Pesta porcină africană în România: în 10 judeţe, afectate 165 localităţi. Ucişi 123.000 porci

*Cifra este dată la 29 agust 2018, dar mai urmează şi alte sacrificări * Situaţia este departe de a fi ţinută, din păcate, sub control deoarece focare s-au înmulţit nepermis de repede şi de mult * Au fost deja semnalate cazuri şi la ferme mari, cel puţin două fiind complet destructurate

Miercuri, 29 august 2018, a fost şedinţă de urgenţă la Ministerul Afacerilor Interne, Comitetul de monitorizare a pestei porcine africane analizând evoluţia focarelor de pestă porcină africană care au cuprins 10 judeţe. Trei oficiali au încercat să răspundă şi preşedintelui Klaus Iohannis (https://brailachirei.wordpress.com/2018/08/29/presedintele-iohannis-cerere-catre-guvern-de-urgente-masuri-contra-pestei-porcine-africane/) cum că pesta porcină africană ar fi ţinută sub control în ţara noastră (notă. Din păcate, nu au reuşit!). În conferinţa susţinută de Petre Daea – ministrul Agriculturii, Geronimo Brănescu – şeful Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA) şi Raed Arafat – Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretar de stat în Ministrul Internelor – s-a precizat că 123.000 de porci au fost uciși în România în acest an de pesta porcină africană, că este cea mai mare epidemie din ultimii 50 de ani. Ministrul Daea a afirmat că pentru despăgubiri se va apela şi la sprijin din partea Uniunii Europene. Foto: Inquam Photos/ George Calin

Din nefericire, au fost şi sunt în continuare sacrificaţi porci în gospodăriile oamenilor, dar şi în societăţi comerciale. Una dintre acestea din urmă, Sc Carniprod din Tulcea, a pierdut 48.000 de porci în finele lunii iunie 2018 şi din acest motiv a disponibilizat aproape toţi angajaţii de la abator. O altă firmă mare de creştere a porcilor din Brăila,  SC Romsoci din comuna Tichileşti, a pierdut 35000 de porci, iar la Gropeni, tot în Brăila, crescătoria din complexul (brandul de mezeluri Marex) omului de afaceri Marin Moraru va sacrifica nici mai mult nici mai puţin decât… 140000 de porci. Precizările celor trei se află cuprinse şi în informarea postată la http://www.ansvsa.ro/blog/ (site-ul ANSVSA)

29.08.2018 Informare de presă. Actualizarea situaţiei privind evoluţia Pestei Porcine Africane

De la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în două zone geografice.

Pesta porcină africană evoluează în 10 județe, în 165 de localități, cu un număr total de 781 de focare (dintre care 11 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 40 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 123.411 porci afectați de boală. În zona de N-V a României, boala evoluează în 3 judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului a fost confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.281 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi. În data de 13.08.2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24.08.2018 a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate din judeţul Satu-Mare. În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 152 de localităţi, din judeţele: Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi şi Ilfov. Au fost ucişi 48.779 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A și în abatorul aparținând unei ferme, au fost ucişi 73.351 de porci. Au fost afectaţi 25 de porci mistreţi.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA, se prezintă astfel:

Regiunea de N-V a României: judeţul Satu-Mare – 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi; judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ; judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi:

Regiunea de S-E a României: judeţul Tulcea – 544 de focare, din care 537 focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploaţii comerciale şi 23 cazuri la mistreţi; judeţul Brăila – 34 de focare în gopodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale; judeţul Constanţa – 54 de focare în gospodăriile populaţiei; judeţul Ialomiţa – 94 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi; judeţul Galaţi – 2 focare în gospodăriile populaţiei; judeţul Ilfov – 4 focare, un focar într-o anexă a unei stâne, un focar în Pădurea Ștefănești și 2 focare în gospodăriile populaţiei; judeţul Călăraşi – 9 focare în gospodăriile populaţiei.

