Arhive etichetă: proiect cultural

Cântă pădurea… în județele Brașov, Covasna, Harghita

*Proiect cultural, educațional și de mediu; în perioada 2 – 4 septembrie 2022

A început la Brașov proiectul educațional, cultural și de mediu „Cântă pădurea” în Carpaţi, derulat în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu autoritățile locale din Brașov, specialiști ai domeniului forestier, inițiator fiind fundația „Cântă Pădurea”.

Pentru câteva ore, astăzi pădurea de lângă Grădina Zoologică din Braşov s-a transformat în sală de concert, în loc de întâlnire a comunităților şi artiştilor români, maghiari şi saşi, târg de produse locale, loc de recreere şi de descoperire a bogăției naturale. De asemenea, participanții la tururile ghidate de specialişti au aflat mai multe despre speciile din pădure şi despre un mod de viață prietenos cu mediul.

Proiectul se desfășoară timp de trei zile, în perioada 2 – 4 septembrie 2022, în Brașov, dar și la Bodoc-Olteni – pârâul Sütő, baia tradițională Sütei din județul Covasna și la Sâncrăieni – poiana Gesztena, în județul Harghita.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine 

Pandemie cu… lectură din autori îndrăgiți! Momentul de poezie, cu Armanda Filipine

*Un nou proiect cultural, zilnic un scurt video cu trei autori în Momentul de poezie – live pe Facebook și înregistrarea pe You Tube

 

Armanda Filipine în Momentul de poezie live1 din 16 martie 2020

Pentru că pandemia de COVID-19 produce anomalii în viața noastră, dar și o distanțare – urmare a măsurilor de protecție împotriva noului virus SARS-CoV-2 – evidentă între oameni, online-ul rămâne o formulă care ne poate uni. De aceea am ales să dezvolt un nou proiect personal, simplu, folosind cărțile și revistele pe care le am în bibliotecă. Din 16 martie 2020 încep seria Momentelor live de poezie, întâi cu autori brăileni și gălățeni – tocmai ca să subliniez apropierea dintre noi, urmând ca după epuizarea volumelor cu aceste producții să extind aria de interes și cu alți autori, evident selecția fiind personală – dependentă, bineînțeles, și de criteriile de valoare impuse de norma bunului simț estetic, dar și de ierarhiile criticii de profil. De asemenea, este și o invitație la lectură; cu siguranță, fiecare are acasă măcar o carte de versuri, iar acum – cu internetul la îndemână – sunt șanse să descoperiți și online autori care să vă placă.

Primele versuri, între care m-am inclus (deh! cum spune românul…. cine împarte, parte își face!) din Momentul de poezie live1 – disponibil LIVE la https://www.facebook.com/armanda.filipine.oficial/videos/544468722942212/ – sunt din volumul „Poezia și râuri de cafea” de Armanda Filipine, din volumul „Unduirea timpului” al regretatei Maria Cogălniceanu și din cartea „fiara nevisătorul trei” (Cartea Românească, 2018) de Luminita Dascalu. 

Va fi și fond sonor, clasică sau jazz de cele mai multe ori. La acest prim Moment am ales un prieten muzician, pe Nicolas Simion și albumul său ”Tarantella facile”.

Notă. Pentru că, din motive tehnice, nu pot folosi camera web a laptop-ului, înregistrarea e doar cu telefonul mobil și nu e prelucrată deloc.

Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei (pagină în Facebook Braila Chirei)

După înregistrea LIVE, am postat și pe canalul Armanda Filipine din You Tube – dacă vă înregistrați acolo ca urmăritori (în lb. engleză, subscribers), veți avea informări constante despre noutăți.

„Toamnă româno-italiană”, asociaţia „Universul Prieteniei” la Torino

*În 4 octombrie 2019 * Se lansează antologia „Acorduri lirice româneşti/ Accordi lirici rumeni” şi volumele „Diamante” de Marioara Vişan, „Taifas… cu prietenii” de Rodica Rodean

    Vineri, 4 octombrie 2019, de la ora 18.30 are loc o întâlnire la Consulatul general al României la Torino, în proiectul „Toamnă româno-italiană” desfăşurat de Asociaţia „Universul Prieteniei” – Rodica Rodean, preşedinte. Evenimentul se desfăşoară sub patronajul Consulatului general al României la Torino, în colaborare cu Asociaţia Cultural Etnică a Românilor din Ivrea şi Canavese şi Asociaţia „FRĂŢIA” Torino.

