Arhive etichetă: sarbatoare

Elevii Școlii Vădeni, dăruitori față de bătrânii de la Căminul ”Sf. Maria” Baldovinești

*În fiecare an sunt la fel de bucuroși să ofere bucurii bunicilor – mulți fără nepoți, așa cum îi îndrumă doamnele din cancelarie * Și în acest an, motivat de pandemie, întâlnirea a fost online – darurile au fost, însă, reale și au fost trimise persoanelor în vârstă de echipa școlii brăilene

Poate că nu s-a simțit – nu avea cum, că întâlnirea a fost online – mirosul de sărbătoare (cozonaci și alte buncătăți dedicate Crăciunului) la evenimentul online prin care elevi de la Școala Gimnazială Vădeni din județul Brăila au cântat colinde și au urat ”Crăciun fericit!” persoanelor vârstnice asistate în complexul rezidențial ”Sf. Maria” din Baldovinești. Dar pentru pentru bunicii care sunt acolo, mulți fără nepoți, a fost adevărată magie și sărbătoarea a avut exact gustul pe care îl așteptau; chiar dacă a fost doar online.

Elevii le-au arătat și bradul împodobit, cu darurile pregătite nu doar cu felicitări și colinde, toate anume pentru ei. Evident că bunicii s-au bucurat. Darurile și felicitările au fost transmise de echipa școlii la beneficiari și astfel Crăciunul a fost ceva mai bun, ca și anul trecut, cu ecoul real, palbabil, al întâlnirii online pe care au avut grijă să o pregătească așa cum se cuvine  profesoara Steluţa Perianu – directorul Școlii Vădeni, profesoarele Daniela Barbu, Elena Avârvărei şi Liliana Damian.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Purim la Brăila, sărbătorit cu prieteni români şi din alte etnii

*Tradiţionala sărbătoare s-a desfăşurat nu la Templul Coral, ca de obicei, ci la palatul Lyra unde pe scenă au urcat evrei, greci, turci şi etnici români împreună într-un atractiv program artistic care a revelat bogăţia etniilor trăitoare în oraşul lui Mihail Sebastian 

Bucharest Klezmer Band la Purim 2019, la Lyra

Sărbătoarea de Purim la Brăila, organizată în 17 martie 2019 de Comunitatea Evreilor din Brăila, s-a desfăşurat anul acesta nu la Templul Coral, ca de obicei, ci la palatul Lyra, pe scena frumoasei săli de spectacole. Doamna Nadia Ustinescu – preşedintele Comunităţii Evreilor brăileni, a ales palatul Lyra pentru că este mai încăpător şi a invitat, aşa cum face de fiecare dată, prieteni etnici români şi membri ai altor etnii să fie împreună la cea mai veselă sărbătoare din calendarul evreiesc. Oficiantul de cult Suchar Goldstein (foto dreapta) a prezentat elementele de cult ale Purimului, oferind şi datele istorice astfel încât cei prezenţi să înţeleagă pe deplin valenţele sărbătorii.

Purim la Brăila, 2019, pe scena Lyra

La atractivul program artistic multietnic au participat Liceul de Arte „Hariclea Darclee” Braila cu două eleve care au cântat piese muzicale din repertoriul popular românesc, Asociația Culturală Filo-Elenă ”Eleftheria” Brăila cu formaţia de dansuri „Pandora junior” alcătuită din elevi, Comunitatea Bulgară Brăila – preşedintele Maria Gancev a fost în sală – care a oferit, cu un mic grup coral (cinci doamne, una fiind vicepreşedintele Anastasia Andriev) au cântat “a capella” piese din repertoriul tradiţional bulgăresc, Comunitatea Turcă Brăila şi Comunitatea Turcă Galaţi – aceasta din urmă a avut secvenţă în program cu patru tinere şi un băiat, plus preşedinta Gülten Abdula. De asemenea, corurile reunite „Macabi” al Comunităţii Evreilor Brăila şi cel de la Comunitatea Evreiască din Bucureşti au interpretat melodii tradiţionale şi, nu în ultimul rând, îndrăgita formaţie Bucharest Klezmer Band condusă de Boby Lifsin împreună cu Maia Morgenstern (foto stânga) a încântat audienţa “obligând” pe toţi cei de faţă să aplaude cu multă căldură. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2226694967423080 pe pagina facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Totodată, au participat – chiar dacă nu au avut secvenţe în programul artistic – membri de la Comunitatea Ruşilor Lipoveni din Brăila cu preşedintele Maria Milea, membri de la Comunitatea Elenă Brăila „Parnassos” şi vicepreşdintele Veronica Macri. Au fost, de asemenea, prezenţi la adunarea sărbătorească şi au primit, la fel ca toată lumea la final, dulciurile tradiţionale, Ana Hărăpescu – manager Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila, Ionel Cândea – managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, profesori şi scriitori brăileni, alţi prieteni şi susţinători ai Comunităţii Evreilor Brăila.