În ceea ce privește situația despăgubirilor proprietarilor afectați,  până la această dată au fost finalizate dosare de evaluare aferente despăgubirilor pentru un număr de 1.890  de exploatații, în valoare totală de 6.799.410 lei. Dintre acestea 84, în valoare de 222.060 de lei au fost plătite. Se află în curs de finalizare evaluarea despăgubirilor pentru 681 de exploatații. Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

 ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Detaliat, situația despăgubirilor, pe județe

Nr. crt. Județul  Nr. Localități Numar exploatații (proprietari) Valoare deconturi finalizate (mii lei) Valoare deconturi plătite (mii lei) Nr. exploatații plătite
Total, din care aferente dosarelor finalizate tehnic aferente dosarelor în lucru
1 BIHOR 10 33 26 7 206,26 0,00  0
2 BRĂILA 16 352 352 0 2.388,65 0,00  0
3 CALARAȘI 2 3 1 2 1,40 0,00  0
4 CONSTANȚA 3 76 0 76 0,00 0,00  0
5 GALAȚI 2 42 37 5 51,00 0,00  0
6 IALOMIȚA 19 1.795 1.254 541 3.062,00 0,00  0
7 SĂLAJ 0 0 0 0 0,00 0,00  0
8 SATU MARE 6 13 13 0 53,69 24,07  6
9 TULCEA 35 254 207 47 1.036,41 197,99                78
10 ILFOV 1 3 0 3                 0               0                  0
TOTAL   94 2.571 1.890 681 6.799,41 222,06  84

Serviciul Comunicare şi Logistică Documentară

Bugetul UE: politică flexibilă de coeziune după 2020 pentru coerentă dezvoltare regională

*Se pune accent pe sprijinirea regiunilor „care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE” * Corina Creţu a anunţat simplicarea normelor 

Comisia Europeană propune (29 mai 2018), pentru Bugetul 2021-2027, modernizarea politicii de coeziune – principala politică de investiții a UE, una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității în opinia comisarilor europeni. Şi în anexa Buget EU pt 2021.2027  (click pe documentul în format DOCX pentru detalii) avem şi alocările, pe ţări. Mai multe despre Buget UE pe viitor la https://ec.europa.eu/commission/future-europe/eu-budget-future_ro

    Jyrki Katainen – vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate: „În următorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor să-și modernizeze industria, să investească în inovare și va facilita tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, propunerea noastră va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil întreprinderilor în Europa, creând condiții adecvate pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investiții”.

Oficialii Comisiei consideră că economia UE este în curs de redresare, dar pentru a elimina decalajele care persistă între statele membre și între regiunile din interiorul acestora sunt necesare investiții suplimentare. Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde euro (prețuri curente – luând în considerare inflația) în angajamente pentru perioada 2021-2027, viitoarea politică de coeziune are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea acestor decalaje. Resursele vor fi direcționate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE; în același timp, aceasta va continua să fie o legătură puternică, directă între UE și regiunile și orașele sale.

Corina Crețu – Comisarul pentru politica regională: „Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor”.

Principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune

1) Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune. Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

2) O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale cu a) Investiții în toate regiunile. Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia în continuare de un sprijin substanțial din partea UE. Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată; b) O abordare adaptată. Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților; c) Inițiative la nivel local. Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local. Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.

3) Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil cu a) Simplificarea accesului la fonduri. Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE; b) Un cadru unic de reglementare. Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde șapte fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finanțate prin fonduri UE. Acesta va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU; c) Adaptarea la necesități. De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.

