Cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva României de Comisia Europeană

*Datele se regăsesc în Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” publicate la începutul lunii iulie 2019

   Comisia Europeană a publicat, în 4 iulie 2019, „Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” care evaluează performanța țărilor UE/SEE pe piața unică a UE. În 2018, Comisia a deschis în total 644 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor faţă de 2018, e o scădere cu 10 %, atunci au fost deschise 716 proceduri. La 31 decembrie 2018, România avea 59 cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă și/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor și deciziilor. De asemenea, 31 cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018.  În „Tabloul de bord al pieței unice” și deficitul transpunerii legislației, România ocupă locul 5. În decembrie 2017, România ocupa locul 2 în topul țărilor cu cel mai mare deficit de transpunere. România a transpus 19 din cele 23 de directive (83 %) cu o dată de transpunere situată în cele 6 luni anterioare datei-limită care se aplică pentru acest calcul (1.6.2018-30.11.2018), altfel spus România monitorizează destul de bine transpunerea la timp a directivelor legate de piața unică.

Cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele convenite de comun acord funcționează efectiv în practică. În noiembrie 2018, Comisia a prezentat noua evaluare a obstacolelor rămase în calea pieței unice, făcând apel la statele membre să fie vigilente în aplicarea normelor UE și să evite crearea unor noi bariere, de exemplu, de la emisiile autoturismelor la comerțul electronic, de la platformele de comunicare socială la sectorul serviciilor, precum și în multe alte domenii, incluciv în politică. De asemenea, CE a sprijinit autoritățile naționale și regionale în punerea în aplicare a unor norme clare privind transportul aerian și apa curată, a luat măsuri împotriva statelor membre care nu și-au respectat angajamentele și nu au pus în aplicare normele UE privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și combaterea spălării banilor. Mai mult, Comisia și-a utilizat competențele în materie de asigurare a respectării legislației atunci când unele țări din UE nu s-au dovedit suficient de rapide în ceea ce privește îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la site-urile web și la alte aplicații mobile.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018

Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri). Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE. În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce privește valorile limită ale PM10 și ale dioxidului de azot (NO2), precum și sistemele de monitorizare din întreaga UE. În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca și Italia au avut cele mai puține. Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea greșită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut. Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mobilitatea și transporturile

Tabloul de bord al pieței unice în 2019

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2018, a nivelului de deschidere și integrare al anumitor piețe și a măsurii în care statele membre au contribuit la elaborarea unei serii de instrumente ale UE destinate unei funcționări mai bune a pieței unice. În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153 de cartonașe verzi137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii, care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie (galbenă) sau sub medie (roșu). În general, țările cu cele mai bune rezultate au fost Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Lituania, în timp ce Spania, Italia, Grecia și Luxemburg au primit cele mai multe cartonașe roșii și galbene.

** * Detalii la a) Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018– Raport anual privind punerea în aplicare la nivel național a dreptului UEFișe informative pentru fiecare țarăFișă informativă UE-28 În ceea ce privește procedura generală a UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea un MEMO integral din 17/1/2012; 

b) tabloul de bord al pieței unice (ediția 2019, pe baza datelor din 2018):Tabloul de bord; Fișe informative pentru fiecare țară; Imagine de ansamblu asupra performanțelor, Anexă – IP/19/3030 

Deputat Vasile Varga: „Solicit public ministrului Pintea demiterea de urgență a managerului Spitalului Judeţean Brăila”

*Pentru că raportul DSP Galaţi, respectiv controlul realizat în luna martie 2019 la SJU Brăila, a fost edificator – de altfel, liberalii au cerut şi în Consiliul Judeţean demisia managerului de la SJU * „Constatările inspectorilor sanitari sunt mai mult decât îngrijorătoare și demonstrează dezastrul de la Spitalul de Urgență din Brăila”, subliniază deputatul PNL

 

unul din pavilioanele SJU Brăila, şos. Buzăului

În luna martie 2019, la Spitalul Județean de Urgenţă (SJU) Brăila a avut loc un control realizat de inspectori de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Galați şi, în paralel, DSP Brăila a inspectat unitatea similară din municipiul Galaţi. În campania electorală pentru alegerile europarlamentare, atunci când s-a discutat despre promisul spital regional nerealizat de puterea politică social-democrată, erau aşteptate rezultatele acestui control. Între timp, deputatul liberal Vasile Varga, membru PNL Brăila, a intrat în posesia raportului de control Raspuns DSP Galați1 (click pe document în format PDF pentru amănunte), în urma unei interpelări adresate ministrului Sănătății – Sorina Pintea, prin care a solicitat concluziile menţionatului controlul care verifica cum sunt respectate normele de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale la SJU Brăila.