Purim 2019, sărbătorit la Brăila de Comunitatea Evreilor cu prieteni

*La Lyra, duminică – 17 martie 2019 – de la ora 11.00 *Participă la sărbătoarea cea mai veselă a evreilor Bucharest Klezmer Band, formaţie condusă de Boby Lifsin, actriţa Maia Morgenstern – director Teatrul Evreiesc de Stat şi nu numai

Nota red. Urmăriţi reţeaua de socializare Facebook, paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine

şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pentru detalii (secvenţe video, foto) de la eveniment.

Sărbătoarea de Hârdelezi, la Secţia Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”

*Din tradiţia ţiganilor (rromilor) spoitori și rudari, activitate comună pentru proiectele de educație muzeală „Șuțești maskar tradicia vi somvaxutnipen” și „Prin Cultură, mai aproape de copiii din Lacu Dulce” *Partaneri ai instituţiei muzeale sunt Școala Șuțești și Centrul Social Multifuncțional

Muzeul Brăilei „Carol I” găzduieşte marţi, 22 mai 2018, ora 13.00 la Secția Etnografie (str. Polonă nr. 14) – şef muzeograf Gabriela Dorina Cloşcă – o activitate comună pentru două proiecte desfăşurate în parteneriat cu Școala Gimnazială Șuțești și Centrul Social Multifuncțional, respectiv proiectele de educație muzeală „Șuțești maskar tradicia vi somvaxutnipen” și „Prin Cultură, mai aproape de copiii din Lacu Dulce”. Coordonator din partea Muzeului Brăilei „Carol I” este dr. Brânduşa Ilie, muzeograf la Secţia Etnografie. 

Hârdelezi este numele unui importante sărbători a ţiganilor (rromilor sau romi) spoitori și rudari care se desfășoară, tradiţional, la o săptămână după Paștele ortodox sau de Înălțarea Domnului. Elementul principal al ritualului este sacrificarea mielului: acesta este sacrificat pentru însănătoșirea unui membru din familie, pentru protecția familiei de necazuri și boli, sau se taie câte un miel pentru fiecare copil spre binele și protecția acestuia. Se crede că mielul trebuie să vină de bunăvoie la sacrificat, de aceea se angajează un lăutar care să-i cânte și să-l facă să vină singur și să îngenuncheze în locul unde urmează să fie tăiat.

Invitaţie la Templul Coral Brăila – Purim 5778

*Duminică, 4 martie 2018, de la ora 11.00 * Cu invitaţi speciali Bucharest Klezmer Band şi Maia Morgenstern

Comunitatea Evreilor din Brăila – preşedinte Nadia Ustinescu – organizează duminică, 4 martie 2018, de la ora 11.00 la Templul Coral (str. Petru Maior nr. 13) sărbătoarea de Purim la care sunt invitaţi toţi membrii comunităţii, dar şi alţi prieteni neevrei.  