4) O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa. Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

Săptămâna europeană a regiunilor şi oraselor, a XIV-a ediţie la Bruxelles

*Cinci mii de participanţi, în perioada 10 – 13 octombrie 2016 *Teme de lucru: agenda urbana UE, inserţia socială şi provocările politicii de coeziune

politica_de_coeziune    La Bruxelles se reunesc din 10 octombrie până în 13 octombrie 2016, nu mai puţin de 5 000 europeni – reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, instituţii europene, parteneri economici, universităţi şi alte entităţi – pentru a participa la cea mai importantă adunare europeană din domeniul politicilor urbane şi regionale: Săptămâna europeană a regiunilor şi oraselor, a XIV-a ediţie. Cu toţii au interese comune în ceea ce priveste oportunităţile de creştere economică şi de creare de noi locuri de muncă oferite de Fondurile structurale şi de investiţii europene (Fonduri ESI). Programul complet al manifestării este disponibil in programme_full_2016 (click pe document in format PDF pentru detalii – in limba engleză) Exemplu; unul dintre atelierele de lucru este „Culture and creative industries in the Regional Smart Specialisation Strategies (R3S): how are regions handling it?” in care se discută despre faptul că dezvoltarea unei strategii de specializare inteligentă este una dintre condițiile necesare pentru gestionarea fondurilor structurale în perioada 2014-2020. organizatorii fac precizarea că mai mult de 70 dintre regiunile europene au inclus cultura și industriile creative în strategiile lor de dezvoltare regională.

Ediţia are ca teme principale Agenda Urbană a UE, inserţia socială şi provocările politicii de coeziune. „An de an, această săptămână reprezintă o oportunitate fantastică pentru a stabili contacte, a face schimburi de experienţă şi oportunităţi, a demara noi partenariate”, a precizat Corina Creţu – comisarul pentru politică regională în deschiderea sesiunii inaugurale, citată de echipa de comunicatori de la Reprezentanţa Comisiei Europene in România (pe site la http://ec.europa.eu/). Are loc – în 11 octombrie – şi ceremonia anuală a Premiilor RegioStars, unde se recompensează cele mai bune proiecte cofinanţate de UE.

Liderii comunitatilor locale au solicitat imbunatatirea politicii regionale in UE

*Pentru reguli mai simple s-a militat si la o recenta dezbatere – in plenul Comitetului Regiunilor – la Bruxelles, unde a fost prezenta si Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională

După principiul „Reguli mai simple, investiții mai eficiente”, liderii comunităților locale au solicitat îmbunătățirea politicii regionale a Uniunii Europene, iar la o recentă dezbatere la Bruxelles la care a fost prezent și Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională, membri ai Comitetului Regiunilor au reiterat solicitările anterioare de a reduce birocraţia, de a integra mai eficient finanțarea privată și de a consolida rolul autorităţilor locale şi regionale în proiectarea şi aplicarea politicii de coeziune a UE (suma alocată este 350 miliarde euro). Comitetul Regiunilor UE

Investițiile UE furnizează locuri de muncă şi dezvoltare, dar trebuie să ușurăm sarcina beneficiarilor și managerilor. Politica regională a UE reprezintă un instrument de investiţii, nu o subvenţie, şi numai lucrând împreună, reducând birocraţia şi simplificând normele îi putem spori eficiența. Lipsa de coordonare între instituţiile europene, guvernele naţionale, regiuni şi oraşe şi complexitatea normelor continuă să micșorează impactul acesteia. Pentru ca politica de coeziune să genereze creștere și inovare, acest lucru trebuie să se schimbe„, a declarat Markku Markkula – președintele Comitetului Regiunilor.

În timpul dezbaterii plenare a Comitetului Regiunilor, comisarul Corina Crețu a afirmat: „Dialogul cu liderii locali și regionali este foarte important astăzi, când Europa trece prin una dintre cele mai dificile crize din istoria sa. Politica regională poate fi parte din răspunsul la această criză, ținând cont de faptul că este singura politică a UE a cărei funcționare se bazează pe un parteneriat real cu statele membre și cu autoritățile regionale și locale. Acest an va fi dedicat implementării politicii și transpunerii obiectivelor noastre ambițioase în proiecte de înaltă calitate. Să nu uităm că politica de coeziune a făcut eforturi serioase pentru a răspunde provocărilor legate de performanță. Activitatea Comitetului Regiunilor va fi esenţială pentru a angaja actorii regionali și locali în dezbaterea cu privire la viitorul politicii noastre de coeziune”.

