Competiție ROBOFEST, cu tinerii pasionaţi de robotică la Brăila Mall

*Sâmbătă, 16 martie 2019, de la ora 18.00 * Este mai degrabă o demonstraţie în care vor fi prezenţi membri a trei echipe de tineri roboticieni din Brăila și Galați 

   Brăila Mall găzduieşte sâmbătă, 16 martie 2019, începând cu ora 18.00 competiția amicală ROBOFEST la care participă membri a trei echipe de tineri roboticieni din Brăila și Galați. Evenimentul reprezintă o avanpremieră a competiției BRD First Tech Challenge (FTC), implementată în România de Asociația „Nație Prin Educație”, concurs ce va avea loc la București în 24 – 26 martie 2019.

„Helix” (echipa s-a pregătit la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila unde s-a desfăşurat un atelier de robotică), „Velocity” ( cu elevi de la Clubul de Robotică din Colegiul Naţional “Gh. Munteanu-Murgoci”) și „Byteforce” (Galaţi) sunt cele trei echipe pe care cumpărătorii le vor vedea – în zona Cinema City – în acțiune. Roboții construiți și programați de ei vor demonstra că sunt pregătiți să treacă testul pentru următorul sezon al celebrei competiții. Elevii de liceu din echipele participante și mentorii lor vor fi acolo pentru a promova robotica, programarea și activitățile STEM (acronim de la Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Matematică). În prezentările interactive, cei interesați vor afla detalii tehnice şi pot testa roboții.

Reclame

Preselecţie în Competiţia naţională de rovere Exo-Ro

*Eveniment în domeniul roboticii organizat pentru prima dată în România de Agenţia Spaţială Română, Biroul European de Resurse pentru Educație Spațială * Au fost selectate echipe din judeţele Brăila, Buzău, Cluj, Constanţa, Suceava, Vrancea şi din Bucureşti

Etapa de preselecţie a Competiţiei Naţionale de Rovere Exo-RO s-a încheiat (în data de 21 iunie la ora 23:59), zece din cele cinsprezece echipe înscrise fiind selectate pentru a participa la etapa finală a concursului, care se va desfăşura în perioada iunie – septembrie 2015. Evenimentul este organizat pentru prima dată în România de Agenţia Spaţială Română (ROSA) în sinergie cu Biroul European de Resurse pentru Educație Spațială – ESERO România, şi le va oferi elevilor de liceu ocazia de a învăţa în mod practic şi de a se familiariza cu metodologia de cercetare ştiinţifică, de a-şi însuşi concepte noi, de a aprofunda sau consolida cunoştinţe de tehnologie şi programare şi, nu în ultimul rând, de a învăţa importanța coordonării şi a lucrului în echipă.

Juriul format din prof. Victor Sutac (Suceava) – ambasador al Spaţiului (Regiunea 1 Nord-Est), colaborator ESERO România şi reprezentant al mediului profesoral preuniversitar, prof. Alexandru Iovanovici (Timişoara) din partea mediului academic şi Cristina Stancu (Bucureşti) din partea ESERO România a decis pe baza criteriilor de evaluare să trimită în etapa finală următoarele echipe: Robo King Peter, Palatul Copiilor Suceava, judet Suceava;  Spectrum, Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”, București; Carmen Sylva Rover, Liceul Teoretic „Carmen Sylva”, Eforie Sud, judet Constanța; AstroLab, Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” Brăila, judet Brăila; Tomis, Colegiul Naţional ”Mircea cel Bătrân” Constanța, judet Constanţa; Robots Rover, Colegiul Naţional “Dragoş Vodă”, Câmpulung Moldovenesc, judet Suceava; Soyuz, Colegiul Economic Buzău, judet Buzău; Iris Robotics, Colegiul Naţional “Alexandru Ioan Cuza”, Focșani, judet Vrancea; The Haze, Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu”, Cluj-Napoca, judet Cluj; 5843 AutoVortex, Colegiul National de Informatica “Tudor Vianu”, București.

Prof. dr. Aurelia Stroe – inspector scolar Dezvoltarea Resurselor Umane la ISJ Brăila – ne oferă amănunte despre echipa brăileană (foto) alcătuită din Irina Terente, Răzvan Neacșu și Dinu Adrian (stanga), elevi la Colegiul Național “Nicolae Bălcescu” din Brăila. AstroLab Braila

Echipa AstroLab, una dintre echipele finaliste ale Competiției Naționale de Rovere EXO-RO organizată de Agenția Spațială Română, este formată din trei elevi, Irina Terente, Răzvan Neacșu și Dinu Adrian, cu toții învățând la Colegiul Național “Nicolae Bălcescu” din Brăila. Ei au ales să își unească cunoștințele dobândite pentru a construi un rover autonom, care, prin mecanismele, senzorii și instrumentele sale va reuși să analizeze diferite medii și situri de observații științifice, pentru a conclude dacă acestea pot sau nu să fie locuite de oameni. Echipa este sponsorizată de Cluburile Rotary si Interact Brăila ce o ajuta in popularizarea proiectului si strângerea de fonduri pentru construirea roverului. AstroLab a vizat anumite componente, care utilizate impreuna, vor reusi sa indeplineasca toate misiunile cerute de regulamentul concursului. Astfel, pentru a-si atinge scopul, ei au nevoie atat de sprijin financiar cat si de sprijin publicitar, dorind sa-si faca cat mai cunoscut proiectul, cu speranta ca din ce in ce mai multi tineri vor deveni pasionati de domeniul stiintei, domeniu care membrii echipei AstroLab îl indragesc atat de mult.

