Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) 2019

*Tema ediției esteBiblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural” * La Brăila, evenimentul dedicat ZEP are loc la Biblioteca Județeană, cu sprijinul Arhivelor Naționale – vernisaj în 13 septembrie, ora 12.00

   Încă din 1992, în România se organizează evenimente sub genericul Zilele Europene ale Patrimoniului (ZEP) la fel cum peste tot în Uniunea Europeană milioane de cetăţeni sunt invitaţi, în luna septembrie, să viziteze monumente istorice sau participe la acţiuni de (re)descoperire a patrimoniul cultural organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. În România, programul ZEP permite participanţilor ocazia să descopere nu doar monumente istorice, ci și patrimoniu cultural mai puţin cunoscut.

La Brăila, activitatea ZEP 2019 este organizată de Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Brăila la sediul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” unde va fi deschisă o expoziție realizată de Serviciul Județean Brăila al Arhivelor Naționale și de Biblioteca Județeană Brăila cu documente repreyentând cărți vechi, românești și străine, apărute până la anul 1900. Întâlnirea pentru vernisaj are loc vineri, 13 septembrie 2019, de la ora 12.00. ”Exponatele nu au mai fost prezentate publicului brăilean până acum. Ele vor fi prezentate de Ștefania Botez – consilier și de Giani Oltianu – șef Serviciul Brăila al Arhivelor. Gazdă va fi Ion Volcu – șef Birou Colecții Speciale din bibliotecă. Ca și în alți ani, DJC Brăila a conceput și editat un pliant dedicat sărbătorii anuale europene și temei dedicate. Menționăm că la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila a fost înființat un laborator de conservare și restaurare de carte veche, aici deja titluri se află în diverse procese de restaurare și/ sau conservare”, precizează Ana Hărăpescu – director DJC Brăila.

   ** * Reprezentanţii Ministerului Culturii explică subtratul fundamentării temei ZEP 2019 – Biblioteca, arhiva, trezorieri de patrimoniu cultural: ”În 2019, prin efectul Legii 357/2018, se instituie ”Anul cărţii”, prilej cu ocazia căruia se vor organiza evenimente culturale dedicate acestei iniţiative. Ca activitate principală, Anul Cărţii propune lansarea unui program la nivel naţional, „România Citeşte”, care presupune promovarea lecturii în şcoli. Această promovare se va realiza prin întâlniri cu scriitori, personalităţi publice și voluntari care le vor citi elevilor fragmente din cele mai cunoscute opere literare. Empiric sau conform unor teorii și studii, știm că lectura are nenumărate beneficii, atât la nivel individual, cât și la nivel de comunitate și de interacțiuni sociale. Stimulează nu doar „gândirea”, ci și creierul, aducându-și contribuția la formarea unor noi conexiuni neuronale. Abilitățile de concentrare, dezvoltarea vocabularului, a cunoștințelor, exprimarea emoțiilor, empatia și imaginația, sensibilitatea pentru patrimoniu cultural – toate cunosc îmbunătățiri în urma lecturii. Patrimoniul cultural comun al Europei este dinamic și se îmbogățește nu doar prin redescoperirea rădăcinilor comune ale popoarelor și națiunilor europene, cât și prin continua evoluție a inițiativelor și programelor dedicate, printre care și Zilele Europene ale Patrimoniului. Acestea sunt recunoscute public și au propria lor moștenire, cu un clar caracter incluziv care merită să fie dezvoltat și studiat sistematic”.

** * Informaţii în format foto şi video de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Despre restaurare, lecție și vizită la Muzeul Brăilei ”Carol I”

*Întâlnire cu Sorin Cristian Filoti – restaurator – la Centrul Diversităţii Culturale * Au participat elevi de la Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” Brăila