Comitetul Regiunilor susține că este necesară creșterea capacității autorităților locale și regionale, dar și sporirea asistenței tehnice pentru a maximiza absorbția fondurilor. Se cere ca excesul de norme introduse de statele membre să fie evitat, deoarece îngreunează atingerea obiectivelor. Comitetul – adunarea autorităților locale şi regionale ale UE – apreciază eforturile Comisiei Europene de a simplifica acordarea finanțărilor prin politica de coeziune, dar susţine că ar fi fost necesare unele îmbunătăţiri ale normelor în vederea implementării proiectelor în actuala perioadă de programare (2014 – 2020). Comitetul Regiunilor a dezbătut şi adoptat, în plen, poziţia sa cu privire la evaluarea impactului asupra bunăstării regionale şi a solicitat introducerea de noi indicatori.

Dacă vrem să direcționăm investițiile UE acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, indicatorii sociali şi de mediu ar trebui introduși în completarea PIB-ul la evaluarea bunăstării regionale”, a declarat Catiuscia Marini – preşedintele regiunii Umbria, responsabilă cu opinia Comitetului Regiunilor pe această temă.

Ca parte a unei potențiale reforme după 2020, Comitetul Regiunilor analizează politica de coeziune a UE prin intermediul unei conferinţe ce va avea loc în data de 3 martie 2016 și prin adoptarea unei opinii la sfârșitul anului 2016, se arată intrun comunicat transmis de la cabinetul comisarului Corina Crețu.

Consultare publică, in UE, pe tema cooperării transfrontaliere

*Până la jumătatea lunii octombrie 2015, funcționarii Comisiei vor vizita 11 regiuni de frontieră din Europa, pentru a se întâlni cu cetățenii și cu reprezentanții lor și pentru a examina bunele practici *Consultarea se incheie in decembrie 2015

Plenary session in Brussels - week 46 2014    Comisia Europeană a lansat, cu ocazia Zilei cooperării europene – 21 septembrie, o consultare publică privind obstacolele încă prezente aflate în calea cooperării transfrontaliere. Aflată la Viena unde a lansat consultarea, Corina Crețu (foto) – comisarul european pentru politica regională, a declarat: „Mai mult de 10 miliarde EUR provenind din fondurile politicii de coeziune vor fi investite în regiunile noastre în perioada 2014-2020, pentru a promova cooperarea transfrontalieră. Însă finanțarea nu este suficientă și sunt convinsă că putem face mai mult. În cursul acestui mandat, Comisia intenționează să formuleze propuneri concrete pentru a rezolva chestiunile transfrontaliere care persistă și, în acest scop, avem nevoie de contribuția prețioasă a cetățenilor care se confruntă zilnic cu aceste obstacole. Contez pe dumneavoastră nu numai să participați în număr mare la această consultare, ci și să difuzați mesajul și să încurajați cetățenii, organizațiile și întreprinderile să răspundă”. Evenimentul are loc la o săptămână după celebrarea celei de-a 25-a aniversări a Interreg – cadrul general al programelor de cooperare transfrontalieră din cadrul politicii regionale.

Motivatia rezidă in faptul că există incă numeroase frontiere juridice și administrative care constituie o povară pentru activitățile transfrontaliere astfel că, în regiunile de frontieră, un potențial economic semnificativ rămâne neexploatat. Prin intermediul acestei consultări publice, Comisia Europeană va putea lua în considerare opiniile celor 185 de milioane de cetățeni ai UE care locuiesc în regiunile de frontieră cu privire la obstacolele cu care aceștia se confruntă în viața lor de zi cu zi, precum și sugestiile lor cu privire la modalitățile de depășire a acestor obstacole. Pentru a sprijini această inițiativă, comisarul Coirna Crețu a invitat cadrele superioare de conducere ale serviciilor sale din Direcția Generală de Politică Regională și Urbană să contribuie la colectarea de informații și să promoveze, pe teren, avantajele programelor Interreg. Până la jumătatea lunii octombrie, funcționarii Comisiei vor vizita unsprezece regiuni de frontieră din Europa, pentru a se întâlni cu cetățenii și cu reprezentanții lor și pentru a examina bunele practici.