Ca şi la alte evenimente similare, cântecele tradiţionale şi nu numai vor fi interpretate de Corul Macabi al Comunităţii Evreieşti Brăila. Invitaţi speciali sunt membri Bucharest Klezmer Band şi actriţa Maia Morgenstern – director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, care nu vine pentru prima oară în oraşul lui Mihail Sebastian. Foto stânga de la alte eveniment Purim cu membrii Corului Macabi condus de Bogdan Lifşin (acelaşi care conduce şi Bucharest Klezmer Band, arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Sărbătoare Purim în Templul Coral Brăila

** * Purim este sărbătoarea evreiască care comemorează eliberarea poporului evreu de sub dominaţia Imperiului Persan-Babilonian antic. La adunarea de la Templul, se citeşte din Cartea Esterei capitolul „Megillat” – sulul, al zecelea din cartea Moed (Cartea Sărbătorilor). Povestea, pe scurt e cam aşa: evreica Estera, ajunge împărăteasa lui Xerxe. În acelaşi timp, unchiul ei Mardoheu îi salvează viaţa împăratului, dezvăluind un complot de la curte. Dar Aman, un influent demnitar imperial, care îl ura pe Mardoheu, îl convinge de la Xerxe să dea un decret (data e 425 î.d.Hr.) prin care se decidea că toţi evreii vor fi ucişi în ziua de 13 Adar. Data a fost trasă la sorţi. Aflând acestea, Estera a poruncit evreilor să postească şi să se roage trei zile. După acest post, ea s-a înfăţişat lui Xerxe, căruia i-a destăinuit planul lui Aman şi l-a rugat să salveze poporul. Împăratul l-a spânzurat pe Aman, numindu-l pe Mardoheu în locul lui şi a dat un nou decret, prin care le dădea voie evreilor să se apere în faţa celor care vor încerca să-i omoare. Aşa au fost salvaţi evreii. În memoria acestei întâmplări, evreii organizează sărbătoarea de Purim şi se veselesc.

Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor. Conform tradiţiei, de Purim evreii îşi oferă reciproc cadouri de alimente și băuturi, se dă de pomană săracilor, se face o masă de celebrare. De asemenea, se poartă măști și costume vesele.

Hag purim sameach!

Sărbătoare de Hanuka, la Templul Coral din Brăila

*Calendarul sărbătorii evreieşti a luminii din acest an cuprinde intervalul 12 – 20 decembrie 2017

 

corul „Macabi”

Hanukkah (sau Hanukka ori Hanuka) – sărbătoarea Luminii la evrei – începe la apus de soare marți, 12 decembrie 2017, și se termină la tot la apus de soare miercuri, 20 decembrie 2017. Sărbătoarea ca nume (hanuka) înseamnă „dăruire”, este un simbol al libertăţii religioase, triumf al valorilor umane, toleranţei şi subliniază respectul reciproc om – societate. Este un festival al luminilor; se rememorează astfel o întâmplare din istoria străveche, victoria asupra armatei grecești și miracolul ulterior de revendicare a Sfântului Templu la Ierusalim; miracolul lui Hanuka a fost acela că trebuia să ardă lumina în templu timp de opt zile, dar era decât un flacon de ulei care în mod normal ar fi rezistat doar o zi – şi totuşi, acesta a rezistat pentru zilele de sărbătoare. De aceea, în timpul sărbătorii familiile de evrei aprind pe întreaga durată a Hanuka câte o lumanare zilnic, una în plus în fiecare zi. Se mănâncă alimente tipice pentru hanuka – de obicei cele prăjite în ulei, gogoşile fiind între dulciurile preferate, se cântă melodii speciale de Hanuka, se face schimb de cadouri după aprinderea menorahului de hanuka (candelabru ritualic cu nouă braţe). Sărbătoarea de hanuka este bun prilej de organizare a unor jocuri, în special pentru copii; cel mai răspândit în acest caz este jocul cu titirezul – dreidl în limba idiş.

La Bucureşti, comunitatea evreilor din capitală organizează şi serviciu de voluntariat prin care se oferă ajutor şi cadouri persoanelor vârstnice singure, suferinde.