Ziua de 15 februarie 2019 va rămâne, cu siguranță, în memoria elevilor de la Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” care au participat la întâlnirea de la Muzeul Brăilei ”Carol I” cu Sorin Cristian Filoti – restaurator lemn, expert – care le-a vorbit, cu pasiune, despre restaurarea patrimoniului cultural mobil. Evenimnetul s-a desfășurat în Centrul Diversităţii Culturale, tinerii având ocazia să admire și expoziţia temporară „Unde sunt zăpezile de altădată…?” găzduită în secția muzeală. Expoziţia a fost prezentată de Camelia Hristian – şef Serviciul Relaţii Publice la muzeul brăilean.
Elevii au avut ocazia să vadă fotografii – realizate înainte şi după restaurare – ale unor obiecte de mobilier salvate de restaurator, să afle informaţii despre acest domeniu de activitate foarte interesant şi să pună întrebări legate de tehnici, materiale folosite, avantajele şi dezavantajele meseriei de restaurator. Foto de Camelia Hristian. Mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2290359314580889 pe pagina Facebook a instituției muzeale brăilene.

Elevii au foat însoţiţi de prof. Tudoriţa Manu şi prof. Alexandru Diţă – director Liceul Tehnologic „Moisil”. Întâlnirea face parte din programul proiectului educaţional „Punte între trecut, prezent și viitor” derulat de Liceul „Moisil” în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila şi Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversităţii Culturale. Coordonatori proiect: prof. Mihaela Tureac, prof. Tudoriţa Manu şi Camelia Hristian de la muzeu.

Expoziţia anuală de artă religioasă 2017, la Muzeul Satului „D. Gusti”

*Deschisă până în 7 mai 2017

      Asociația Filială Artă Plastică Religioasă și Restaurare a Uniunii Artiștilor Plastici din România (AFAPRR – site la www.afaprr.ro) şi Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (site la http://muzeul-satului.ro/, pagină Facebook la https://www.facebook.com/Muzeul-National-al-Satului-Dimitrie-Gusti-151598721549409/) organizează în perioada 9 aprilie – 7 mai 2017 expoziția anuală a creatorilor de artă sacră și a restauratorilor din România. Curator este dr. Irina Sava, iar coordonatori de proiect pictorul Cristian Olteanu, cercetător știinţific Florin Filip de la AFAPRR. Parteneri în organizare sunt Universitatea Națională de Arte – Catedra de Artă Murală, Liceul de Artă „Nicolae Tonitza”, Liceul de Artă „Dimitrie Paciurea” din București și Fundația pentru Dezvoltare Locală și Regională.

Vernisajul a fost în Duminica Floriilor, la Sala Henri H. Stahl de la parterul clădirii noi a Muzeului Satului „D. Gusti” din Șoseaua Kiseleff nr. 30. Au prezentat criticul de artă dr. Marius Tița de la Radio România Internațional, istoricul și teologul Florin Șerbănescu – consilier patriarhal, preot paroh al Bisericii „Sf. Stelian – Lucaci” din București și istoricul de artă Lia Cosma de la Muzeului „D. Gusti”.

Sunt expuse lucrări aparținând artiștilor  plastici din întreaga țară și planșe ce prezintă șantiere de restaurare, intervenții de conservare și de restaurare și pictură din nou din România, Republica Moldova, Serbia și Armenia. Participă membri AFAPRR și alți membri ai UAP din România, studenți UNARTE și artiști plastici din filiale teritoriale ale UAP din Vâlcea, Iași, Bacău, Tg. Jiu, Ploiești, Timișoara, Lugoj.

Salon national de restaurare, la Muzeul Olteniei din Craiova

* In 23 septembrie – 15 noiembrie 2014 * Sunt expuse peste 80 piese de patrimoniu restaurate și conservate de specialisti de la muzee din ţară
salon restaure                Salonul Naţional de Restaurare, ediția a X-a, are loc în perioada 23 septembrie – 15 noiembrie 2014, la Craiova. Este gazduit de Muzeul Olteniei unde sunt expuse peste 80 piese de patrimoniu restaurate și conservate de 100 specialiști din domeniul restaurării și conservării patrimoniului cultural mobil din diferite muzee din ţară.