Rodica Rodean, preşedinte „Universul Prieteniei”

       Ieşenii se vor întâlni cu românii din diasporă iubitori de literatură pentru a lansa antologia de poezie bilingvă „Acorduri lirice româneşti/ Accordi lirici rumeni” şi volumele „Taifas… cu prietenii”, „Diamante”. În program sunt şi Andrei Paiu care susţine un recital de vioară, Aurora Pală şi Elena Agapi.
„Acorduri lirice româneşti/ Accordi lirici rumeni”, coordonată de Marioara Vişan – colectiv de redactare format din Rodi Vinau, Petronela Angheluţă, Rodica Rodean, are antologaţi 33 poeţi români stabiliţi în Italia. Autorii prezenţi la eveniment vor lectura din creaţiile lor.
Volumul „Taifas… cu prietenii” de Rodica Rodean, prefaţă de Mircea Radu Iacoban, apărut la „TipoMoldova”, cuprinde interviuri cu temă „Prietenia” cu Liviu Apetroaie, Florin Buciuleac, Daniel Corbu, Vasilian Doboş, Dan Jumară, Carmelia Leonte, Emilian Marcu, Iulian Negru, Nicolae Panaite, Emilia Pavel, Silvia Popa, Indira Spătaru, Cassian Maria Spiridon, Valentin Talpalaru.
„Diamante” de Marioara Vişan, apărut la Editura „Rediviva-Milano”, cuprinde poezie. Este volum bilingv, româno – italian, traducător Francesco Altieri, prefaţă de Daniel Corbu. 

** * „Toamnă româno-italiană” este un proiect conceput ca un duplex cultural România – Italia, iniţiat de Asociaţia „Universul Prieteniei” ( cu evenimente în 2016 la Iaşi, Torino şi Ivrea, în 2017 la Milano şi Iaşi, în 2018 la Roma şi Iaşi), având ca scop promovarea culturii şi a tradiţiilor româneşti oferind asfel o identitate familiilor stabilite în diaspora italiană.

Proiectul literar „IV Romane”, la Etnografie – Muzeul Brăilei „Carol I”

*Lectură publică împreună cu gălăţenii Octavian Miclescu, Tudor Neacşu, Adi G. Secară, Andrei Velea * În 19 iulie 2019, de la ora 17.00

   Un nou eveniment în agenda proiectului „Interferențe culturale interetnice” are loc la Secţia Etnografie (Brăila, strada Polonă nr. 14) – muzeograf şef Gabriela Dorina Cloşcă – a Muzeului Brăilei „Carol I” vineri, 19 iulie 2019, de la ora 17.00. Este o seară de lectură publică cu protagoniştii proiectului literar „IV Romane”, scriitorii Octavian MiclescuTudor NeacsuAdi Secară (Adi G. Secară, şi critic literar) şi Andrei Velea. Cei patru sunt membri ai Cenaclului literar „Noduri și semne” din Galați. Moderator şi gazdă va fi muzeograf dr. Brînduşa Ilie, iar prezentarea va fi realizată de scriitoarea Violeta Craiu – la fel ca la celelalte întâlniri.

      Activitatea este organizată în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iași, Reprezentanța Galați – Tecuci și este parte, aşa cum am precizat (şi din care s-au realizat până acum mai multe întâlniri interesante – ex. https://brailachirei.wordpress.com/2018/12/04/scriitori-braileni-si-galateni-lansari-de-carte-la-braila/, https://brailachirei.wordpress.com/2019/02/21/intalnire-cu-scriitorul-valeriu-valegvi-la-braila/, https://brailachirei.wordpress.com/2019/02/27/o-carte-la-ceai-lectura-publica-cu-scriitorul-victor-cilinca-la-braila/, https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/16/intalnire-cu-angela-baciu-la-braila/, https://brailachirei.wordpress.com/2019/04/15/violeta-craiu-lansarea-cartii-alidada-poeme-drumaresti-la-braila/, https://brailachirei.wordpress.com/2019/06/22/dragaica-zana-cu-parfum-de-miere-la-muzeul-brailei-carol-i/ etc.), din proiectul „Interferențe culturale interetnice” derulat la Etnografie.

** * Proiectul literar IV Romane s-a născut în septembrie 2015 în Librăria Humanitas Galați, din inițiativa a patru scriitori aflați la momentul scrierii primelor romane: Octavian Miclescu, Tudor Neacșu, Adi G. Secară și Andrei Velea. Pe durata unui an, autorii au dezvăluit din intimitatea creației și au prezentat publicului fragmente din cărți în timp ce le scriau. prezentarea cărţilor apărute la Editura Brumar a avut loc, în 13 iulie 2019, şi la Librăria Humanitas Brașov.