     La fel se va întâmpla şi la Brăila, unde Comunitatea Evreiască – preşedinte Nadia Ustinescu – organizează duminică, 17 decembrie 2017, de la ora 11.00 sărbătoarea de Hanuka 5778 (anul după numărătoarea evreilor) la Templul Coral din strada Petru Maior nr. 13 (singurul centru de rugăciune al evreilor rămas, din cele 14 câte existau în perioada interbelică în oraşul salcâmilor, cum l-a nemurit scriitorul Mihail Sebastian – numele real Iosif Hechter – în romanul „Oraşul cu salcâmi” publicat în 1935). Rugăciunile şi tot ce ţine de partea religioasă a tradiţiei vor fi realizate de Suchar Goldstein – oficiantul de cult al Comunităţii. În alte ediţii, membri comunităţii au invitat copii, persoane din rândul categoriilor defavorizate (exemplu, beneficiarii Organizaţiei „TREBUIE!”) la sărbătoare şi le-au oferit cadouri. Tot în alte ediţii, au venit oapeţi de la Federaţia Comunităţilor Evreieşti, a fost şi Bogdan Lifşin de la Bucureşti – conducător al Klezmer Band şi al Corului „Macabi” al Comunităţii Evreilor Brăila, formaţia din capitală şi corul brăilean făcând parte din programul special de sărbătoare. Ca de fiecare dată, sunt bineveniţi brăilenii care nu fac parte din Comunitatea evreilor – creştini ortodocşi, membri din Comunităţile de greci, turci, ruşi lipoveni etc. care au venit şi cu alte ocazii la Templul Coral.

Rotary Club Brăila, sărbătoare la 20 ani de activitate

*În perioada 14 – 17 septembrie 2017; evenimente business, de agrement, culturale etc. 

 

 

       Clubul Rotary Brăila (https://www.facebook.com/RotaryClubBraila/) serbează 20 de ani de activitate şi, astfel, în perioada 14 – 17 septembrie 2017 au loc în oraşul de la Dunăre activităţi şi evenimente business, de agrement, culturale organizate de Rotary District 2241 Romania si Republica Moldova. Oaspeţii se vor caza la Hotel Saint Germain, Hotel Traian sau la Grand Hotel Orient.   
În plus, vor avea loc Forumul Vocațional Rotary, First Inbound Meeting, YEP 2017, weekend Pescăresc la Braila, tururi ghidate, plimbare cu nava „Borcea”. Agenda evenimentelor arată cam aşa:

Joi, 14 septembrie 2017
la Hotel „Traian” (Braila, Piata Traian) 14.00 – 19.00 Înregistrarea participanților pentru Forumul Vocațional Rotary;

la Restaurant „Privighetoarea” (Braila, Gradina Publica) 17.00 Întâlnirea Guvernatorului și a Comitetului Districtual; 18.00 – 19.00 Întâlnirea Guvernatorului cu membrii Clubului Rotary Braila

Vineri, 15 septembrie 2017
la Teatrul „Maria Filotti” (monument istoric, inclus în albumul UNESCO, o adevărata bijuterie arhitectonică), în Sala Mare (Braila, Piata Traian):
9.15 – 9.30 deschiderea Forumul Vocațional Rotary și Cuvântul DG Emil Sopoian; 9.30 – 10.45 Rotary Keynote Guest Speakers; 10.45 – 11.00 vizită la Centrul Cultural „Nicăpetre” unde de la 11.30 au loc mese rotunde vocaționale (Afaceri, Educație, Medicină, Artă și cultură, Drept și Administrație Publică) şi după prânz, de la 14.00, mese rotunde vocaționale (Afaceri, Educație, Medicină, Artă și cultură, Drept și Administrație Publică);

la Muzeul Brailei „Carol I” (Braila, Piata Traian) 16.00 – 16.30 concluziile FVR prezentate de moderatorii secțiunilor vocaționale; 16.30 – 17.00 cuvântul District Governor 2017-2018: Emil Sopoian; 17.00 Închiderea lucrărilor Forumului Vocațional Rotary;

la Restaurantul „Carol” (Braila, Piata Traian) 19.30 – 20.00 ceremonia de sărbătorire a 20 de ani de activitate a Clubului Rotary Braila;  20.00 – 24.00 cina festiva care include un program artistic oferit de Comunitățile Greaca si a Rusilor Lipoveni din Brăila, dar şi un program artistic popular românesc.