In foto (de arhiva) alaturat, dreapta – sediul clădirii secţiei de Istorie şi Arheologie a Muzeului Olteniei, constructie realizata după planurile arhitectului Fr. Billek, finalizată în 1906 şi inaugurată în toamna aceluiaşi an, cu prilejul jubileului a 40 ani de domnie a Regelui Carol I; atunci, funcţiona acolo şcoală primară de băieţi şi de fete. Muzeul Olteniei, arhiva

icoana donata Muzeului Brailei             Dupa cum anunta Camelia Hristian – sef Serviciu la Muzeul Brailei (in curand Muzeul „Carol I” Braila), in expoziţia de la Craiova poate fi admirată şi o icoană din colecţiie Secţiei Etnografie a Muzeului Brăilei.

Icoana („Pogorârea la Iad cu 12 praznice” este o donaţie pentru muzeul brailean (de la Florica Stroescu – nepoata lui Stroe Ivaşcu, strabunicul filosofului Nae Ionescu, din Tătaru, judetul Brăila, deputat în Divanul Ad-hoc al Ţării Româneşti, 1859) a fost restaurată în Laboratorul Restaurare Bunuri Culturale din cadrul Complexului Muzeal „Astra” Sibiu. La restaurarea icoanei a participat şi Iulia Gâţă – colaboratoare a muzeului brailean.

Premiului Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural, Premiile Europa Nostra, ediția 2014

* Proiectul de restaurare a frescelor de la Mănăstirea Dragomirna a câștigat Premiul Publicului, în cadrul unui vot online cu peste 10.000 de participanți, dar și unul dintre Marele Premii UE la categoria „Conservare”

        3 premii UE cultura, mai 2014             La Viena – în Burgtheater – a avut loc luni, 5 mai 2014, ceremonia de decernare a Premiului Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural și a Premiilor Europa Nostra, ediția 2014.

                     Androulla Vassiliou – comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret și tenorul Plácido Domingo – președintele Europa Nostra au înmânat cele 27 premii unui număr de tot atâtea premii (lista completă la http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-283_ro.htm) selectați din 160 proiecte nominalizate din 30 de țări. Premiile au constat în diplome sau trofee, iar câștigătorii Marelui Premiu au primit și câte 10.000 euro. La evenimentul derulat sub patronajul președintelui federal al Austriei – Heinz Fischer – au participat 1.000 de persoane.

Proiectul de restaurare a frescelor de la Mănăstirea Dragomirna a câștigat Premiul Publicului, în cadrul unui vot online cu peste 10.000 de participanți, dar și unul dintre Marele Premii UE pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiile Europa Nostra ediția 2014, la categoria „Conservare”.

       1 premii UE cultura, mai 2014        Marelui Premiu a fost oferit pentru șase proiecte/ idei selectate de un juriu independent format din experți, în cadrul a patru categorii: ”Casele Walser: conservarea arhitecturii tradiționale în Alagna Valsesia, Italia” și ”Mănăstirea Dragomirna: restaurarea frescelor din secolul al XVII-lea, Suceava, România”, ”Programul de conservare pentru cooperativele vinicole, Catalonia, Spania” (categoria Conservare), ”Cercetări cu privire la construcția romană cu arce de boltă, Peloponez, Grecia„ (categoria Cercetare), ”Asociația de patrimoniu „Kempens Landscape”, Putte, Belgia„ (categoria Contribuții exemplare), ”Proiectul de sensibilizare „Passage: From a Rusty City to a New Miskolc” (Tranziție: De la un oraș în declin, la un nou Miskolc), Ungaria” (categoria Educație, formare și sensibilizare). 1 premii UE cultura, mai 2014

      Dragomirna-with-the-lake        ”Din comentariile privind proiectul de la Mănăstirea Dragomirna, rezultă că juriul a fost impresionat de nivelul înalt de profesionalism de care s-a dat dovadă în procesul complex de restaurare și conservare a acestei imense opere de artă, care acoperă aproximativ 900 de metri pătrați de suprafață murală. Lucrările s-au desfășurat in situ, într-o perioadă de timp remarcabil de scurtă. Din echipa de conservare au făcut parte 50 de profesioniști și studenți din diferite țări, sub conducerea unui expert român. Restauratorii au urmărit și respectat tehnicile originale, folosind materiale naturale, tradiționale și reversibile, iar patina originală și starea de spirit transmisă de aceste fresce unice din secolul al XVII-lea au fost conservate”, spune Roxana Morea – consilier presă la Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCER).

