Arhive etichetă: regina Maria

Regina Maria, subiect de documentar pentru Stéphane Bern la Secrets d’Histoire

*”Marie de Roumanie – l’étonnante reine des Carpates” a fost deja difuzat, cu succes, pe canalul France 3 în seara de 24 ianuarie 2022

Regina Maria este subiect de documentar pentru istoricul și omul de televiziune francez Stéphane Bern. Filmul (încărcat înrte timp și pe canalul You Tube – poate fi urmărit și direct din pagina noastră web), pregătit vreme de un an și jumătate de echipă, a fost difuzat, în premieră, în cunoscuta emisiune ”Secrets d’Histoire” luni, 24 ianuarie 2022, pe France 3.

Luca Niculescu – ambasadorul român în Franța – a anunțat cu ceva rveme în urmă acest eveniment, după ce a avut o plăcută întâlnire cu Stéphane Bern: „În intervenția sa, Stéphane Bern a povestit cum i-a venit ideea filmului: acum doi ani, când a asistat la inaugurarea Promenadei Regina Maria, pe cheiul Senei. Iar noi ne bucurăm că peste câteva zile câteva milioane de francezi vor urmări povestea emblematică a reginei care a făcut atât de mult pentru România„.

Povestea din documentar cuprinde interviuri cu istorici francezi și români, imagini de arhivă și filmări din România la Peleș, Bran, Muzeul Cotroceni, Curtea de Argeș, Carpatii etc. așa că merită să facem și noi încă o dată (chiar dacă știm despre ce e vorba) călătoria atractivă. Regina Maria merită asta!

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

„Inima nomadă a Marii Uniri”, proiecţie la Muzeul Brăilei „Carol I”

*În 17 noiembrie 2018 * Pelicula care are în centrul de interes pe regina Maria a fost realizată prin proiectul cultural omonim al Asociaţiei Pentru Dialog Intercultural şi finanţat de Ministerul Culturii

Muzeul Brăilei „Carol I” a găzduit sâmbătă, 17 noiembrie 2018, proiecţia filmului documentar „Inima nomadă a Marii Uniri” realizat Tania Nicolau şi conferinţa cu tema „Centenarul României Mari”, la sediul central din Piaţa Traian, Evenimentul a avut loc în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sala de la etajul I a sediului central muzeal, numită astfel la iniţiativa managerului Ionel Cândea la 20 ianuarie 2018 – Ziua municipiului Brăila, când s-au aniversat 650 ani de atestare documentară). Au prezentat Ghena Pricop – şef Secţia Istorie a Muzeului Brăilei „Carol I”, Tania Nicolau -preşedintele Asociaţiei Pentru Dialog Intercultural şi istoricul Cristian Moşneanu. Foto (dreapta) de la eveniment de Gabriel Stoica de la Muzeul Brăilei „Carol I”. 

Filmul aduce în centrul atenţiei personalitatea reginei Maria (https://www.reginamaria.ro/regina-ne-a-unit) – numele întreg, Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg-Gotha (29 octombrie 1895. Anglia – 18 iulie 1938, Sinaia, România), a doua regină a României, soţia regelui Ferdinand I, cu rol important în actul Marii Uniri de la 1918 împreună cu regescul său soţ.
** *  Filmul a fost realizat urmare a proiectului cultural omonim iniţiat de Asociaţia Pentru Dialog Intercultural, proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Parteneri în priiect sunt Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Brăilei „Carol I”, SNSPA București, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Muzeul Municipal Curtea de Argeş, CEPC Oneşti, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi din Republica Moldova.