De asemenea, pentru oaspeţii rotarieni din ţară şi străinătate vor fi organizate tururi ghidate – „La pas prin zona veche a fostei Cetăți a Brailei”, vor fi vizitate numeroase monumente istorice si clădiri de patrimoniu (sec. XVIII – început de sec. XX), încărcate de povesti si legende din istoria veche si recenta a Brailei. Notă. In Braila a funcționat începând cu 1882 „Bursa de Cereale a Europei”. Centrul Istoric al Brailei are o suprafața de 160 ha si este un adevărat muzeu arhitectonic in aer liber; Braila avea la începutul sec. XIX 13 consulate si viceconsulate, fiind primul oraș iluminat electric din Regatul României (1899), cu tramvai electric din anul 1900.

 

Sâmbătă, 16 septembrie 2017
8.30 – 10.30 Tur ghidat „Brăila, Oraș Multietnic”; 10.30 – 15.00 Îmbarcarea participanților pe nava cu zbaturi „Borcea” (navă muzeu, construită in 1914, fiind cea mai veche navă cu zbaturi din ţară, cu propulsie proprie pe abur, construită de români, in prezent complet restaurată si functională. Cu o lungime de 40 de metri, a fost pe rând yacht al Regelui Ferdinand, atelier mecanic în Primul Război Mondial şi navă de pasageri.= pentru o plimbare pe brațele Dunării, in Parcul Natural „Balta Mica a Brailei”, sit Ramsar (zonă umedă de importanță internațională, protejată prin The Ramsar Convention on Wetlands, care cuprinde insule, canale, paduri, mlastini, turbarii, lacuri etc.); 11.00 – 12.00 First Inbound Meeting (program exclusiv Youth Exchange Program); 15.00 – 22.00 eveniment pescăresc la Restaurantul plutitor „Peskano” (Braila, Faleza Dunarii)
– meniul cu specific pescăresc va fi alternat cu un fel de mâncare turcesc – frigărui la tandâr.

Duminică, 17 septembrie 2017
10.00 – 13.00 Tur ghidat „Brăila, Oraș Multietnic”.

Independence Day – Ziua SUA, ediţia 2017 la Brăila

*Marţi, 4 iulie 2017, de la ora 18.30 în faţa sediul Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică; manifestare organizată de Primăria Brăila 

    O nouă ediţie Independence Day – Ziua Statelor Unite ale Americii (sărbătoarea națională a SUA. la 4 iulie 1776 fiind decalarată independența noilor teritorii față de Regatul Marii Britanii) – are loc la Brăila, marţi, 4 iulie 2017, ora 18.30, în faţa sediului Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Organizator este Primăria municipiului Brăila.  

Din programul zilei: momente muzicale cu Grupul folk „Generaţii” de la Casa de Cultură a municipiului Brăila, grup condus de prof. Dumitru Popescu, recital oferit de Orchestra de suflători (fanfara) „Iosif Ivanovici” a Asociației „Voces Concordiae” – dirijor Petrea Gogu, președinte al asociației, momente de street dance cu membri ai Clubului de dans „Lyl Motion”. De asemenea, organizatorii promit că va fi și o tratație, cumva, în stilul unei petreceri de gen – o cafea americană și clătite cu dulceață.  

Foto, cu grupul „Generaţii”, Lucian Sabados – manager Teatrul „Maria Filotti”, Camelia Gușatu – director Direcția Cultură, Învățământ, Sport, Turism din Primăria Brăila de la ediţia precedentă a manifestării – mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1093165054109416 pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Notă. În această zi de sărăbătoare, la petrecerea oferită de Ambasada SUA în București participă patru oaspeți deosebiți: Jackie Robinson – baschetbalist și trei vedete ale acestui sport atât de iubit în SUA – Scott Erickson, LaTroy Hawkins şi Marlon Anderson. Jackie Robinson a spart bariera rasială în Liga Profesionistă de Baseball (acum 79 de abi în urmă). Invitații speciali și Sharon – fiica lui Jackie, s-au întâlnit în 3 iulie 2017 cu tineri români pentru a vorbi despre baseball, toleranță și diversitate și au vizionat împreună filmul “42”, dedicat vieții lui Jackie Robinson.