Despre „#Agora”. Democrația nu a fost niciodată mai sexy!” de Andrei Velea – poet al cotidianului, un observator atent și critic, un prozator care adună improbabil, în același spațiu narativ obsesiile pentru istorie, prezent și dragoste. O călătorie intensă și adictivă, la capătul căreia vă veți simți mai bine situați atât în istorie, cât și în afara ei.

Despre „Karga” de Tudor Neacșu. Karga este un minuscul loc urieșesc unde se cern toate firele care fac o lume. O lume desfășurată cu prospețime și umor, populată de personaje memorabile și în care totul se întâmplă sub specia eaeternitatis. Un loc unde vă veți rătăci cu infinite delicii.

Despre „Pirapitinga” de Adi G. Secară. Desfășurându-se alert, dar depănând ritmuri lente, brodând din amintiri și dorințe o realitate hipererotică și adictivă, romanul lui A.G. Secară te ține legat de la prima până la ultima literă. Personajul lui suveran este dorința nomadă, iar miza lui, anacronic și delicat, rămâne dragostea în vremea înstrăinării.

Despre „Vânzătorul de margarete” de Octavian Miclescu. Un roman atașant care curge și se consumă pe nerăsuflate, un mic Athanor care lucrează cu zgura banală a cotidianului, cu insignifiante poticneli, cu dramele mărunte ale unor mici existențe neexemplare. Iar din această materie primă incertă, Octavian Miclescu creează frumusețe adevărată.

 

** * Informaţii în format foto şi video de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi
https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Orgile României, turneu cu Vlad Vişenescu în şapte oraşe

*Un proiect co-finanţat AFCN prin care se desfăşoară, între 1 şi 11 iulie 2019, şapte concerte în tot atâtea biserici şi catedrale din Arad, Cluj-Napoca, Alba iulia, Mediaş, Sighişoara, Târgu Mureş, Bucureşti * Intrare liberă 

      Un interesant şi atractiv festival se desfăşoară în perioada 1 – 11 iulie 2019 în România, Este proiectul cultural „Orgile României” (https://orgileromaniei.ro/ aici găsim toate detaliile, plus amănunte despre artistul Vlad Vişenescu, orgi şi nu numai ), ediţia I, cuprinzând şapte concerte în biseriri şi catedrale din ţară susţinute de tânărul Vlad Vişenescu (Vlad Constantin Vişenescu pe Facebook), producători pro Contemporania şi The Culture Cub, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN, aflat în subordinea Ministerului Culturii), co-producători Radio România Muzical, Radi România, Cultural şi Radio România Regional, cu sprijinul JTI, Mind Shop, Mercure Hotels, Senia Music. La toate evenimentele publicul are acces liber.

          Primul eveniment concertistic va avea loc în 1 iulie 2019 la Birerica romano-catolică „Sf. Anton de Padova” Arad, Bulevardul Revoluției 96 A, de la ora 19.30. Următorul concert va fi în data de 2 iulie 2019 la Biserica reformată centrală în Cluj-Napoca, str. Mihail Kogălniceanu 21, de la ora 19.00. Al treilea eveniment are loc în 4 iulie 2019 la Catedrala romano-catolică „Sfântul Mihail” din Alba Iulia – str. Mihai Viteazul nr. 21 – de la ora 19.00. La Mediaş, în Biserica evanghelică „Sfânta Margareta” din Piaţa Castelului nr. 1 va fi al patrulea concert, în 6 iulie 2019, de la ora 19.00. Biserica mănăstirii dominicane, din Sighişoara – strada Cetății, este locul celui de-al cincilea concert programat pentru data de 8 iulie 2019, de la ora 18.00. Târgu Mureș este următorul oraş din turneu şi Biserica romano-catolică „Sfântul Ioan Botezătorul”, din Piața Trandafirilor nr. 61, este centrul de interes al iubitorilor muzicii în concertul care este programat pentru ora 19.00 în 9 iulie 2019. Turneul se încheie la Bucureşti, în Catedrala „Sfântul Iosif“, str. General H. M. Berthelot nr. 19, cu un eveniment concertistic pe care Vlad Vişenescu îl susţine în 11 iulie 2019, de la ora 19.30.

        Din programul concertistic fac parte Georg Muffat – „Toccata Prima” din Apparatus Musico-Organisticus, J.S. Bach – Preludiul de coral „Wenn wir in höchsten Nöten sein”, BWV 641 din Orgelbüchlein, J.S. Bach – Trio pe tema coralului „Herr Jesu Christ, dich zu uns wend”, BWV 655, J. S. Bach – Preludiul de coral „Wir Christenleut”, BWV 612 din Orgelbüchlein, J. S. Bach – Preludiu și fugă în fa minor, BWV 534, W. A. Mozart – „Ein Stück für ein Orgelwerk in einer Uhr”, KV 594, F. Mendelssohn – Preludiu și fugă nr. 2 în sol major, op. 37, J. Brahms – Preludiul de coral nr. 2 „Herzliebster Jesu, was hast du verbrochen” în sol minor din „Elf Choralvorspiele”, opus postum 122, Valentin Gheorghiu – Coral în re minor.

