Arhive etichetă: refugiati

Școala de vară, la Casa Corpului Didactic Brăila

*Activități creative și educative pentru preșcolari și elevi din medii defavorizate, dintre cei cu părinți plecați în străinătate, refugiați din Ucraina, în perioada iulie – august 2022

La Casa Corpului Didactic (CCD) Brăila a avut loc Școala de vară, în perioada iulie – august 2022, cu secțiunile ”Suntem speciali”, ”Suntem creativi!” și cu activități interculturale pentru copiii refugiaților/ migranților care domiciliază în prezent în Brăila.

Prof. dr. Cristina Elena Anton – directorul CCD Brăila – oferă detalii despre acest proiect care și-a propus să contribuie la creşterea motivaţiei învăţării pentru a asigura tuturor elevilor şanse egale la educaţia de bază, să contribuie la prevenirea şi combaterea fenomenului de abandon şcolar.

Obiective: *petrecerea unei perioade din vacanța de vară într-o manieră creativă, care să stimuleze imaginația și creativitatea copiilor, dar și a copiilor cu cerințe educaționale speciale, unii care provin din grupuri dezavantajate, alții cu părinți plecați în străinătate și lăsați în grija bunicilor, copii care provin din familii monoparentale, refugiați din Ucraina sau, pur și simplu, copii abandonați de unul dintre părinți; *dezvoltarea abilităților personale ale copiilor, cu precădere abilități de comunicare, gestionarea emoțiilor negative, stimularea imaginației, împărtășirea experiențelor personale; *dezvoltarea cunoștințelor TIC și a competențelor lingvistice; *conștientizarea părinților cu privire la rolul lor în dezvoltarea și educația propriilor copii; *creșterea implicării părinților în activitatea școlii.

Grupul țintă direct a fost format din elevi ai claselor primare și gimnaziale, elevi refugiați. Grupul țintă indirect al proiectului îi reprezintă părinții elevilor, cadre didactice, comunitatea locală.

Rezultatele au fost încă din primul moment vizibile. Elevii s-au arătat interesați de activități, și-au pus în valoare și cunoștințele TIC și competențele lingvistice, au primit sarcini de învățare pentru tot parcursul anului școlar, s-au bucurat de mediul atractiv, modern al procesului instructiv-educativ.

Au participat elevi și preșcolari cu părinți de la Școala Gimnazială Vădeni, Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” din municipiul Brăila, Școala Gimnazială Surdila Găiseanca, Școala Gimnazială „A. S. Puskin”, Școala Gimnazială Cazasu, Grădinița PP nr. 11 Brăila, Grădinița nr. 51 Brăila.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine 

La Brăila, aproape 200 de refugiați ucrainieni

*Situația din 17 martie 2022, oferită de Prefectură

La Brăila se află 189 de refugiați ucrainieni, din datele oferite de Prefectură pentru data de 17 martie 2022. Ar putea sosi mai mulți pentru că la Brăila sunt disponibile 844 locuri de cazare pentru migranții din Ucraina aflați în tranzit.

La brăileni acasă sunt ocupate 59 de locuri, totalul spațiilor anunțate disponibile de persoane fizice fiind 116 locuri. Alți ucrainieni sunt cazați în spații puse la dispoziție de primării, hoteluri, asocații etc, în municipiu și județ: 29 la Șuțesti (din 36 de locuri amenajate); 18 la cămin Diaconia (din 22); 6 la hotel Sport (din 32); 42 la centrul Golgota (din 42); 11 la asociația Damaris Tina (din 20); 3 în parohia Sf. Filofteia (din 13); 25 la hotel Adriano (din 50); 5 la Câineni Băi în Vișani (din 9); 15 la hotel GBC (din 35); 9 la hotel Triumph (din 25); 8 la Lotca Fermecată în Cazasu (din 10);18 la Reset Ballroom (din 18).

Nota red. În conformitate cu noile norme legislative (Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea mecanismului de decontare din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență a cheltuielilor cu hrana cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina găzduiți de persoane fizice, precum şi pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne – text publicat pe site Ministerul Internelor la 11 martie 2020 în https://webapp.mai.gov.ro/frontend/documente_transparenta/440_1646981063_Nota%20de%20fundamentare.pdf), cei care găzduiesc refugiați din Ucraina pot primi bani pentru acest serviciu (câte 20 lei pe zi vor primi persoanele fizice reprezentând cheltuieli cu hrana) – trebuie să depună o cerere în acest sens.