             Despre Mănăstirea Dragomirna găsiți amănunte la  http://www.crestinortodox.ro/comunitate/blog.php?user=Eblanari&blogentry_id=5006, un text care poate fi privit și ca o invitație de călătorie și cunoaștere a istoriei și culturii românești autentice (de unde am extras imaginea alăturată  fotografiile de la premiere sunt de pe pagina web a RCER). 

Restaurarea teatrului brăilean ”Maria Filotti”, proiect necesar în desfășurare

* În paralel, stagiunea continuă și publicul poate aplauda producțiile și echipa TMF * Finanțarea vine de la UE și finalizarea nu e așa de îndepărată (18 luni în total)

Pentru iubitorii Thaliei care au admirat deja Teatrul “Maria Filotti” din Brăila, spațiul generosului sediu din actuala Piață Traian este o plăcere pentru ochi așa cum pentru minte și suflet este întîlnirea cu producțiile artistice aplaudate pe scenele dramaticului din orașul unde s-au născut scriitorul și dramaturgul Mihail Sebastian, actrița Maria Filotti, actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila, regizoarea Cătălina Buzoianu (și numai cîteva dintre personalitățile locului).

Photo1522          Sediul este o clădire impozantă (n.aut. Armanda Filipine, revista de cultură și informație Brăila Chirei – în lista monumentelor este înscrisă drept Casa Rally, a fost la un moment dat proprietatea lui Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei, care a și lăsat municipalității, prin testament, construcția aflată în plin centrul urban, acolo unde alți braileni generoși, profesori la liceul “Nicolae Bălcescu’, au strîns fonduri și au comandat un monument dedicat împăratului roman Traian – reprezentatul imperiului civizator, același centru care se impune atenției și prin alt obiect de arhitectură urbană deosebit – ceasul monumental, și el o expresie rarisimă a generozității unui brăilean, altul – Petre Naum – care a lăsat tot prin testament o sumă de bani care să fie utilizată de municipalitate pentru ridicarea impozantului orologiu după un model european, așa cum admirase el în alte locuri). Această clădire avea nevoie urgentă de reparație și un recent proiect al primăriei rezolvă problemele apărute în timp. Foto fatada TMF dinspre Piata Traian, cu afisul – o creatie a lui Dragos Buhagiar, scenograf, originar din Braila-   festivalului de teatru european la Braila

Iuliana Neagu 005a          În conferința de presă de joi – 20 martie 2014, Iuliana Neagu (foto stinga) – director Direcția Programe, Strategii în primăria Brăila – oferă amănunte despre proiectul ”Restaurarea și consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti, Brăila”, care face la rîndul lui parte din amplul proiect ”Reabilitarea Centrului Istoric a municipiului Brăila”, început în 2007, și care a condus la restauratea altor importante obiective culturale amplasate în Centrul vechi – Casa memorială ”Petre Ștefănescu-Goangă” spre exemplu. Practic, se estimează că dramaticul va deveni și un punct de interes pentru orice turist care vine în Brăila. Foto 3, dreapta – din conferinta de presa 007

Scopul principal al restaurării şi consolidării teatrului este includerea acestui monument istoric în circuitul turistic național și internațional, deschiderea lui permanenta spre vizitare atât pentru grupuri organizate cât și pentru vizitatori ocazionali. Punerea în valoare a monumentului istoric prin deschiderea către un număr important de vizitatori, îmbinat cu activitatea de bază în lumea artelor a trupei de teatru, poate deveni un important pol de dezvoltare a turismului în zona de Sud – Est a României. Proiectul recomanda o serie de interventii absolut necesare asupra monumentului, unele directe, cu rol de asigurare a integritatii si stabilitatii constructiei altele indirecte cu rolul de a inlatura factorii care pun in pericol starea monumentului, interventii care au ca scop inlaturarea unor lucrari anterioare neavenite. In acest scop se vor utiliza toate mijloacele moderne care stau la dispozitia proiectantilor si constructorilor fara a schimba caracterul monumentelor si stilul arhitectonic. Toate interventiile ce vor fi intreprinse vor fi in spiritul regulilor restaurarii si conservarii monumentelor istorice. In prezent, se executa lucrari de consolidare a structurii de rezistenta la subsol, se lucreaza la dezafectarea instalatiilor termice si sanitare de la subsol, lucrarile la centura de beton armat la etajul 2 pe care se va sprijini structura metalica a noului acoperis” – din rezumat proiect.