Întâlnire cu scriitorul Sterian Vicol, la Brăila

*Sâmbătă, 23 martie 2019, de la ora 11.30 la secţia Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”

  Scriitorul gălăţean Sterian Vicol vine la o întâlnire cu publicul brăilean sâmbătă, 23 martie 2019, începând cu ora 11.30 la secţia Etnografie (str. Polonă nr. 14) coordonată de muzeograf şef Gabriela Cloşcă, secţie a Muzeului Brăilei „Carol I”. În evenimentul dedicat sărbătoririi Zilei Mondiale a Poeziei (21 martie), oaspetele va prezenta şi ultimele numere ale revistei „Porto – Franco” pe care o conduce (fiind şi fondatorul ei). Ca şi la celelalte activităţi literare anterioare de la secţia muzeală menţionată, Violeta Craiu – membru Uniunea Scriitorilor din România (USR), Filiala Iaşi, ca şi Sterian Vicol – va prezenta invitatul, iar muzeograf dr. Brînduşa Ilie de la secţia muzeală gazdă va fi moderatorul întâlnirii.

Evenimentul, sub genericul „Întâlnire cu scriitorul Sterian Vicol şi revista Porto – Franco. prietenii Brăilei”, face parte din proiectul „Interferenţe culturale interetnice” pe care secţia Etnografie îl derulează în colaborare cu USR, Filiala Iași, Reprezentanța Galați-Tecuci. Este a treia activitate din proiect, prima (https://brailachirei.wordpress.com/2019/02/21/intalnire-cu-scriitorul-valeriu-valegvi-la-braila/) fiind o întâlnire cu scriitorul Valeriu Valegvi din Galaţi, de asemenea membru USR filiala Iaşi, iar a doua https://brailachirei.wordpress.com/2019/02/27/o-carte-la-ceai-lectura-publica-cu-scriitorul-victor-cilinca-la-braila/ o întâlnire cu scriitorul, dramaturgul, inginerul, jurnalistul Victor Cilincă.

** * Sterian Vicol (născut în 9 mai 1943, la Ţuţcani, judeţul Vaslui) are peste 20 volume de poezie şi proză. Este preşedintele Societăţii scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi şi iniţiatorul mai multor festivaluri literare, ex. „Grigore Hagiu”, „Costache Conachi”, şi „Hortensia Papadat Bengescu” – de nivel naţional.

Sterian Vicol

Sterian Vicol (foto dreapta, arhiva Armanda Filipine – revista de cultură şi informaţie Braila chirei – din 24 octombrie 2018, la un eveniment organizat de poeta Angela Baciu) profesat ca jurnalist şi profesor de limba şi literatura română. Primul volum publicat, în 1976, „Harfele grâului” îl situează prin filiaţie denominativă (cartea a apărut la Editura Eminescu) în zona poeţilor de prim rang, mai ales că reprezenta şi premiul unui  concurs naţional. Printre cărţile publicate se află şi „Sunt putred de tine” din 1998, Editura Eminescu, „Domnişoara Cucută” din 2001, Editura Cartea Românească, „Clipa tăind subţire hohotul zăpezii” din 2003, Editura Junimea.

Notă. Urmăriţi reţeaua de socializare Facebook, paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine

şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pentru detalii (secvenţe video, foto) de la eveniment.

„Inima nomadă a Marii Uniri”, proiecţie la Muzeul Brăilei „Carol I”

*În 17 noiembrie 2018 * Pelicula care are în centrul de interes pe regina Maria a fost realizată prin proiectul cultural omonim al Asociaţiei Pentru Dialog Intercultural şi finanţat de Ministerul Culturii

Muzeul Brăilei „Carol I” a găzduit sâmbătă, 17 noiembrie 2018, proiecţia filmului documentar „Inima nomadă a Marii Uniri” realizat Tania Nicolau şi conferinţa cu tema „Centenarul României Mari”, la sediul central din Piaţa Traian, Evenimentul a avut loc în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sala de la etajul I a sediului central muzeal, numită astfel la iniţiativa managerului Ionel Cândea la 20 ianuarie 2018 – Ziua municipiului Brăila, când s-au aniversat 650 ani de atestare documentară). Au prezentat Ghena Pricop – şef Secţia Istorie a Muzeului Brăilei „Carol I”, Tania Nicolau -preşedintele Asociaţiei Pentru Dialog Intercultural şi istoricul Cristian Moşneanu. Foto (dreapta) de la eveniment de Gabriel Stoica de la Muzeul Brăilei „Carol I”. 