Deci, persoanele fizice care găzduiesc refugiaţi trebuie să depună la primărie, în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni, o cerere în care să fie numărul persoanelor găzduite, numele și prenumele lor, localitățile din care aceștia declară că provin și intervalul de timp din luna anterioară pentru care se cere decontarea cheltuielilor cu hrana.  Cererea trebuie însoțită de o declarație pe propria răspundere, de o copie a actului de identitate al celui care solicită banii și de documente care atestă dreptul de folosință a locuinței în care găzduieşte refugiaţii din Ucraina.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Інформація для людей, які тікають від війни в Україні. Informații utile pentru cetățenii ucrainieni

*Echipe de la UE organizat, pe site, detalii care să îi ajute pe cei care fug de război

Echipe de la Uniunea Europeană au organizat, pe site, informații utile pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina – detalii la https://europa.eu/!kDtt74

Інформація для людей, які тікають від війни в Україні

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/stronger-europe-world/eu-solidarity-ukraine/eu-assistance-ukraine/information-people-fleeing-war-ukraine_uk

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Donații către Crucea Roșie, și prin SMS (2 euro)

*Mesaje la 8825 cu textul UMANITATE * Echipa Crucii Roșii va folosi banii pentru ajutoarea refugiaților, dar și a ucrainienilor rămași acasă

Ne putem implica în campania umanitară derulată de Crucea Roșie Română în sprijinul refugiaților ucrainieni foarte ușor, fără să ajungem la magazinele partenere unde se pot oferi alimente. Pur și simplu, donând 2 euro prin intermediul unui mesaj de pe telefonul mobil, la 8825, cu textul UMANITATE

Echipa Crucii Roșii cumpără ce e nevoie, din banii strânși, atât pentru refugiații de pe teritoriul României – sunt grupe de voluntari organizate la toate punctele de frontieră cu Ucraina – dar și pentru ucrainienii rămași acasă.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Războiul… cu chip de copil

*Cum ne uităm în ochii micuților, largi deschiși către lume, nevoiți să fugă de acasă cu mama și cu alți frați?!?

Simțim că în Ucraina e război, știm că se aruncă bombe și se împușcă. Am aflat cu toții – și mai sunt, din nefericire, unii care nu văd evidența – că atacul armatei ruse este complet nejustificat. Iar luptele continuă: atacatorul, înverșunat (un conducător al rușilor cu ifose de urmaș al imperiului sovietic, nici nu merită să îi mai spunem numele) vrea să cucerească, iar ucrainienii se apără – spre cinstea lor, încă foarte bine.
Dar dincolo de această realitate, pe care cu greu o putem schimba deocamdată, există drama populației civile. Nu doar a celor care trebuie să își continue existența printre gloanțe și bombe, ascunși în spatele ferestrelor camuflate sau în adăposturi subterane când se trage, ci și drama refugiaților, a celor care își adună puterea să plece – unde văd cu ochii, cum spunea povestea – cât mai departe de țară și de granițele care acum au gust de moarte.
Cum te uiți în ochii copiilor care încearcă să înțeleagă fuga de acasă, cu te miri ce în bagaje și fără răspunsul la întrebarea „când ne întoarcem acasă?”… ufff… Cum ne uităm în ochii lor?!?

Foto (via dw.com) de la punctul de trecere al frontierei Porubne – Siret

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Exodul urcrainian, mai cu seamă către Polonia

*Peste jumătate de milion de refugiați au trecut granița poloneză, de la începutul războiului pe teritoriul Ucrainei

Invadarea rusă face că ucrainienii – femei, copii, bătrâni (bărbații în putere au fost obligați să își apere neamul) – să încerce orice cale pentru a se salva din acest război nemilos pornit de Vladimir Putin împotriva țării lor. Cei mai mulți trec granița Poloniei unde până astăzi, 4 martie 2022, au ajuns peste jumătate de milion de persoane devenite, prin forța împrejurărilor, refugiați.
Via Ambasada Poloniei la Bucureşti / Ambasada RP w Bukareszcie