        Toate încăperile Unității de Primiri Urgențe (UPU) de la Spitalul Județean de Urgenă (SJU) Brăila sunt insalubre, cu pereți, linoleum și uși degradate și nu există nici măcar apă caldă curentă. În salonul de spitalizare de zi, în Secția de balneologie sau în sala de gips de la Ortopedie Infantilă, medicii și asistenții sunt nevoiți să își defășoare activitatea fără ca în aceste încăperi să existe lavoare. În toate secțiile din pavilioanele A și B, pavimentele sunt degradate și nu sunt acoperite cu materiale lavabile și ușor de dezinfectat, așa cum prevede legea, tâmplăriile și pereții sunt deteriorați, iar la toalete faianța este căzută. Prin plafonul Secției de enterologie se infiltrează apa, iar la Unitatea de transfuzii sangvine nu există frigidere omologate pentru depozitarea produselor sangvine sau genți omologate, pentru transportul acestora – cam aşa arată constatările echipei DSP Galaţi.

Constatările inspectorilor sanitari sunt mai mult decât îngrijorătoare și demonstrează dezastrul de la Spitalul Județean de Urgență din Brăila. Doamna ministru Sorina Pintea a venit la Brăila, a constatat că spitalul este de nota 6, după cum a declarat public, a defilat prin fața camerelor de luat vederi și a plecat fără să ia nicio măsură. Toată lumea, inclusiv corpul medical, aștepta să o demită pe doamna Delia Râșnoveanu,  managerul SJU, după nenumăratele crize de medicamente, material sanitare și, în general, pentru proasta gestionare a spitalului. Am crezut că vizitele doamnei Pintea în spitale sunt corecte, dar m-am convins că au avut un puternic caracter electoral. Au fost demiși doar manageri care nu erau susținuți de PSD. La Brăila, unde doamna Delia Râșnoveanu este pe placul PSD, nu s-a întâmplat nimic”, subliniază deputatul PNL Vasile Varga.

Vasile Varga, deputat PNL de Brăila

Deci, potrivit documentului intrat în posesia parlamentarului brăilean, DSP Galați a constatat și că, în secțiile de hematologie, oncologie, chirurgie general, ortopedie și ortopedie infantile, gastroeneterologie, medicină internă și boli cornice, depozitarea lenjeriei, a substanțelor dezinfectante a ustensilelor de curățenie se face în spații improvizate și neconforme, iar în Pavilioanele A și B  nu există suficiente dușuri și grupuri sanitare pentru pacienți. Inspectorii au mai descoperit că o probă de apă sterilă din blocul operator nu era corespunzătoare și că, în patru probe de aer din aceeași secție de chirurgie există germeni hemolitici și fungi. Inspectorii au stabilit o serie de măsuri și de termene la care deficiențele să fie remediate: dotarea unității de transfuzie cu frigidere și genți omologate pentru produsele sangvine,  dotarea cu lavoare a unor saloane, asigurarea apei calde la Unitatea de Pprimiri Urgenţe, repararea instalațiilor sanitare și reamenajarea întregului compartiment de Primiri Urgențe, amenajarea încăperilor din Pavilioanele A și B, înlocuirea sistemului de filtrare pentru prepararea apei sterile din blocul operator și multe altele.

secţiile din cartierul Hipodrom ale SJU, ce se numea Spitalul nr. 3

În spitalul brăilean există medici și asistente al căror profesionalism nu poate fi contestat, care salvează vieți și ușurează suferința oamenilor. Și ei, și pacienții au dreptul la condiții optime de desfășurare a actului medical, care să ducă la creșterea calității acestuia. Nu este permis ca, din cauza incompetenței unui manager și din cauza fondurilor insuficiente alocate de Consiliul Județean Brăila, viețile brăilenilor să fie amenințate în fiecare zi. Nu este permis ca un ministru al Sănătății să lase în funcție un director după ce constată cu proprii ochi cum arată un spital de nota 6. Îi solicit doamnei Sorina Pintea să acționeze responsabil măcar acum, să o demită pe doamna Delia Râșnoveanu, managerul SJU Brăila, și să solicite colegilor de la PSD, cei care conduc Consiliul Județean Brăila, să aloce fondurile necesare pentru conformarea unității medicale potrivit recomandărilor inspectorilor DSP Galați și în termenele stabilite de aceștia”, mai afirmă deputatul liberal.