Filmul aduce în centrul atenţiei personalitatea reginei Maria (https://www.reginamaria.ro/regina-ne-a-unit) – numele întreg, Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg-Gotha (29 octombrie 1895. Anglia – 18 iulie 1938, Sinaia, România), a doua regină a României, soţia regelui Ferdinand I, cu rol important în actul Marii Uniri de la 1918 împreună cu regescul său soţ.
** *  Filmul a fost realizat urmare a proiectului cultural omonim iniţiat de Asociaţia Pentru Dialog Intercultural, proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Parteneri în priiect sunt Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Brăilei „Carol I”, SNSPA București, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Muzeul Municipal Curtea de Argeş, CEPC Oneşti, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi din Republica Moldova.

La Muzeul Brailei, un nou proiect cultural cu minoritati

* Proiectul cultural „…Greci, evrei, rusi lipoveni, turci… Braila. Reactivarea memoriei culturale a orasului” este finantat de AFCN si activitatile sale se deruleaza pana la finele lunii noiembrie 2012 * Tinerii pasionati de istoria minoritatilor, de traditii si antropologie sunt asteptati sa se inscrie la concursul cu premii *

 Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Elenă Brăila, Fundaţia „Obscina” a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România Brăila, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Brăila şi Uniunea Democrată Turcă din România – filiala Brăila derulează Programul cultural „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
În urma concursului organizat de AFCN – sesiunea II/2012, aria tematică: „Activităţi muzeale” – programul cultural amintit mai sus a fost declarat câştigător şi a obţinut o finanţare nerambursabilă de 60.397 lei. Activităţile se vor derula până la finele lunii noiembrie 2012.

Programul cultural „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului” este o continuare a Programului cultural „Un grec, doi greci, trei greci… Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti” – derulat în anul 2009 de Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila şi Comunitatea Elenă Brăila – cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi a doi sponsori: domnul Konstantinos Tsoukalidis, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Române – sponsor principal din Atena (Grecia) şi domnul Karafyllidis Athanassios – sponsor din Berlin (Germania). Programul a avut ca principal rezultat înfiinţarea Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei (http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=15625815582969).
Programul antrenează persoane cu etnii, credinţe religioase diferite şi, mai ales, vârste diferite, într-o cercetare privind diversitatea culturală a oraşului, dar şi valorificarea şi interpretarea imaginii, branding de oraş şi tehnici multimedia de promovare – scopul fiind salvarea memoriei şi patrimoniului multicultural al oraşului Braila şi fructificarea rezultatelor în scopuri culturale, turistice, educaţionale şi promoţionale.

