, potrivit O.G. nr. 129/2000, si coordonatorul sa isi indeplineasca sarcinile in ceea ce priveste formarea ucenicului, iar ucenicul are obligatia de a desfasura activitatea in conformitate cu programul de formare si de a participa la examenul de absolvire la terminarea stagiilor de pregatire teoretica si practica. Pregatirea ucenicului se finalizeaza cu un certificat de calificare profesională a adultilor, pentru acest lucru angajatorul putand incheia un contract de prestari servicii de formare profesionala cu un furnizor autorizat, iar contravaloarea programului de formare profesională a ucenicului ii revine angajatorului.

Informatii suplimentare privind ucenicia la locul de munca sunt oferite la Centrul de Formare Profesionala al AJOFM Braila, str. Sergent Tataru, nr.2, Corp B, etaj 3 sau la numerele de telefon 0239/613080 si 0239/613034, persoana de contact – Luca Argentina.

Finanțare suplimentară UE pentru campania de promovare PAC

Statele membre UE trebuie să depună programele până la sfârşitul lunii septembrie 2014

043 a          Dacian Cioloş  (foto din arhiva revistei Braila Chirei, de la dialogul cetățenesc din martie 2014 din București, primind un coș de fructe și legume de la un producător din țară) – comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – a deblocat 60 milioane de euro din fondurile Uniunii Europene (UE) disponibile pentru proiectele de promovare a produselor agroalimentare europene. Comisia Europeană a confirmat (anunțul apare pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene din România) intenția de a aloca o finanțare suplimentară de 30 milioane de euro din fondurile UE pentru programele de promovare a politicii agricole comune (PAC), începând din 2015, suplimentul financiar fiind adăugat la cele 60 de milioane de euro, prevăzute anual în bugetul PAC. Având în vedere că aceste scheme sunt co-finanțate, schimbarea poate însemna o suplimentare cu 60 de milioane de euro a fondurilor pentru măsuri de promovare. Menit să reducă impactul interdicțiilor impuse de Federația Rusă în ceea ce privește importurile anumitor produse agricole din UE, acest efort suplimentar va începe cu programele de promovare care trebuie să fie depuse până la sfârșitul lunii septembrie.

Anunțul vine în completarea măsurilor excepționale de sprijinire a pieței pentru piersici și nectarine (o sumă totală de 33 milioane euro anunțată de Comisie) și pentru alte fructe și legume perisabile (125 milioane euro), deja adoptate (un exemplu și în materialul de la http://brailachirei.wordpress.com/2014/08/18/masuri-exceptionale-de-sprijin-pentru-producatorii-de-legume-si-fructe-perisabile-din-ue/), precum și a celor de activare a sprijinului pentru depozitarea în regim privat a untului, laptelui praf degresat și brânzeturilor, anunțate săptămâna trecută (http://brailachirei.wordpress.com/2014/08/28/masuri-de-sprijin-in-ue-pentru-sectorul-lactate/) și urmând a fi adoptate în această săptămână.

„Programele de promovare sunt unul din instrumentele PAC ce pot fi folosite, pe termen mediu, pentru a aborda dificultățile de piață inerente din mai multe sectoare, ca urmare a embargoului rusesc, ele ajutând producătorii să găsească noi puncte de vânzare în interiorul și în afara UE. Decizia de astăzi înseamnă că 60 milioane euro din fondurile UE sunt disponibile pentru proiectele de promovare urmând a fi depuse până la sfârșitul acestei luni. Deoarece acestea sunt co-finanțate de către organizațiile de promovare, acest lucru înseamnă că scheme de promovare în valoare de cel puțin 120 milioane euro ar putea începe să funcționeze în 2015. Încurajez în mod deosebit organizațiile agricole să profite din plin de această oportunitate și să prezinte programe de promovare ambițioase în următoarele săptămâni”, a afirmat Dacian Cioloș.

Programele de promovare reprezintă unul din instrumentele Politicii Agricole Comune (PAC), care poate fi folosit pentru a sprijini producătorii europeni să găsească noi piețe în interiorul și în afara UE, după dificultățile create de embargoul impus de Federația Rusă. Statele membre trebuie să depună programele până la sfârşitul lunii septembrieNoile reguli de promovare, agreate în prima parte a acestui an, vor intra în vigoare la timp pentru anul bugetar 2016.

* * *

În fiecare an, UE prevede aproximativ 60 milioane euro pentru co-finanțarea programelor de promovare, acordați în două tranșe, pe baza propunerilor prezentate – până la 30 milioane euro pentru cele din prima tranșă, iar restul pentru a doua tranșă. Termenele-limită pentru prezentarea programelor de către organizații statelor membre sunt la sfârșitul lunii septembrie și la sfârșitul lunii februarie. Statele membre prezintă, mai apoi, programele selectate Comisiei pentru evaluare. Acum, până la 60 milioane euro ( dublu) vor fi disponibile pentru programele prezentate în această lună statelor membre. UE finanțează până la 50% din costurile aferente acestor măsuri (până la 60% în cazul programelor de promovare a consumului de fructe și legume de către copii), restul costurilor fiind suportate de organizațiile profesionale/interprofesionale care le-au propus și/sau de statele membre în cauză. Prin urmare, decizia de astăzi, de a oferi 30 milioane euro în plus din fondurile UE, va însemna în practică un volum de aproximativ 60 milioane de euro urmând a fi investiți în programe de promovare peste suma prevăzută anterior. Comisia va acorda prioritate schemelor ce au în vedere produsele care altfel ar fi fost exportate în Federația Rusă.