***

Consultarea publică se va desfășura pe o perioadă de trei luni, până la 21 decembrie 2015. Ea vizează regiunile de frontieră interne ale UE, inclusiv frontierele cu Norvegia și cu Elveția. Concluziile inițiale vor fi publicate la începutul anului 2016. Această consultare se înscrie într-un cadru mai larg de reexaminare a cooperării transfrontaliere, care cuprinde si studiul științific „Reducerea obstacolelor juridice și administrative în regiunile de frontieră ale UE” (lansat în iulie 2015; rezultatele finale vor fi prezentate la începutul lui 2017; el va include un inventar complet al obstacolelor transfrontaliere din UE, soluții posibile pentru depășirea acestora, studii de caz pentru domeniile de politică selectate și recomandări pentru activitățile viitoare) dar si o serie de ateliere cu participarea părților interesate, precum asociațiile, reprezentanții mediului academic, antreprenorii și alți actori din regiunile de frontieră (primul atelier a avut loc la începutul lunii septembrie 2015).

Noi presedinti in Birourile regionale ale Consiliului National al Elevilor

* Alegerile au avut loc la Adunarea Generală Extraordinară desfăsurată in 12 – 14 decembrie 2014, la Botosani 

Liderii elevilor din întreaga țară s-au reunit în perioada 12 – 14 decembrie 2014, în Adunarea Generală Extraordinară a Consiliului Național al Elevilor din România (CNE) – proiect finanțat de Ministerul Tineretului și Sportului prin Direcția Județeană de Tineret și Sport Botoșani și de Ministerul Educației Naționale prin Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

Au participat peste 120 reprezentanți ai elevilor, respectiv președinții și vicepreședinții Consiliilor Județene ale Elevilor (CJE). Obiectivele întâlnirii, ne spune Tudor Găitan (de la secretariatul CNE, elev la Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava) in comunicatul de presă, au fost alegerea Birourilor Executive ale structurilor regionale, prezentarea rapoartelor de activitate a Biroului Executiv al Consiliului Național al Elevilor și elaborarea strategiei de dezvoltare a Consiliilor Regionale ale Elevilor (CRE) pe termen scurt, mediu și lung.  Adunarea Generala a CNE

„Obiectivele și scopul întâlnirii au fost atinse, iar reprezentații elevilor, împreună cu noii membri ai Biroului Executiv se întorc în regiunilor din care provin cu o strategie regională, pe baza căreia se va constitui strategia de dezvoltare a Consiliului Elevilor pentru mandatul 2014-2015, la următoarea Adunare Generală Extraordinară, fiind posibilă prezentarea și votarea acesteia de către reprezentații elevilor din întreaga țară. Doresc să mulțumesc tuturor partenerilor care au făcut posibilă întâlnirea de la Botoșani și să le urez mult succes noilor președinți ai Consiliilor Județene și Regionale ale Elevilor în mandatul ce urmează”, a afirmat Eduard Mititelu  președintele Consiliului Elevilor din România.

CNE a          Au fost aleși opt președinți (foto stanga) pentru fiecare regiune, elevii avand funcția de vicepreședinți ai Consiliului Național al Elevilor sunt: Ilinca Dănilă la CRE Nord-Est, CJE Botoșani, Miruna Ganea la CRE Vest, CJE Hunedoara, Horia Onița  la CRE Nord-Vest, CJE Bihor, Vlad Ștefan la CRE Centru, CJE Brașov, Alexandru Drăghici la CRE Sud-Est, CJE Buzău, Ana-Maria Istrate la CRE Sud-Muntenia, CJE Giurgiu, Cătălin-Andrei Turtică la CRE București-Ilfov, CME București și Adelina Mănoiu la CRE Sud-Vest Oltenia, CJE Gorj.