Excelența Sa, Hans Klemm – ambasadorul SUA la București – a fost la Brăila în două rînduri, în 10 august 2016 când a inaugurat Raftul American la Biblioteca Județeană “Panait Istrati“ Braila si in ianuarie 2017, o vizită cu caracter economic.

Sfintele Paşti, sărbătorit de toţi credincioşii la aceeaşi dată în 2017 – 16 aprilie

*Creştinii ortodocşi şi catolici, copţii, romano-catolicii au în acest an Săptămâna Patimilor, Învierea Domnului Iisus şi Sfintele Paşti la aceleaşi date * În fond, aşa cum a subliniat recent papa Francisc, simbolistica şi mesajul sunt aceleaşi, deci cu atât mai mult coincidenţa de calendar este binevenită   

Sărbătoarea Pascală sau Paştele este momentul din anul religios când credincioşii retrăiesc patimile şi chinurile Mântuitorului – în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, celebrează Învierea lui Iisus cea întru iertarea păcatelor şi a promisiunii vieţii veşnice a credinciosului. Postul, rugăciunile, curăţirea mai apoi a casei şi primenirea deopotrivă a trupului şi a caselor sunt atâtea demersuri care pregătesc pe creştini să ia Lumină în noaptea de Înviere cu toată încrederea că sufletele se curăţă de păcate, că la momentul oportun sufletele astfel curăţite vor urca la cer – în Raiul celor buni. Anul acesta, Paştele este serbat la o aceeaşi dată – 16 aprilie – de creştinii ortocşi, romano-catolici, catolici, copţi.

icoana canonică a Invierii Mântuitorului

În joia din această săptămână – numită Joia Mare, se prăznuiesc spălarea picioarelor ucenicilor – Mântuitorul a făcut un asemenea gest dându-ne lecţia smereniei, Cina cea de taină, dar şi rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului – Iuda le-a spus . In seara acestei zile, creştinii merg la bierică, la Denia celor 12 Evanghelii.

Cina cea de taina – icoana canonică

Cina cea de taină (foto stânga, preluare de la crestinortodox.ro) este pomenită de Sfantul Apostol şi Evanghelist Matei: „In cea dintâi zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus şi L-au întrebat: Unde voieşti să-Ţi pregătim să mănânci Paştile? Iar El a zis: Mergeţi în cetate, la cutare şi spuneţi-i: Învăţătorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau să fac Paştile cu ucenicii Mei. Şi ucenicii au făcut precum le-a poruncit Iisus şi au pregătit Paştile. Iar când s-a făcut seară, a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici. Şi pe când mâncau, Iisus a zis: Adevărat grăiesc vouă, că unul dintre voi Mă va vinde. Şi ei, întristându-se foarte, au început să-I zică fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? Iar El, răspunzând, a zis: Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai, însă, acelui om prin care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela dacă nu se năştea. Şi Iuda, cel ce L-a vandut, răspunzând a zis: Nu cumva sunt eu, Învăţătorule? Răspuns-a lui: Tu ai zis. Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu. Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi, Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. Şi vă spun vouă că nu voi mai bea de acum din acest rod al viţei până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăţia Tatălui Meu. Şi după ce au cântat laude, au ieşit la Muntele Măslinilor” (Matei 26, 17-30). Aici se regăsesc elemente adăugate liturgic mai târziu în ceea ce acum cunoaştem drept instituţia Biserică.

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă – se ţine post negru, Vinerea Patimilor este ziua când creştinii îşi îndoliează inima, fiind ziua când a fost răstignit şi a murit Mântuitorul. În biserici, se scoate Sfântul Epitaf – care îl închipuie mort pe Iisus înconjurat de maica Sa şi cei 12 Apostoli – şi se aşează pe o masă pe sub care se trece nu doar ritualic ci şi în speranţa că astfel credincioşii vor fi ocrotiţi de dureri de cap şi de mijloc. În seara acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului. Cântarea dedicată acestor momente este impresionată.

