Arhive etichetă: scenograf

Max Hermann Maxy, vocația unui deschizător de drumuri artistice

*O biografie care merită în permanență revizitată

Max Hermann Maxy (M. H. Maxy, 26 octombrie 1895, Brăila – 19 iulie 1971, București) este un uriaș artist român de origine evreiască (foto 1 – autoportret, lucrare datată 1932: foto 2 – ”Compoziție”, lucrare datată 1966 în colecțiile Muzeului de Artă Vizuală Galați). Pictor (cu studii la Viena: în curentul avangardist, și nu numai, este un reper), scenograf (a lucrat și la Paris), editor, profesor universitar, a fost primul director al Muzeului de Artă al României (numit în 1949). Biografia sa merită în permanență revizitată – cu valoare de reper/ model pentru orice om, fie că iubește sau nu arta.

Spirit multilateral, mereu aplecat spre cercetare, Max Herman Maxy a avut destinul şi vocaţia deschizătorului de drumuri. A organizat şi coordonat singura şcoală românească constituită după modelul Bauhaus. Ca scenograf, a participat la montarea primelor spectacole de teatru avangardist de la noi iar mai târziu, în calitate de prim director al Muzeului Naţional de Artă al României, şi-a investit energia şi talentul organizatoric în crearea unei instituţii de talie europeană. Încă de timpuriu, Maxy şi-a însuşit cu aviditate toate experienţele moderniste, de la expresionism şi cubism la constructivism. A cunoscut îndeaproape cercurile avangardiste europene, fiind unul dintre puţinii români primiţi să expună la celebra Galerie Der Sturm. A expus în repetate rânduri alături de nume mari ale noii arte, ca Paul Klee, Kurt Schwitters, Hans Arp, Giorgio de Chirico, El Lissitzky, Constantin Brâncuşi. A fost, între 1925 şi 1928, iniţiatorul şi principalul promotor al INTEGRALISMULUI – o încercare ambiţioasă de sintetizare a tuturor curentelor moderniste de până atunci, menită să îmbrăţişeze toate formele de expresie artistică, de la pictură, sculptură şi grafică până la scenografie, mobilier, tapiserie, legături de cărţi, obiecte decorative, ceramică” – este o prezentare succintă pe care i-a făcut-o la un moment dat muzeograf dr. Maria Stoica de la secția Artă a Muzeului Brăilei ”Carol I”; de altfel, instituția muzeală brăileană are în colecții destule lucrări (una dintre ele, foto 3 – ”Fata cu păpușa”, 1921) semnate M. H. Maxy, expuse în sala dedicată artistului.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

„Adieri”, expoziţie aniversară Gh. Mosorescu la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Vernisaj la Galeria de artă „Gh. Naum” în 22 ianuarie 2019 – data de naştere a artistului, preşedinte UAP filiala Brăila – de la ora 17.00

 

Gh. Mosorescu

Scenograful Gheorghe Mosorescu – preşedinte al filialei Brăila a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România – îţi serbează aniversarea celor 65 ani de viaţă cu un vernisaj la Muzeul Brăilei „Carol I”, Galeria de artă „Gh. Naum” (Piața Traian nr. 3, intrarea prin strada Galați). Evenimentul are loc marți, 22 ianuarie 2019 (chiar ziua de naştere a artistului plastic), de la ora 17.00. Expoziţie aniversară „Gheorghe Mosorescu – Adieri” marchează deopotrivă şi cei 25 ani în funcţia de preşedinte al filialei Brăila a UAP din România. 


Expoziţia reuneşte 50 de lucrări, realizate în pastel, din perioada cuprinsă între anii 1997 şi 2016. Dacă în aparenţă aceasta propune o călătorie fascinantă în miezul unui paradis natural, în fapt ea se compune din imagini ale unor secvenţe de viaţă. Simţim, privindu-le, când pictorul a fost fericit sau când a avut nelinişti, când s-a lăsat copleşit de măreţia spectacolului de lumini şi umbre, reprezentându-l, sau când l-a transfigurat pe acesta în expresie a încremenirii timpului, astfel încât nimic să nu mai poată fi clintit din loc: „Clipă, rămâi, căci eşti atâta de frumoasă!” – organizatorii.