Ei sunt membrii echipei: Irina Terente este eleva in clasa a zecea si are rezultate remarcabile obținute la Olimpiada Națională de Matematica, unde a obținut o medalie de bronz, la care se adaugă o participare la Olimpiada Națională de Fizică. De asemenea, pe lângă pasiunea pentru matematica, Irina are multe alte calități, printre care se numără o coordonare buna a sarcinilor in interiorul echipei. In timpul liber, Irina face o mulțime de activități, precum cântatul la pian, practicarea sporturilor si multe altele. Ea a ales sa participe la aceasta competiție pentru a-si dezvolta cunoștințele in domeniul S.T.E.M. (Science, Technology, Engineering, Mathematics) dorind ca pe viitor sa urmeze o cariera in inginerie. Razvan Neacsu este elev in clasa a zecea, având rezultate deosebite la Olimpiada Națională de Fizica, unde a obținut o medalie de aur si una de argint, cat si la Olimpiada Națională de Matematica, fiind premiat cu doua medalii de bronz. Pe lângă pasiunea sa fata de cele doua științe, el își manifesta performantele si la concursuri interjudețene si naționale de informatica precum PROSOFT@NT, unde a obținut premiul III, cat si la concursul InfoEducatie la care este calificat anul acesta. Dorința de a acumula cat mai multe cunoștințe si experiență l-a determinat sa participe la acest concurs de Rovere. Dinu Adrian este elev in clasa a noua si iese in evidenta prin rezultatele obținute la Olimpiada Națională de Fizica, cumulând o medalie de bronz si doua medalii de argint, cat si la Olimpiada Națională de Astronomie si Astrofizica, unde a obținut o medalie de bronz. El este pasionat de știința, observarea cerului nocturn si fotografie, dorind ca pe viitor sa lucreze in domeniul cercetării științifice. A ales sa participe la acest proiect pentru a-si dezvolta cunoștințele si pentru a-si pune in practica ideile. Adrian si-a descoperit pasiunea încă de la primele ore de fizica din clasa a șasea, îndrumat de profesoara Neicu Maria. Acum, îndrumat de profesoara Stroe Aurelia – coordonator al proiectului, este entuziasmat de posibilitatea construirii unui asemenea rover.

                              * * *

Ȋn etapa finală a competiţiei de rovere Exo-RO, cele zece echipe selectate vor avea la dispoziţie perioada 25 iunie – septembrie 2015 pentru a construi roverul propus în formularul de înscriere, respectând toate fazele tipice ale unui proiect de robotică, de la selectarea obiectivelor, proiectarea şi integrarea componentelor, până la testarea sistemului în final. Provocarea este ca roverul lor să îndeplinească atât misiunea principală, cât şi pe cea secundară a competiţiei.

Echipele participante la Competiţia Naţională de Rovere Exo-RO pentru elevii de liceu vor construi un rover de dimensiuni mici. Scopul competiției este de a testa cunoştinţele teoretice şi practice din domeniile STEM ale elevilor. Proiectele vor fi construite urmând obiectivele unui robot de explorare planetară, care va fi proiectat astfel încât să îndeplinească atât misiunea principală, cât şi pe cea secundară a competiţiei.

Misiunea ştiinţifică principală – obligatorie pentru fiecare echipă – constă în deplasarea teleghidată a roverului până la un punct fix, făcându-se abstracţie de decalajul temporal care ar există în realitate între locaţia explorată şi centrul de control, măsurarea unor parametri (presiunea atmosferică şi temperatura mediului înconjurător) şi transmiterea de imagini. Roverul este necesar să respecte masa maximă de 2,5 kg şi un volum maxim dat de dimensiunile L=40cm, l=30cm, h=20cm. Misiunea ştiinţifică secundară constă în colectarea unor eşantioane, precum şi măsurarea altor parametri locali (de exemplu compoziţia atmosferică, nivelul de iluminare, umiditatea) cu ajutorul senzorilor aflaţi la bordul roverului în vederea determinării habitabilităţii sitului de către oameni, precum şi determinarea din aceşti parametri ai posibilităţii existenţei vieţii locale (analiza metan, umiditate, pH, radiaţii etc.) cu senzori la alegere.

Echipele vor fi evaluate luând în calcul următoarele elemente: Valoarea educaţională – 20%; in acest caz, juriul va evalua calitatea prezentării, efortul depus de echipă în realizarea proiectului şi cât de multe cunoştinţe au acumulat participanţii pe parcursul competiţiei. Realizările tehnice – 50%; vor fi luate în considerare aspectele inovatoare ale proiectului, cum ar fi: misiunea selectată și echipamentele hardware / software utilizate. Vor fi luate în considerare, de asemenea, modurile în care echipele au obținut rezultatele, dar şi cât de fiabile sunt proiectele lor. În cazul în care robotul construit nu şi-a îndeplinit misiunea, dar echipa poate să explice motivele şi să sugereze îmbunătăţiri pentru proiect, acestea vor fi luate în considerare la rândul lor în mod pozitiv. Lucrul în echipă – 15%; juriul va evalua cât de bine a lucrat împreună echipa pentru îndeplinirea sarcinii, cât de eficientă a fost împărţirea sarcinilor, calitatea planificării şi a execuţiei, precum şi demersurile făcute pentru finanţare, sprijin şi consiliere. Popularizarea proiectului de echipă – 15%; pe baza acestui criteriu juriul va evalua cât de bine a fost promovat proiectul echipei folosind Facebook, precum şi popularizarea proiectului în instituţia de învăţământ de apartenenţă a elevilor, dar şi în comunitatea locală. Vor fi luate în considerare, de asemenea, pagini web, bloguri, prezentări, materiale promoţionale, articole din presa ce menţionează echipa etc.