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Emigranţi, refugiaţi şi avantajul în UE de a învăţa limbi străine

*Prin intermediul Platformei Erasmus+ de sprijin lingvistic online, disponibilă şi pentru profesori, studenţi, voluntari SEV

Uniunea Europeană este de câţiva ani ţinta unui flux de emigranţi şi, din motive de război, refugiaţi care speră nu neapărat să aibă o viaţă mai bună, cu toate că asta în mod clar se întâmplă pentru cei din urmă, ci să rămână pur şi simplu în viaţă. Fie că sunt români din mediului rural – ca cei din Vrancea unde sărăcia îşi spune din plin cuvântul – care pleacă în ţări ca Spania, Italia, Portugalia pentru a găsi ceva de muncă fără să fie întrebaţi de acte de studii, fie că sunt sirieni, irakieni cu toţii găsesc în UE un loc care să poată deveni la un moment dat un nou „acasă”.

Chiar dacă subiectul a suscitat şi mulţime de declaraţii politice dintre cele mai surprinzătoare, de la acceptarea fără rezerve a unui număr oricât de mare de refugiaţi cum a făcut cancelarul german Angela Merkel şi până la opoziţia unor state care nu ar fi avut motive temeinice să se sperie de asemenea fenomen – Cehia, România, Slovacia, Ungaria (în 2015 se opunea clar cotelor de refugiaţi propuse la nivelul Comisiei Europene mai ales când venise vorba de relocarea celor 120.000 de refugiaţi aflaţi deja în Grecia, Italia, Ungaria), în final cu toţii ajungem să înţelegem că mişcarea umană liberă în afara graniţelor trebuie să rămână una posibilă. În fond, ce pierde România dacă la acest moment (iulie 2017) are peste 700 de refugiaţi sosiţi din Siria cei mai mulţi, dar şi din Irak, Yemen, Eritreea? Sau ce pierd italienii dacă salvează câteva sute de refugiaţi care vin pe calea apei din ţările unde nu ar supravieţui? Nu pierde nimeni, din contră. 

Este adevărat şi că emigranţii, refugiaţii trebuie să se supună legilor ţărilor unde vin. În plus, trebuie să înveţe limba ca să ajungă să se poată descurca în conversaţii simple, să ajungă să-şi câştige traiul. Acesta este din urmă devine un atu al emigrarii şi refugiului: învăţarea unei limbi străine.

Cei aflaţi în situaţii de care am menţionat, dar şi alte persoane care pur şi simplu doresc să se familiarizeze cu altă limbă decât cea nativă, pot utiliza Platforma Erasmus+ de sprijin lingvistic online (OLS – mai multe la https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/6dffe2b1-61f4-11e7-9dbe-01aa75ed71a1/language-ro?WT.mc_id=Selectedpublications&WT.ria_c=677&WT.ria_f=664&WT.ria_ev=search) care oferă online cursuri de limbă  în bulgară, cehă, daneză, germană, greacă, engleză, spaniolă, franceză, croată, italiană, maghiară, olandeză, poloneză, portugheză, română, slovacă, finlandeză și suedeză pentru studenţii din învătământul superior (HE), cursanţii din sistemul de educaţie și formare profesională (VET) și voluntarii din Serviciul European de Voluntariat (SEV) care participă la programul Erasmus+. Mai multe informaţii prin acces la http://bit.ly/NAsContacts 

          Comisia Europeană a extins (anunţ în prima parte a lunii iulie 2017) acest serviciu în mod gratuit pentru 100 000 de refugiaţi pentru următorii 3 ani. OLS poate fi folosit oricând, de pe orice dispozitiv cu conexiune la internet. Cursurile de limbă OLS includ mai multe module care acoperă diferite competenţe lingvistice, precum și instruire în timp real, interactivă – cursuri online cu acces nelimitat pentru toţi utilizatorii MOOC, ședinţe de meditaţii și forumuri.