„Hristos a Înviat!”, rosteşte preotul la ceasul slujbei Învierii, sâmbătă noaptea şi credincioşii răspund „Adevărat a Înviat!”, cei mulţi având deplina încredere în lumina astfel luată şi dusă în căminul propriu va fi sursă de binefacere şi binecuvântare dumnezeiască. Tot acum se reaminteşte, ca şi în Săptămâna Patimilor, că Iisus a acceptat suferinţa, prigoana, schingiuirile, răstignirea şi moartea pe cruce pentru a da omenirii o lecţie: a mântuirii. Învierea lui Hristos este punctul central al religiei creştine şi a istoriei mântuirii. Plină de simboluri, icoana Învierii – cunoscută sub numele de „Anastasis”, termenul grec pentru „Înviere”, Îl reprezintă pe Hristos biruitor asupra iadului, a morții și luându-l cu El pe Adam din iad. În partea superioară a icoanei, cele două vârfuri de piatră arată că „pământul s-a cutremurat și pietrele s-au despicat” (Matei 27, 51) în momentul morții lui Hristos. Pe de altă parte, stâncile simbolizează cosmosul întreg și reflectă lumina ieșită din adâncurile pământului. În spatele Mântuitorului este pictat un semn circular, cu vizibila lumină a învierii. La picioarele lui Hristos, porțile iadului au fost rupte, iar personificarea răului apare în întunericul adâncului – culorile întunecate sugerează clar aceste idei.

Duminica este prima zi a Paştelui, din cele trei zile pascale, cea marcată de Noaptea Învierii; i se mai spune Duminica Paştelui. Acum creştinii merg la biserică, la Dumnezeiasca Liturghie a Sfintelor Paşti şi se întorc acasă pentru masa sărbătorească, în familie – de obicei, masă de unde nu lipsesc – tradiţional – pasca, friptura de miel, drobul, cozonacul, ouăle roşii pe care credincioşii le ciocnesc, câte doi, înainte de a le mânca zicând, unul, „Hristos a Înviat!” şi, celălalt, „Adevărat a Înviat!”.

Anul acesta, elevii şi foarte mulţi angajaţi au trei zile libere de Paşte, pentru sărbătoarea religioasă, inclusiv data de 18 aprilie 2017.

Spectacol de Dragobete, la Scoala Populara „Vespasian Lungu” Braila

*Elevi de la clasele de actorie, pian, chitara si canto fac parte din programul zilei de 23 februarie 2017, de la ora 17.00

afis-spect-iubirea-23-febr-2017  Străvechea sărbătoare tradiţională populară românească dedicată iubirii, naturii si primaverii – Dragobete (24 februarie in cele mai multe regiuni ale tării), este celebrată la sediul Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu“ – sub egida Consiliului Judetean – Brăila  joi, 23 februarie 2017, începând cu ora 17.00, când se va desfăşura spectacolul „Iubirea în versuri şi note muzicale”. Intrarea este liberă.

După cum precizează Cristian Morozan – managerul scolii, vor susţine momente poetice elevele Maria Bianca Dună, Maria Leonora Nicolau, Maria Stancu, Ana Maria Nicoară, Bianca Damache, Andreea Bujor, Ana Maria Ason, Cătălina Bianca Chiburţă, Maria Rotaru şi Corina Preda – de la clasa de Actorie, aflate sub îndrumarea profesorului Cătălina Nedelea – actor la Teatrul „Maria Filotti’, iar la pian va interpreta un vals Ileana Andreev, elevă a profesorului Laura Vermeşan. De asemenea, Lavinia Drăghici, elevă a clasei de Canto popular – profesor Marieta Ion, va interpreta doine, iar membrii grupului „Quantum” – Mihnea Valentin Poitaşu, Cristian Ştefan Galiceanu şi Monica Anton – vor cânta la chitară sub coordonarea profesorului Florin Lazăr.