Si o Invitatie la concurs

Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila, din perspectiva diversităţii etnice. Proiectul propune două grupuri de acţiuni: 1. cercetare pentru realizarea unor baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video; completarea hărţii virtuale realizate în cadrul proiectului „Un grec, doi greci, trei greci… Brăila” cu alte elemente arhitecturale care prezintă contribuţia culturală şi istorică a celor patru comunităţi etnice studiate (greci, evrei, ruşi lipoveni, turci) la dezvoltarea oraşului Brăila; la acestea vom adăuga şi bisericile celorlalte comunităţi etnice importante ale oraşului, neincluse în acest proiect, respectiv armeni, bulgari şi italieni; realizarea unei publicaţii şi a unor filme documentare care vor prezenta moştenirea culturală a Brăilei multietnice – date istorice, arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, personalităţi, tradiţii, meşteşuguri, elemente de atmosferă, mentalităţi, viaţă privată (căsătorii, relaţii inter-personale, şcoală, stiluri de viaţă, familie etc.), realitatea contemporană; realizarea unei expoziţii despre Brăila multietnică (obiecte din colecţiile Muzeului Brăilei şi din colecţii ale comunităţilor etnice şi ale familiilor membre); realizarea unei fotoexpoziţii pe sistem banner-up, care va putea fi apoi itinerată, inclusiv în spaţii neconvenţionale; extinderea website-ului diversităţii culturale; 2. grup de acţiuni cu o puternică componentă educaţională, de stimulare a creativităţii şi de atragere a publicului tânăr către patrimoniul multicultural: un concurs „Descoperă Brăila multietnică”, cu două secţiuni „Cercetare” şi „Promovare”, adresat tinerilor cu vârsta până în 25 ani (cu premii în bani, finanţate de Administraţia Fondului Cultural Naţional) organizat cu scopul promovării patrimoniului cultural al minorităţilor etnice din Brăila şi al selectării de tineri voluntari (o reţea de prieteni ai Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei, talentaţi, creativi, pasionaţi de istorie, istorie orală, tradiţii, sociologie, jurnalism, turism cultural, promovare, artă fotografică şi video); tinerii vor fi stimulaţi să-şi prezinte propria viziune despre multiculturalitate, prin a) cercetarea unor aspecte din istoria şi viaţa comunităţilor etnice (evenimente istorice, poveşti de familie, obiecte de familie, tradiţii, valori, aspecte religioase, personalităţi, meserii, meşteşuguri specifice, stereotipuri, mentalităţi, viaţă privată etc.), pe care să le prezinte prin imagini video, fotografii, postere, articole etc., precum şi prin b) propria viziune legată de brandingul de oraş din perspectivă multietnică, cu scopul impunerii Brăilei ca destinaţie de turism cultural.
Proiectul intră în sfera: a) activităţilor muzeale, b) a diversităţii culturale (spiritul şi tema cheie a proiectului), c) a iniţiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naţional mobil, imaterial şi imobil (upgradarea repertoriului imagistic şi audio-vizual, fişe tehnice de monument pentru stimularea şi justificarea unor opere complexe de restaurare, realizarea de hărţi turistice tematice care marchează istoric şi cultural prezenţa acestor minorităţi: elemente de arhitectură civilă şi religioasă, descrieri de oameni şi case, edificii publice, viaţă privată, comerţ, artă, muzică etc), d) a activităţilor muzeale de digitizare a patrimoniului (bazele de date ce vor fi realizate prin intermediul proiectului).
Cercetările de arhivă ale experţilor de patrimoniu din echipa de proiect (inclusiv în arhivele Muzeului Brăilei şi în cele ale comunităţilor etnice partenere) vor fi completate cu cercetări în colecţii de familie, cu studii de istorie orală, cu mărturii ale membrilor comunităţilor etnice care s-au născut, trăiesc sau au trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp la Brăila (obţinute prin interviu scris şi oral) şi cu lucrările cu gradul cel mai mare de originalitate ale tinerilor participanţi la concursul „Descoperă Brăila multietnică”.