Buget de la Fondurile Structurale pentru rezolvarea crizei refugiatilor

* Comisarul european Corina Cretu anuntă disponibilitatea a 20 miliarde euro in perioada de programe 2014 – 2020, dar si posibila influenta a programelor de cooperare transfrontalieră și a strategiilor macro-regionale pentru acelasi subiect 

Problema refugiatilor din Siria si Libia, in principal, care vin in număr tot mai mare in acest an către Uniunea Europeană, solicită la maximum efortul de cooperare europeană la cel mai inalt nivel, motiv pentru care astăzi, 23 septembrie 2015,  liderii UE se intalnesc la Bruxelles in sesiune extraordinară a Consiliului European. Subiectele principale de dezbatere sunt planul de distribuire a unui număr mare de refugiati – se pare, cam 120.000 – si un plan de masuri referitoare la imigratie. Presedintele Klaus Iohannis – n.red. care s-a tot razgandit in privinta numarului de refugiati pe care ii poate gazdui Romania (initial cifra a fost in jur de 1700, acum se discuta despre vreo 4000 – 4500)  va fi prezent la acest summit ce urmeaza unei alte reuniuni la nivel inalt – Consiliul JAI, din 22 septembrie 2015 – unde s-au decis „cotele” de refugiati pe care să le primească fiecare tară membră UE; Romania, Cehia, Slovacia si Ungaria au votat la acest consiliu impotriva sistemului de relocare a imigrantilor in cote obligatorii, iar Finlanda s-a abtinut de la vot – aceasta nu schimbă, insă, situatia. Există, de asemenea, posibilitatea ca UE sa acorde asistentă financiară Turciei, Iordaniei, Libiei – tări vecine cu Siria, tări ce găzduiesc aproape 4 milioane de refugiati; ajutand aceste tări si agentiile ONU ce lucrează cu refugiatii, UE speră să oprească solicitantii de azil să mai vină in Europa. corina_cretu

In acest context, si înaintea reuniunii Colegiului Comisarilor, Corina Cretu (foto)  – comisar european pentru Politică regională – a facut urmatoarea declarație privind rolul Politicii de Coeziune în integrarea migranților și a refugiaților: „Prima noastră prioritate este să acționăm imediat în criza refugiaților ca o Uniune. Comisia Europeană s-a pronunțat în mod constant și continuu pentru un răspuns european coordonat. Astăzi am adoptat măsuri operaționale concrete pentru a preciza care este calea de urmat, iar președintele CE, Jean-Claude Juncker, va prezenta aceste măsuri șefilor de stat și de guvern în această seară. În calitate de Comisar European pentru Politica Regională, consider că este extrem de important să subliniez faptul că statele membre au deja la dispoziție, în cadrul noilor programe pentru perioada 2014 – 2020, un buget consistent cu ajutorul căruia pot să finanțeze o gamă largă de proiecte menite să susțină integrarea eficientă a migranților legali și a refugiaților. Mă refer în mod concret la investiții în domenii precum: integrarea socială, sănătatea, educația, infrastructura necesară pentru îngrijirea copiilor, precum si revitalizarea zonelor urbane defavorizate. Acolo unde este cazul, astfel de măsuri ar putea fi cuprinse întrun program integrat de dezvoltare urbană. În prezent analizăm cum putem contribui cu ajutorul Fondurilor Structurale la integrarea socială a migranților legali și a refugiaților. Cu o alocare de 20 miliarde de euro pentru toate statele membre în perioada de programare 2014 – 2020, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) joacă un rol important în această privință. Mai mult decât atât, așa cum am anunțat deja, analizăm cum ar putea contribui și fondurile europene din cadrul programelor de cooperare transfrontalieră și a strategiilor macro-regionale la găsirea unor soluții suplimentare pentru criza migranților. Desigur, rămâne la latitudinea statele membre să identifice exact care sunt tipurile de investiții de care au mai multă nevoie în contextul actual și pe care le pot realiza prin intermediul Fondurilor Structurale. În calitate de Comisar European pentru Politică Regională voi face tot ce îmi stă în putință, în limita regulamentului actual, pentru ca împreună cu serviciile mele, să găsim cea mai bună soluție pentru a ajuta statele membre să se adapteze mai ușor la noul context și să răspundă cât mai rapid provocărilor generate de fenomenul migrației„.