Gheorghe Mosorescu: „Prin pictura mea vezi „lumea”, cerul, pământul şi o lumină a cărei natură şi sursă nu le poţi identifica. Luminate intens sunt doar câteva fire de iarbă. De ce acelea şi nu altele? Înlocuieşte lumina cu destinul, iar în locul firelor de iarbă aşează oameni şi spune-mi cine hotărăşte şi în ce moment cui să surâdă şansa. Nu ştii răspunsul! Dar eşti de acord că trebuie să fii pregătit să primeşti lumina. Până atunci rămâi în penumbră sau în întuneric şi antrenează-te. Peisajul nu este decât motivul prin care ţi se transmite mesajul picturii mele” (Fragment din interviul publicat în revista „Excelsior”, 1/ 2000, editor Centrul de Creaţie Brăila)

** *  Informaţii de la vernisaj, format foto şi video, vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Gala UNITER 2018, nominalizări şi premiile Senatului

*A XXVI-a ediţie va avea loc la Alba Iulia, pe 7 mai 

la Gala UNITER 2017

Gala Premiilor UNITER, ediţia a XXVI-a, a intrat în linie dreaptă. S-au desemnat premianţii speciali, de excelenţă şi pentru întreaga activitate – premii acordate de Senatul UNITER, iar juriul de nominalizări – alcătuit din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Călin Ciobotari, Alina Epîngeac – a finalizat lista din care se vor selecta laureaţii. Gala va avea loc în 7 mai 2018, la Alba Iulia. Nota aut (Armanda Filipine, revista Braila Chirei). Numele din lista de nominalizări se traduc în tot atâtea sugestii de lectură în cheie teatrală a vieţii şi artei care ne traduce viaţa altfel, ba încă şi şansa de a efecutua călătorii prin ţară – pasionaţii Thaliei fac asta! – după spectacolul, regizorul, actorul preferat.

În baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a membrilor Senatului UNITER – Ion Caramitru, în şedinţa din data de 26 februarie 2018, Senatul UNITER a hotărât premiile.  Premiul de Excelenţă îi revine lui Horaţiu Mălăele, Premiul pentru întreaga activitate se acordă actriţei Ileana Stana-Ionescu, actorului Anton Tauf, regizorului Alexandru Dabija, scenografului Doru Păcurar, criticului şi istoricului teatral Sorina BălănescuPremii Speciale  se acordă  Universității de Arte din Târgu-Mureș pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale, Festivalului Internațional de Teatru „POVEȘTI” organizat de Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia, echipei Teatrului Ion Creangă pentru diversitatea și mobilitatea proiectelor dedicate spectatorilor de toate vârstele, în condițiile lipsei unui sediu propriu din anul 2009. Senatul UNITER are, în perioada 2014 – 2018, următoarea componenţă: Ion Caramitru – preşedinte, Aura Corbeanu – manager cultural, vicepreşedinte executiv, actorii Emil Boroghină, Adi Carauleanu şi George Mihăiţă, actriţele Virginia Mirea, Ilinca Tomoroveanu, Ana Ciontea, Ozana Oancea, regizorii Tompa Gabor şi Claudiu Goga, criticii de teatru Marina Constantinescu şi Alice Georgescu, scenografii Dragoş Buhagiar şi Puiu Antemir. Membri supleanţi: Victor Rebengiuc, regizorii Bocsardi Laszlo şi Stefania Cenean, criticul Florica Ichim. Comisia de cenzori: criticul Ileana Lucaciu, actorul Volin Costin, Dana Varlaam – expert contabil.