Altfel de invitatie, cu date de impact din partea organizatorilor

Să încercăm să ne imaginăm puţin din atmosfera din cetatea Brăilei, de pe vremea când era khaza turcească. N-a mai rămas aproape nimic din acele timpuri: câteva hrube, din păcate neamenajate, aproape necunoscute atât turiştilor, cât şi brăilenilor, câteva mărturii arhitectonice la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, din Piaţa Traian, rămase de pe vremea când aici era un lăcaş de rugăciune turcesc şi o casă de început de secol XIX, cu sageac (o streaşină mult prelungită, din lemn şi cu un sistem special de îmbinări), pe strada Orientului. Bunicii ne povestesc şi despre o linie de pasageri Brăila – Constantinopol, la început de secol XX, o amintire neverosimilă astăzi, dacă nu am găsi şi în cărţi mărturia acestui fapt care ne demonstrează că, într-adevăr, a existat şi nu este doar o poveste. În colţuri atent păstrate în sufletul nostru au rămas ceva amintiri legate de turcii Brăilei din copilăria noastră: un fes colorat, nişte vorbe stâlcite, miros de covrigi calzi, dulceaţa halviţei şi a sarailiilor şi gustul atât de râvnit de bragă, sau de limonadă rece. Si totuşi, turci trăiesc şi astăzi la Brăila…dar nu prea mai ştim mare lucru despre ei… şi-or fi păstrat tradiţiile şi obiceiurile, mai vorbesc limba bunicilor, în casele lor se mai fac sarailiile de odinioară…? Doar ei ne pot spune asta…
Acum mai bine de vreo două decenii, pe străduţele din inima oraşului de atunci, din preajma Catedralei Ortodoxe de Rit Vechi, de pe strada Nicolae Grigorescu, în fiecare duminică asistam la un adevărat spectacol al străzii: treceau către biserică lipovencele, îmbrăcate cu costume din materiale înflorate, pline de culoare, cu fuste creţe, cu părul strâns în basmale, cu un accent specific în vorbire, însoţite de bărbaţii lor, cu bărbi lungi, încinşi la mijloc cu un fel de brâu cu ciucuri… „Spectacolul” încă s-a păstrat în cartierul Pisc al Brăilei de astăzi, duminicile şi de sărbători… Este dovada cea mai vie a unei credinţe păstrate cu sfinţenie şi a unui spirit de conservare a tradiţiilor, dificil de înţeles pentru cei mai mulţi dintre noi. De vină sunt poate cărţile bisericeşti şi icoanele vechi, pe care le-au adus străbunicii lor din stepele Rusiei, sau poate cântecele cântate la harmoşcă şi dansurile care le înveselesc sărbătorile, ori poate nişte reguli morale însuşite din familie, pe care nu le cunoaştem… dar, cine ştie, poate ni le vor împărtăşi… La Brăila încă se sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou după Calendarul Iulian, cu tradiţii, obiceiuri şi bucate, doar de ei ştiute… Marangozi şi pescari adevăraţi or mai trăi la Brăila…? Când spui lipovean, gândul îţi fuge fără să vrei la Dunăre, la lotcile de odinioară, la plasele de pescuit şi la peşte… La Brăila, Balta are încă peşte… Şi ce bună ar fi acum o ciorbă lipovenească…
Despre greci am mai scris… este greu să nu-i pomeneşti des, atâta vreme cât cele mai frumoase clădiri din Brăila sunt construite de ei… Biserica Greacă, Teatrul „Maria Filotti”, odinioară „Rallys”, Casa Embiricos, astăzi Centrul Cultural „Nicăpetre”… Armatorii, comercianţii de odinioară, proprietarii morilor Violatos şi Lykiardopol, primarul Radu Portocală, dar şi proprietari ai unor afaceri mai mici, precum cofetarul Papacanaris, au rămas în memoria brăilenilor, datorită notorietăţii afacerilor lor, a clădirilor din Centrul Istoric pe care le-au construit, a realizărilor lor în plan edilitar, sau pentru gesturile lor filantropice. Grecii au oferit Brăilei şi personalităţi de renume precum scriitorul Panait Istrati (născut din mamă româncă şi tată chefalonit), poetul Andreas Embiricos sau compozitorul Iannis Xenakis şi lista poate continua… Grecii ne-au împărtăşit, în 2009, poveştile lor de viaţă, zugrăvite în volumul „Un grec, doi greci, trei greci… Brăila” (care poate fi citit şi on-line aici: http://www.muzeulbrailei.ro/images/docs/Volum_Greci.pdf), dar sigur au rămas şi multe nepovestite… Cert este că grecii de astăzi încă vorbesc limba greacă, au păstrat multe obiceiuri şi tradiţii de la bunici… încă se prepară „Vasilopita” de Anul Nou şi „Magiritsa” de Paşte, gătesc scordalea şi baclavale, ca odinioară şi… ştim sigur că încă sparg farfurii la petreceri… Şi, apropo de asta, am remarcat, vorbind cu mai multe doamne românce şi de altă etnie, aceeaşi nostalgie după nişte vremuri de demult: „ah, şi ce baluri erau la Şcoala Greacă…”
Peste câteva zile evreii din Brăila sărbătoresc Anul Nou… Am aflat întâmplător… Care sunt obiceiurile lor de Anul Nou, acum, la început de septembrie… nu ştim… un An Nou fără Moş Crăciun, fără cozonac, fără brad şi fără zăpadă…un An Nou altfel, conform tradiţiilor păstrate de la părinţii şi bunicii lor… tradiţii pe care nu le cunoaştem… În anul care a trecut, i-am vizitat, la Templul Coral, de Purim şi de Hanuka, alte sărbători evreieşti… Pentru noi, cei de altă credinţă… a fost doar un spectacol frumos, am ascultat Hava Nagila şi alte cântece vesele, am văzut obiceiuri pe care nu le înţelegem, am mâncat bucate pe care nu ştim cum le prepară, am auzit poveşti despre alte vremuri, când Brăila era plină de evrei, cu bărbi şi kippa pe creştet, când la Brăila erau şcoli şi multe ziare evreieşti, 10 sinagogi funcţionale, conform documentelor vremii, iar pe Regala, strada comercială a oraşului, şi în aria dintre străzile Petru Maior şi Al. I. Cuza, dar şi în alte zone ale oraşului, se vedeau la tot pasul prăvălii, ceasornicării, bijuterii, ateliere meşteşugăreşti cu firme evreieşti. Educaţi şi buni comercianţi, evreii au făcut averi la Brăila şi au dat oraşului şi o listă lungă de oameni de cultură, cu care ne mândrim astăzi: un Mihail Sebastian, un Max Herman Maxy vor face mereu cinste Brăilei… Ce s-a păstrat din strălucirea de odinioară? Sigur multe amintiri…pe care sperăm să le aflăm…
Aceasta a fost şi este încă Brăila, un amalgam de culturi. I-am amintit pe turci, ruşi lipoveni, greci, evrei, dar au trăit şi trăiesc încă aici şi armeni, bulgari, italieni, maghiari, germani, ucraineni etc. Fie că au fost bogaţi, ori şi-au câştigat existenţa modest, prin portul Brăilei, prin mici ateliere sau prăvălii, trecerea acestor oameni prin Brăila a marcat dezvoltarea, spiritul şi farmecul oraşului cosmopolit.
Am încercat să vă introducem în atmosfera proiectului nostru, cu speranţa că vă „atingem” puţin sufletul şi vă trezim nostalgii pentru nişte ani din copilărie, sau din tinereţe şi, mai mult, cu speranţa că vă vom convinge să ne sprijiniţi în cercetare, să descoperim împreună Brăila multietnică.
Încercăm să găsim în Brăila, dar şi în alte oraşe din ţară şi chiar în străinătate „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci, maghiari, germani, italieni, bulgari, ucraineni, armeni… ” care s-au născut, au trăit o perioadă de timp la Brăila, ori încă mai trăiesc aici, dispuşi să ne relateze amintiri despre Brăila cosmopolită de altădată, despre clădiri, despre afaceri, despre meserii sau meşteşuguri uitate, despre personalităţi ale oraşului, ori poveşti de familie, informaţii despre credinţe, obiceiuri, tradiţii, valori, stereotipuri, mentalităţi, superstiţii, viaţă privată, gastronomie – care s-au pierdut, sau care s-au conservat încă în aceste familii (toate acestea le putem primi tehnoredactate, scrise de mână, sau în fişiere audio sau video). Suntem interesaţi să găsim, de asemenea, documente, fotografii de demult, obiecte care să ilustreze aceste poveşti (în formă scanată sau fotografiată): fotografii cu clădiri din Brăila de altădată, fotografii de la evenimente ale comunităţii, fotografii cu lăcaşe de cult, fotografii vechi de familie, fotografii de la evenimente de familie, documente de familie – certificate vechi de naştere, de căsătorie, fotografii din port, fotografii cu instituţii, prăvălii de altădată, restaurante, cofetării, icoane vechi, obiecte de vestimentaţie, bijuterii, pălării, obiecte personale, obiecte de mobilier, decorative, obiecte muzicale sau orice alt obiect vechi, ziare brăilene în limbile minorităţilor etnice, manuale vechi în limbile minorităţilor etnice, cărţi vechi în limbile minorităţilor etnice, plăci vechi, cărţi poştale cu Brăila de început de secol. Fragmente din aceste mărturii vor fi publicate.
Pentru evrei, ruşi lipoveni şi turci vom posta pe website şi pe Facebook, în curând şi câte un interviu scris. Pentru greci, interviul este deja realizat şi poate fi descărcat de aici: http://diversitate-culturala-muzeulbrailei.ro/06-fisa-interviu/