Semestrul european 2019: recomandări pentru România privind reducerea deficitului structural

*Deja în iunie 2018 Comisia Europeană transmitea României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB * Din păcate, ajustările aşteptate la nivelul UE nu au apărut şi în realitatea românească

Comisia Europeană a publicat pachetul de toamnă care lansează Semestrul European 2019. Acesta stabilește prioritățile economice și sociale ale UE pentru anul 2019 și cuprinde Analiza Anuală a Creșterii, măsuri în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, avize pentru planuri bugetare, recomandarea privind politica economică a zonei euro, precum și rapoarte privind mecanismul de alertă, ocuparea forței de muncă și supravegherea consolidată. 

  Pachetul recomandărilor de toamnă, publicat în 21 noiembrie 2018, include și referiri specifice pentru România (mai multe la https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/stability-and-growth-pact/preventive-arm/significant-deviation-procedure_en), Comisia Europeană a constatat că nu au fost luate măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie și propune Consiliului să adopte o recomandare revizuită în vederea corectării abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). În iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii abaterii semnificative de la MTO. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019. Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE.

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care servește drept mecanism de detectare a potențialelor dezechilibre macroeconomice, a identificat 13 state membre care vor face obiectul unor bilanțuri aprofundate în 2019. Aceste bilanțuri vor determina dacă respectivele state membre se confruntă într-adevăr cu dezechilibre macroeconomice. Statele membre cu dezechilibre identificate în runda precedentă a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) vor face, din oficiu, obiectul unui bilanț aprofundat în 2019: Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia. La acestea se adaugă, în 2019, Grecia și România.

Pachetul se bazează pe Previziunile economice din toamna anului 2018 și pe prioritățile formulate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 2018. La nivel european, ciclul de coordonare a politicilor economice și sociale ale UE din cadrul semestrului european pentru 2019 începe în contextul unei creșteri susținute, dar mai puțin dinamice, într-un climat de mare incertitudine.

Comisia invită Consiliul să discute pachetul și să aprobe orientările prezentate astăzi. De asemenea, Comisia așteaptă cu interes o dezbatere fructuoasă cu Parlamentul European pe tema priorităților de politică ale zonei euro și ale UE în general, precum și o colaborare sporită cu partenerii sociali și cu părțile interesate de la toate nivelurile, în contextul semestrului european.

România, regres faţă de recomandările MCV din 2017

*În raportul adoptat de Comisia Europeană în 13 noiembrie 2018 se subliniază mai multe aspecte în care se observă probleme, în special în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt

    Comisia Europeană a adoptat în 13 noiembrie 2018, în contextul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), raportul privind progresele înregistrate de România în direcţia îndeplinirii angajamentelor asumate în ceea ce priveşte reforma judiciară şi combaterea corupţiei. Analizând evoluţia situaţiei din noiembrie 2017 până în prezent, se constată că, deşi România a întreprins, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV, unele măsuri în sensul punerii în aplicare a celor douăsprezece recomandări finale emise de Comisie în ianuarie 2017, evoluţiile recente au însemnat un regres faţă de progresele de până acum şi au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017. Această constatare este valabilă în special în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de astăzi sunt formulate, de asemenea, o serie de recomandări suplimentare care ar trebui puse în aplicare fără întârziere.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele al Comisiei Europene, a afirmat că „este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său„.

Se poate citi în raport că, în cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiţionată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani. Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil. Comisia a observat, de asemenea, că factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra înregistrării de progrese în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. În această privinţă, în raport se subliniază faptul că existenţa unor mijloace de informare în masă libere şi pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acţiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupţie.

Cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Junckerla începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii. Pentru remedierea situaţiei, se recomandă următoarele măsuri pentru: 1) Legile justiţiei – suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare; revizuirea legilor justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO); 2) Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar – suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie; relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie; numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017; 3) Codul penal şi Codul de procedură penală îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală; relansarea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul mCv şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situaţia şi va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esenţială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună şi pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menţiona în raportul din ianuarie 2017.