Teatrul renovat va avea și o cafenea ”a actorilor” – în spațiul unde avea SC Magenta magazin – unde vor avea loc și evenimente cultural-artistice, un nou acoperiș – în acest sens se va încerca și utilizarea luminii naturale pentru impozantul iluminator care se află deasupra Holului Monumental  (care a fost la început o mare curte), hidroizolații și tîmplărie noi, instalație electrică și termică noi, moderne, pereții din zidărie consolidați, rampă și lift pentru persoanele cu dizabilități; de asemenea, acolo unde e necesar, elementele de decor interior vor fi refăcute în spiritul a ceea ce s-a dorit inițial de la ele (și nu trebuie să uităm pe Virgil Mihăiescu – arhitectului care a făcut posibilă, în prima parte a deceniului opt al secolului trecut cînd Veronica Dobrin a avut primul mandat de director la teatru, renovarea și modernizarea TMF așa cum o admirăm astăzi).

Valoarea proiectului cu finanțare europeană este de 20, 11 milioane lei din care 325.158,18 lei este asigurat de la bugetul local brăilean. Ideal ar fi, pentru a nu se pierde vreo parte din finanțare, ca toate lucrările să fie realizate în graficul acceptat de comun acord cu UE.

Proiectul are durată de lucru 18 luni de la data de 24 februarie 2014, cînd au început efectiv lucrările. Între timp, nu se întrerupe stagiunea, publicul putînd să asiste la reprezentanțiile dorite din oferta stagiunii și conform planului managerial al lui Lucian Sabados (care ne-a invitat și la interesantele Divane Maria Filotti – un dialog incitant despre arta Thaliei, public și nevoile sale).

Lansarea Proiectului „Restaurarea si consolidarea Teatrului Maria Filotti Braila”

În data de 19 aprilie 2012, ora 900 va avea loc la sediul  Primăriei Municipiului Brăila, Conferinţa de presă pentru lansarea proiectului Restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti Brăila” cod SMIS – 32292, proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa Prioritară 1 :  “Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 – “Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul- “Poli de dezvoltare urbană”, beneficiar fiind UAT Municipiul Brăila.

Perioada de implementare a proiectului este de 23 de luni. 

Proiectul “Restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti Brăila” are o valoarea totală de 20.119.583,88 lei, cu o valoare a fondurilor nerambursabile solicitate de 15.932.750,82 lei.

Obiectivul general al proiectului constă în valorificarea eficientă a patrimoniului cultural al Municipiului Brăila în vederea dezvoltării durabile a turismului.

Scopul principal al restaurării şi consolidării teatrului este includerea acestui monument istoric în circuitul turistic naţional şi internaţional, deschiderea lui permanentă spre vizitare atât pentru grupuri organizate cât şi pentru vizitatori ocazionali.

Restaurarea şi consolidarea Teatrului „Maria Filotti” se va realiza prin lucrări de introducere a unor bariere chimice şi realizarea unui sistem corespunzator de ventilare al subsolului impotriva igrasiei, realizarea unei izolaţii corespunzatoare a planşeului de deasupra etajului doi, lucrări de desfiinţare şi refacere a şarpantei, reabilitarea zonelor ce susţin podul, realizarea unei şaibe rigide la nivelul planşeului de peste holul monumental, realizarea unui sistem de sâmburi şi centuri în pod, monolitizarea cu beton a zonei în care cupola vitrată se sprijină pe planşeul de beton, consolidarea pereţilor din zidărie prin camaşuieli şi prin tencuirea armată, repararea corpului scării dinspre corpul C1/2, cămăşuirea buiandrugilor pe zona uşilor de acces dinspre Piaţa Traian, refacerea structurilor termo şi hidroizolatoare la terase, curăţarea structurilor metalice existente.