Dintre cei opt noi membri ai Biroului Executiv va fi ales, la următoarea Adunare Generală, noul președinte al CNE.

Invitaţie la referendum – “Vrem reorganizarea ţării şi desfiinţarea judeţului Brăila?”

Nu chiar în formula din titlu va fi întrebarea, dar va trebui să ne dăm cu părerea foarte curând pe această temă. Ne place sau nu, provocarea preşedintelui Traian Băsescu naşte din nou animozităţile cunoscute şi iritarea de a fi în formule administrative ce dau altora întâietate – acum propunerea de “lider” de regiune este Constanţa, după ce în 1968 fusese Galaţiul, ceea ce dă fiori de nemulţumire multor brăileni răniţi în mândria de “patrioţi locali” (n.aut. Parcă am fi din Caragiale…)

       Consiliul Judeţean (CJ) Brăila alege să solicite cetăţenilor părerea despre reorganizarea administrativ-teritorială a ţării după modelul altor judeţe – între care şi Galaţi (cu toate că acolo decizia a fost deja contestată de Prefectură). Astfel, aşa cum a precizat Gheorghe Bunea Stancu – preşedinţele CJ Brăila, deopotrivă preşedinte al PSD (acum în alianţa cu PNL numită USL) – în conferinţa de presă organizată joi, 23 iunie 2011, la cabinetul din Palatul Administrativ, s-a gândit alocarea a aproximativ 4 milioane lei pentru referendum şi la proxima şedinţă ordinară a CJ consilierii judeţeni vor fi invitaţi să voteze în favoarea propunerii de organizare a scrutinului.

Conform lui Bunea Stancu, reorganizarea oricum se va produce, în anii următori ea fiind iminentă. Nu se vede lipit de scaunul puterii, are ce face dacă nu va mai fi şef la CJ după cum a recunoscut, dar nici nu neagă eventualitatea de a candida pentru alte funcţii. Liderul social-democrat crede că, totuşi, nu e acum momentul reorganizării, în contextul în care ar urma să fie încurcături în derularea contractelor europene deja în lucru, iar oamenii vor fi puşi pe drumuri pentru diverse acte care trebuie semnate de la centru. “Se doreşte, de fapt, pierderea puterii politice a unor formaţiuni acum în opoziţie, pentru că nu va rezolva mare lucru acum desfiinţarea judeţelor. Repet, desfiinţarea unor judeţe şi înfiinţarea regiunilor sau cum se vor numi este utilă, dar ea trebuie făcută cu paşi mărunţi, în timp, pentru că are rost în procesul de descentralizare (…) Am discuţii cu Galaţiul, suntem interesaţi şi vrem să facem front comun în această problemă“, a precizat Bunea Stancu.

Sunt 23 de judeţe în care se organizează, din partea Uniunii Social Liberale (USL), referendum cu întrebarea gen “Doriţi să se desfiinţeze judeţul şi să se formeze regiuni?” (cu mici variaţii de formulare, dar cu acelaşi substrat).

Acţiunea de organizare a referendum-ului la Brăila are aviz de legalitate, aşa cum ne-a asigurat Nicu Filote – secretarul CJ, prezent la conferinţă împreună cu Bunea Stancu (foto, în dreapta).  Vor fi tot 282 de secţii de votare, data propusă  pentru referendum este 26 iulie 2011 (dacă nu intervine vreo ripostă gen contestaţie, în acest caz se amână cu câteva zile) între orele 8.00 şi 20.00. Practic, la şedinţa CJ din 30 iunie ar urma să se ia o primă hotărâre.