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2017. Nominalizările pentru anul teatral 2017 sunt următoarele:

Debut

Codrin Boldea pentru rolul Laertes din spectacolul „Hamlet” de William Shakespeare, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti;
Andrei Dinu pentru regia spectacolului „Edmond”, scenariu pe text de David Mamet la Teatrul Municipal Baia Mare;
Mădălin Hîncu pentru regia spectacolului „Noaptea ursului” de Ignacio del Moral la Teatrul de Comedie Bucureşti

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

„Dialogurile lui Platon. Criton”, regia artistică Attila Vizauer, producție a Societății Române de Radiodifuziune (SRR)
„Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin”, o biografie poetică dedicată împlinirii a 2000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso. Scenariul de Emil Boroghină după „Tristele şi Ponticele”, scenariul radiofonic și regia artistică Gavriil Pinte, producție a SRR
„Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz, dramatizarea radiofonică Rodica Suciu Stroescu, regia artistică Diana Mihailopol, producție SRR

Cel mai bun spectacol de teatru TV

Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Mușatescu, regia artistică Silviu Jicman, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de producţie a TVR)

Premiul pentru critică de teatru

Oana Borş 
Cristiana Gavrilă
Doina Modola

Cea mai bună scenografie 

Romulus Boicu pentru decorul spectacolului Wolfgang, după Yannis Mavritsakis, adaptarea și regia Radu Afrim la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ;
Helmut Stürmer (decorul) și Ioana Popescu (costumele și desenele în nisip live) pentru spectacolul Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet de Gabriel García Márquez, regia Yuri Kordonsky la Teatrul German de Stat Timişoara;
Vanda Maria Sturza pentru scenografia spectacolului Dacă am gândi cu voce tare de Adnan Lugonić, adaptarea și regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cea mai bună actriţă în rol secundar

Natalia Călin pentru rolul Tania din spectacolul ;Şi negru şi alb şi gri”, text și regie Mimi Brănescu la Teatrul Metropolis Bucureşti;
Emőke Kató pentru rolurile din spectacolul serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
Ada Lupu pentru rolul Fiica din spectacolul „Măcelăria lui Iov” de Fausto Paravidino, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Cel mai bun actor în rol secundar

Zsolt Bogdán pentru rolul Roy M. Cohn din spectacolul serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
Liviu Pintileasa pentru rolul Sganarel din spectacolul „Don Juan”, adaptare după Molière, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul de Comedie Bucureşti;
Rareş Florin Stoica pentru rolul Moritz Stiefel din spectacolul „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache, la Teatrul Mic Bucureşti

Cea mai bună actriţă în rol principal

Silvana Mihai pentru rolul Wendla Bergmann din spectacolul „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache la Teatrul Mic Bucureşti
Mariana Mihuţ pentru rolul Regina Marguerite din spectacolul „Regele moare” de Eugène Ionesco, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti;
Olga Török pentru rolul Eréndira din spectacolul „Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet” de Gabriel García Márquez, regia Yuri Kordonsky la Teatrul German de Stat Timişoara

Cel mai bun actor în rol principal

Andrei Huţuleac pentru rolul titular din spectacolul „Hamlet” de William Shakespeare, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti;
Victor Rebengiuc pentru rolul „Bérenger întâiul” din spectacolul „Regele moare” de Eugène Ionesco, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti;
Ervin Szűcs pentru rolul Prior Walter din spectacolul serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cea mai bună regie

Radu Afrim pentru regia spectacolului „Dacă am gândi cu voce tare” de Adnan Lugonić, în adaptarea lui Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova;
Victor Ioan Frunză pentru regia spectacolului serial Îngeri în America (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
Yuri Kordonski pentru regia spectacolului Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet de Gabriel García Márquez la Teatrul German de Stat Timişoara

Cel mai bun spectacol

„Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache la Teatrul Mic Bucureşti;
„Oraşul nostru” după piesa lui Thornton Wilder, regia Cristian Ban la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad;
Rambuku” de Jon Fosse, adaptarea Anca Măniuțiu, regia Mihai Măniuțiu la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.