Proiectul – Marin Dragos manager – asigură continuitatea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului, integrând rezultatele acestuia în obiectivele propuse.

În cadrul evenimentului se prezenta principalele activităţi ce se vor desfaşura pe întreaga perioadă de implementare a proiectului precum si detalii despre finanţatorul proiectului.

Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniu cultural, laureatii editiei 2012

* Organizatia „Europa Nostra”, care sustine aceasta competitie interesanta, il are ca presedinte pe tenorul Placido Domingo * Intre laureati de afla si doua proiecte romanesti * Daca Braila ar urma exemplul spiritului competitiei amintite aici, altfel ar arata urbea omonima

Roxana Morea – consilier de presa la Reprezentanta Comisiei Europene (CE) in Romania anunta ca CE și organizaţia paneuropeana „Europa Nostra” au anunțat câștigătorii Premiului Uniunii Europene 2012 pentru patrimoniu cultural, respectiv Premiile Europa Nostra. Au fost selectati 28 de câștigători dupa ce au fost depuse 226 proiecte  (în 31 de țări) ;a cele patru categorii – conservare, cercetare, contribuții exemplare și educație, formare și sensibilizare.

 Sunt şi două proiecte româneşti între câştigători: Manastirea Golia, judetul Iasi (detalii aici http://www.europanostra.org/awards/75?pagename=projects&id=75/) şi dna Paraschiva Kovacs (foto dreapta si detalii aici http://www.europanostra.org/awards/87?pagename=projects&id=87/). 

Premiile vor fi înmânate la 1 iunie 2012, în cadrul unei ceremonii la Mănăstirea Jerónimos de la Lisabona în prezența Androulla Vassiliou – comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret și a tenorului Plácido Domingo – președinte al Organizatiei „Europa Nostra”.

Sase dintre premianti vor fi recompensati si cu suma de 10.000 euro. Premiile beneficiază de sprijinul Programului „Cultura” al Uniunii Europene care a investit, începând cu 2007, 30 de milioane EUR în cofinanțarea proiectelor de patrimoniu – Comisia Europeana fiind partener al organizatiei, asigurand cofinantarea in vederea premierii celor care demonstreaza ca sunt interesati realmente de protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural.

„Europa Nostra” este un ONG paneuropean care reprezintă vocea patrimoniului cultural. Ea reunește și reprezintă 250 de organizații neguvernamentale și non-profit din peste 50 de țări europene, numărând împreună cel puțin 5 milioane de membri. De asemenea, Europa Nostra beneficiază de susținerea a peste 150 de organisme publice și întreprinderi asociate și a peste 1500 de membri. Rețeaua sa vastă de profesioniști și voluntari este implicată în păstrarea patrimoniului cultural al Europei.

Diferenta intre UE si… Braila

N. aut. Am realiza cat de importante sunt aceste premii daca am privi cu ochii europenilor ceea ce traim zilnic, noi, la Braila, si trecem pe langa… arhitectura, detalii ale traiului de zi cu zi – aproape nici un metru de spatiu locuit nu arata ca in Occidentul pe care il admiram – de la fatadele (cu care cred ca v-am plicitist de-acuma..), cu mizeria care ne urmareste din cartiere pana in centru, cu toate detaliile din care lipseste coordonarea si bunul simt estetic… Cu toate ca am avea cu ce ne mandri.

 Spre exemplu, in imaginea alaturata nu va intrebati cine a permis existenta constructiei (spatiul comercial marcat cu linia neagra) care distruge complet farmecul Pietei Traian (gradina englezeasca la originile sale din secolul XVIII… numita initial si Piata Sfintii Arhangheli, si Piata Tiripic pentru ca se incurcau oamenii unii pe altii in zilele de sarbatoare, asa era de aglomerat, ne spune Nae Vasilescu la inceputul secolului XX intr-un volum aflat in Colectiile Speciale ale Bibliotrecii Judetene „Panait Istrati” Braila) – imagine cum sunt si cele dupa carti postale de altadata din Colectia Avramescu de la Muzeul Brailei, reproduse intr-un splendid album „Braila veche”… Pacat de efortul administratiei de a reface, corect, alte elemente ale piatetei