Regulamentul de concurs pentru tineri poate fi descărcat de aici: http://www.muzeulbrailei.ro/images/evenimente/2012/09_septembrie/Regulament_Concurs_DescoperaBrailaMultietnica_MuzeulBrailei.pdf
Adresa de contact este: muzeul_brailei2012@yahoo.com

Tot pe pagina web a Muzeului mentioanta mai devreme se vor posta noutati, de asemenea si pe pagina Facebook a Muzeului Brailei.

Echipa de proiect:
Ionel Cândea – manager de proiect, Camelia Hristian – asistent de proiect, Angheluşa Cârciumaru – responsabil financiar, Ghena Pricop – expert patrimoniu cultural, Gabriela Cloşcă – expert patrimoniu cultural, Zamfir Bălan – expert patrimoniu cultural, Cătălin Ilinca – grafician hartă şi fotoexpoziţie, Gabriel Stoica – producător film şi operator video, Marian Ghiveci – operator foto, Smaznov Evdochia – documentarist, Rozalia Pîrlitu – tehnoredactor, Roberto Tănăsache – webdesigner, Diana Coşarcă – PR assistent, Livia Sîrbu – traducător engleză, Haralambie Caravia – expert/ traducător (din partea partenerului Comunitatea Elenă Brăila), David Iancu Segal – expert/ traducător (din partea partenerului Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Brăila), Jipa Rubanov Fedosia – expert/ traducător (din partea partenerului Fundaţia „Obcina” A Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România – Filiala Brăila), Zarife Zodilă – expert/ traducător (din partea partenerului Uniunea Democrată Turcă din România – Filiala Brăila)

Pentru informaţii suplimentare:
Prof. univ. dr. Ionel Cândea – managerul Muzeului Brăilei, manager de proiect 0339.40.10.02, 0339.40.10.03
Camelia Hristian – asistent de proiect, 0339.40.10.02, 0339.40.10.03, muzeul_brailei2012@yahoo.com