Rapoartele MCV pot fi vizualizate la https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/effective-justice/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm/reports-progress-bulgaria-and-romania_ro

** * La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit (şi România a fost de acord cu) mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) pentru evaluarea progreselor înregistrate de România în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei. Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţiile internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei şi metodologia MCV s-au bucurat în mod constant de sprijinul ferm al Consiliului de Miniştri, afirmat în concluziile Consiliului publicate după fiecare raport.

Deputat liberal Antoneta Ioniță, raport de bună activitate parlamentară în ultima sesiune

*Brăilenii care au trimis, prin votul lor, un medic în Camera Deputaților se pot declara mulțumiți * Parlamentarul brăilean a înregistrat 32 propuneri legislative, 9 declarații politice, a interpelat de 15 ori miniștrii puterii politice prin întrebări incomode  

 

Medic Antoneta Ioniță,
deputat PNL

Deputatul Antoneta Ioniță – medic de familie, fost șef al Unității de Primiri Urgențe din Spitalului Județean de Urgență Brăila, președinte al Organizației de Femei Liberale (OFL https://www.facebook.com/OFLBraila/) Brăila – își prezintă în rezumat activitatea din ultima sesiune parlamentară: 32 propuneri legislative, 15 întrebări și interpelări adresate miniștrilor, nouă declarații politice, 14 luări de cuvânt în plen, zeci de ore de audiențe acordate la cabinetul parlamentar din Brăila, participări la evenimente și întâlniri publice semnificative.

Pentru că vine din sistemul medical, pe care nu l-a părăsit (de câte ori se întoarce acasă, merge la cabinetul medical propriu și are grijă de pacienți), Antoneta Ioniță și-a concentrat atenția pe hibele sistemului și pe dificultățile cu care se confruntă pacienții. Astfel că activitatea parlamentară din această sesiune s-a concentrat pe remedierea unor probleme ale sistemului sanitar, aspecte care afectează direct bolnavii: criza citostaticelor, subfinanțarea asistenței medicale primare, desele disfuncționalități în sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dispariția medicamentelor generice de pe rafturile farmaciilor, rezolvarea situaţiei Serviciului Judeţean de Ambulanţă Brăila și măsurile necesare pentru achiziţionarea de ambulanţe noi, stadiul construirii Spitalului Regional de Urgenţă Brăila – Galaţi (promis de puterea politică actuală, formată din PSD – ALDE), problema rezidenţilor în specialitatea de expertiză medicală a capacităţii de muncă în județul Brăila.

De asemenea, una dintre cele mai importante și recente intervenții ale deputatului Antoneta Ioniță a vizat plafonul la medicamentele compensate. După o primă intervenție parlamentară (https://brailachirei.wordpress.com/2018/07/17/majorari-ale-plafonului-de-acordare-a-medicamentelor-compensate-si-gratuite-la-presiunile-liberalilor/), medicul a reușit să crească de la 700 la 900 de lei plafonul de venit al unei persoane pentru care statul suportă 90% din compensarea unei rețete. În luna iulie, deputatul brăilean a constatat o anomalie, odată cu majorarea pensiilor: “În urma majorării pensiilor cu câțiva lei, milioane de pensionarii s-au trezit în situația de a încasa puțin peste 900 de lei, dar să piardă 40% din compensarea prețului la medicamente, mai exact de la 90%, la 50%. Am solicitat majorarea plafonului, iar presiunile exercitate de parlamentarii PNL și-au atins scopul și au  determinat Guvernul să ia în discuție situația pensionarilor și majorarea la 990 de lei a plafonului până la care ei beneficiază de compensarea cu 90% a prețului medicamentelor. Am spus de la început că majorarea punctului de pensie, fără alte măsuri compensatorii este o ipocrizie. Acest Guvern, cu o mână dă, iar cu două ia înapoi, însă important este să dea bine la statistici. Ar fi fost o adevărată lovitură pentru milioane de pensionari să plătească și mai mult pentru medicamente, în condițiile în care deja plătesc mai mult pentru alimentele de bază, pentru energie electrică și gaze”, explică Antoneta Ioniță.