Finanţare europeană pentru restaurarea Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” Brăila, cu scop… de dezvoltare turistică

          Criza economică se pare că nu are chiar atât de mare forţă pentru a dărâma proiecte cu scop cultural, cel puţin cel propus de Consiliul Judeţean (CJ) Brăila – preşedinte Gheorghe Bunea Stancu – în Programul POR, Axa 5 Dezvoltarea turismului, a primit undă verde. Practic, în urma acestui demers clădirea din centrul urban situată în Piaţa Poligon se va îmbogăţi cu o nouă construcţie, refăcându-se din temelii vechea structură.

         Nici modul cum au pus problema reprezentanţii administraţiei judeţene brăilene nu este unul tocmai banal, echipa de la Direcţia Strategii, Integrare Europeană, Relaţii Internationale condusă de Gabriel Ioan alegând să se folosească de oportunităţile de dezvoltare… a turismului, aşa cum se poate vedea în argumentul şi obiectivele Proiectului Biblioteca Judeţeană Panait Istrati – un Pol de dezvoltare a turismului cultural in judeţul Braila (BR-II-m-B-02120)”. Proiectul elaborat de Direcţia Strategii a CJ Brăila a fost propus spre finanţare în cadrul Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 tocmai pe Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă  şi promovarea turismului – Domeniul major de intervenţie 5.1.

         În şedinţa de îndată a CJ Brăila din 11 mai 2010 a fost aprobată suma de 3.936.021,92 lei reprezentând contribuţia locală a CJ Brăila la proiect al cărui subiect principal este ridicarea unei construcţii noi în Piaţa Poligon nr. 4, în centrul vechi al urbei, clădire care va reproduce întocmai sediul demolat al bibliotecii brăilene, monument istoric de arhitectură catalogat la poziţia BR-II-m-B-02120 în lista brăileană a monumentelor şi din care se mai păstrează doar o parte (şi care acum găzduieşte Secţia Împrumut pentru copii şi Mediateca, Ludoteca), la intersecţia cu strada Oituz. Valoarea (revizuită – proiectul a fost scris mai de mult) totală a proiectului este de 21.261.861,99 lei din care peste 16, 6 milioane lei este asistenţă financiară nerambursabilă solicitată de beneficiar. După cum preciza Adrian Dragoş Neagu – directorul Bibliotecii Judeţene – construcţia poate începe imediat, echipa Muzeului având deja finalizată descărcarea de sarcină arheologică, zona fiind un sit deosebit din punct de vedere arheologic, în Piaţa Poligon fiind descoperite mai multe elemente – cioburi, schelete – care atestă prezenţa aici a unor morminte din epoca medievală a urbei brăilene (amănunte pe  http://www.ziaruldebraila.ro/deschidere/comorile_pe_care_calcam_2.html ).

        În obiectivele specifice ale domeniului de intervenţie – nr. 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe, domeniu care sprijină dezvoltarea turismului cultural – sunt cuprinse creşterea importanţei turismului şi culturii ca factor care stimulează creşterea economică în regiuni, dar şi creşterea numărului de turişti prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională.

           Astfel că obiectivul general al interventiei propuse este crearea unui pol de dezvoltare a turismului în judeţul Brăila prin diversificarea serviciilor oferite de Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”. Şi cum la Brăila s-au născut prozatorii Panait Istrati, Mihail Sebastian, Fănuş Neagu, filosofii Vasile Băncilă şi Anton Dumitriu, Nae Ionescu şi multe alte personalităţi ale culturii române se poate spune că măcar prezentând aceste valori ideea de proiect are un substrat deloc de neglijat.  Cererea de finanţare fiind acceptată, se aşteaptă acum doar semnarea contractului de finanţare cu Autoritatea de Management POR.

            Biblioteca “Istrati”, care mai are un sediu în Calea Călăraşilor şi altul în strada Belvedere, este una din cele mai vechi din ţară, fiind înfiinţată prin decret al regelui Carol I la 23 august 1881 împreună cu Muzeul local.