Tot în urma unei interpelări către ministrul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a anunţat că va dezvolta programele naţionale de sănătate destinate afecţiunilor mintale şi celor neurologice degenerative. Una dintre marile bătălii rămâne sistemul medicinei de familie, atât de important, dar tratat cu atât de puțină responsabilitate de guvernanți. ”Cu regret remarc faptul că Ministerul Sănătății nu pare a fi sensibil la soarta medicilor din sistemul de medicină de familie. Repetatele intervenţii pe care le-am avut în legătură cu subiectul subfinanţării acestui segment au fost tratate cu superficialitate, de o guvernare care a încălcat grav proiectul propus în campania electorală. În continuare, finanţarea echitabilă a medicinei primare va fi una dintre priorităţile mandatului meu. Cred cu tărie că doar prin educaţie şi un sistem de sănătate funcţional această societate îşi va recâştiga respectul de sine”, spune Antoneta Ioniță.

Parlamentarul liberal ține să le mulțumescă locuitorilor județului Brăila pentru sprijinul acordat și îi invită să urmărească activitatea sa parlamentară pe pagina de Internet a Camerei Deputaților (http: www.cdep.ro). Pe cei care doresc să intre în dialog direct, îi așteaptă la Cabinetul Parlamentar din Brăila, B-dul Independenţei nr. 8, Bloc B1, sc. 4, et. 1, județ Brăila, iar comunicarea electronică se poate realiya prin intermediul antoneta.ionită@cdep.ro

Știu că mulți dintre brăileni și-au pierdut încrederea într-o clasă politică dominată prea mult de interese personale. Înainte de a fi deputat, eu sunt mamă, sunt medic, sunt soție și știu ce înseamnă responsabilitatea cuvântului rostit și a promisiunii făcute. Vă asigur că nu mă duc la București în plimbare. Întreaga mea activitate din Parlamentul României înseamnă grijă pentru semenii mei și pentru problemelor lor. Înseamnă responsabilitate față de brăilenii care mi-au acordat încrederea și speranța lor. Vreau să mă uit cu seninătate în ochii fiecăruia, în ochii copiilor mei și în ochii propriei mele conștiințe și să simt că mi-am făcut datoria”, transmite brăilenilor deputatul liberal Antoneta Ioniță.

Provocările societății civile din UE. Raportul Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale

*Eveniment organizat marţi, 19 iunie 2018, de Reprezentanța Comisiei Europene în România şi FRA

Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCER) și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA http://fra.europa.eu/en/cooperation/civil-society) prezintă marți, 19 iunie 2018, de la ora 10.00 raportul FRA privind provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE, publicat la inceputul anului. Prezentarea va avea loc la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, Sala Nicolae Titulescu, etaj 1, Strada Vasile Lascăr nr. 31, Bucureşti.  

Raportul, publicat la începutului anului 2018, realizat de Waltraud Heller – director Program FRA, Civil Society Cooperation – va fi prezentat de autorul lui. De asemenea, Angela Cristea – șeful RCER – va deschide evenimentul, iar Csaba Asztalos – președinte Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării –  va participa la discuţii. Un rezumat al raportului în fra-2018-challenges-facing-civil-society-summary_ro (click pe document în format PDF pentru detalii).

** * Comisia Europeană derulează mai multe activităţi (https://europa.eu/european-union/topics/justice-home-affairs_ro) în domeniile justiției și drepturilor fundamentale. Se pot afla mai multe informaţii accesând link-ul ataşat.

Deputat Antoneta Ioniţă: „a fi politician nu este un privilegiu, ci o datorie”

*Este medic şi deputat PNL de Brăila, circumscripţia nr. 9 din judeţ Brăila * Aşa cum îi stă bine unei persoane publice, îşi prezintă – public – activitatea parlamentară din 2017

 

Antoneta Ioniţă, medic şi deputat PNL

Medicul brăilean Antoneta Ioniţă, deputat în Parlamentul României din partea Partidului Naţional Liberal (PNL) Brăila unde conduce şi Organizaţia Judeţeană de Femei (https://brailachirei.wordpress.com/2017/10/26/deputat-antoneta-ionita-medic-noul-presedinte-la-organizatia-de-femei-pnl-braila/), încheie 2017 prezentând public raportul de activitate parlamentară (n.red. Aşa cum îi stă bine unei personae publice!). Îl publicăm mai jos, aşa cum l-am primit (şi cum este postat, de altfel, şi la https://www.facebook.com/AntonetaIonitaPNL/ pagina din reţeaua Facebook a parlamentarului).

Activitatea mea politică în anul 2017 în calitate de deputat al PNL Braila, membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, se compune din 21 declarații politice, 34 luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaților, 11 întrebări adresate miniștrilor, 44 propuneri legislative la care am fost co-semnatar, participări la conferințe, seminarii și grupuri de lucru, întâlniri și audiențe cu cetățenii. 

Declarațiile politice au atins subiecte precum situația Asistenței Medicale Primare și finanțarea acesteia, criza citostaticelor din România precum și exportul paralel de medicamente, condițiile dezastruoase din spitalele de stat, examenul de rezidențiat, neajunsurile bolnavilor de diabet zaharat insulinodependent, programul „Masă la școală”, ajutoarele sociale. Ca urmare a implicării mele în problemele comunității și a sesizărilor primite la Biroul parlamentar, dar si dupa numeroase discuții cu medicii de familie și reprezentanții acestora, am depus și susținut în Parlament un amendament la Legea Bugetului de Stat pe anul 2018, prin care am cerut creșterea finanțării Asistenței Medicale Primare cu 250.000 mii lei, întrucât este necesar să se aducă medicina primară la nivelul de 12 din FNUASS și medicii de familie nu au primit nici o creștere semnificativă în ultima perioadă, cu toate că asigură circa 70-80% din serviciile medicale din sistem. Am atras atunci atenția asupra faptului că, începând cu luna ianuarie 2018, medicii de familie nu vor mai semna actele adiționale la contractele cu casele de asigurări, iar centrele de permanență riscă să fie închise. Deși amendamentul meu a fost respins în plenul Parlamentului, la numai o zi de la dezbatere și vot, ministrul sănătății anunță că a suplimentat bugetul Asistenței Medicale Primare cu 278.000 mii lei, ceea ce mă face să consider că la această creștere a finanțării  am contribuit și eu prin numeroasele mele intervenții în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților. Ași dori să amintesc inclusiv întrebarea pe care i-am adresat-o domnului ministru privind o sumă de Cheltuieli Social Culturale în valoare de 279.000 mii lei la rectificarea bugetară pe anul 2017, sumă despre care nu știu nici până acum ce reprezintă în bugetul sănătății.  

 Pe parcursul întregului an 2017, am formulat o serie de întrebări către miniștrii de resort, si anume: elaborarea unui plan național de combatere a infecțiilor nosocomiale din spitale, elaborarea unui program național pentru demență,  măsuri urgente care se impun pentru rezolvarea situației parcului auto al Serviciului Județean de Ambulanță Brăila, situația numărului rezidenților în specialitatea de expertiză medicală a capacității de muncă având în vedere faptul că Serviciul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Brăila nu are medici, criza citostaticelor, posibilitatea creșterii plafoanelor pentru medicamentele compensate la pensionari, posibilitatea scoaterii taxei apei pluviale din facturile de consum ale apei menajere.

          În urma interpelării către ministrul sănătății și ministrul muncii și justiției sociale, prin care solicitam creșterea plafonului medicamentelor compensate cu 90% pentru pensionari, începând cu data de 1.07.2017 plafonul de prescriere a acestor medicamente a crescut de la 700 RON la 900 RON. Tot în urma unei interpelări făcute de mine către ministrul sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că își propune să dezvolte programele naționale de sănătate care țintesc anumite afecțiuni mintale și neurologice degenerative.

          Am participat la mai multe conferințe  și evenimente, dintre care amintesc Eliminarea hepatitei cronice cu virus C în România, Prevenția cancerului de col uterin și a bolilor asociate cu infecția cu HPV, Ziua Mondiala de luptă împotriva Accidentului Vascular Cerebral, Femeile și diabetul – dreptul nostru la un viitor sănătos, Stop violenței împotriva femeilor, Ziua Mondială a  medicilor de familie, dezbatere privind legea vaccinării, dezbatere cu reprezentanți ai principalelor  ONG-uri privind un proiect de lege care își propune să se desființeze aceste organizații care n-ar depune rapoarte publice cu donatorii.  

          Cred cu tărie, ca a fi politician nu este un privilegiu, ci o datorie, și voi continua, și în 2018, să duc la îndeplinire această datorie față de brăileni și față de țară” –

Deputat PNL Brăila, Antoneta Ionița