„Bărbați , femei și viața dintre ei” după Cehov, premieră la Teatrul „Maria Filotti’ Brăila

*Directia de scena apartine lui Victor Ioan Frunza *Sâmbătă, 28 ianuarie și duminică 29 ianuarie 2017, de la ora 18.00 la Sala Mare *In paralel, dar completand fericit premiera, pana in 5 februarie poate fi vizionata in spatiile TMF si o expozitie Gheorghe Mosorescu – scenograful spectacolului in care joaca Alin Florea, Ramona Gîngă, Corina Moise, Valentin Terente și Adrian Ștefan * Muzica apartine lui Cari Tibor 

Anton Plavlovici Cehov este autorul unui teatru pe care, fara exceptii, toti iubitorii Thaliei il recunosc ca find in categoria „grea’. Dacă vrei sa iti pui probleme, să te vezi in oglinda rece si nepartinitoare a adevărului, dacă vrei sa ai clipe (oricum necesare!) de introspectie, atunci avem nevoie de Cehov si la Teatrul „Maria Filotti’ (TMF) din Brăila tocmai ce s-a finalizat spectacolul „Bărbați , femei și viața dintre ei” – patru piese scurte de Anton Pavlovici Cehov, dramatizate de Adrian Nicolae si puse in scenă de Victor Ioan Frunză – directorul de scenă care este, pe bun dreptate, indragit, apreciat, lăudat (dar si „neiubit” de cei care il invidiază!…).  afis-cehov

Premiera este anuntată sâmbătă, 28 ianuarie și duminică, 29 ianuarie 2017, de la ora 18.00 la Sala Mare. Este un spectacol ce conține patru dintre cele mai importante și celebre piese scurte ale lui Cehov (in ordine) „Calhas” („Cântecul lebedei”), ”Ursul”, „Jubileul’’ și „Cerere in căsătorie”. Afisul spectacolului este sustinut grafic, la initiativa personală a lui Victor Ioan Frunză, de o lucrare a lui Gheorghe Mosorescu, scenograful spectacolului; la fel, si caietul program cuprinde in totalitate lucrări ale maestrului Mosorescu.

din-spect-barbati-femei     „Binecunoscutul Victor Ioan Frunză abordează aceste pagini celebre din creația dramaturgului rus din punctul de vedere al updatării noțiunii de vodevil, astfel că prin acest spectacol luăm contact și cu postura de autor de comedie a marelui Cehov. Redutabilul regizor Victor Ioan Frunză, alături de scenograful George Mosorescu, compozitorul Cari Tibor, pianista Adriana Burcă și mai ales distribuția compusă din Alin Florea, Ramona Gîngă Corina Moise, Valentin Terente și Adrian Ștefan, încearcă să dea măsura unui <Coupe Cehov> inteligent, spumos, comic dar, ca întotdeauna la Cehov, reflexiv, substanțial și expresiv„, subliniază in invitatie teatrologul, regizorul Lucian Sabados – managerul TMF.

*** De asemenea, publicul este invitat si la o interesantă expozitie a lui Gh. Mosorescu (foto din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei de la expozitia sa „Atelier de scenografie’ din 2015, la Galeriile de Arta Brăila – album la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=954342587991664) – scenografului spectacolului, presedintele Filialei Braila a Uniunii Artistilor Plastici din Romania.

Gheorghe Mosorescu
Gheorghe Mosorescu

Va invitam ca, in acelasi context si in spatii neconventionale ale teatrului sa intrati in atmosfera vizuala (si nu numai…) a spectacolului, cu o scenografie semnata de George Mosorescu, prin chiar opera plastica a aceluiasi artist. Ideea, cumva sugerata de regizorul spectacolului si preluata de conducere, cu acceptul d-lui Mosorescu ni se pare nu numai inedita , ci si salutara, veti vedea de ce… Cele 10 tablouri, ce vor fi asezate, ca intr-un drum initiatic , pe chiar traseul de intrare a spectatorilor in Sala Mare de spectacole, sunt subsumate unei teme seducatoare si profunde, acel DINCOLO de suprafata si aparenta cotidiana si derizorie, o meta-realitate, cu sugestii religioase si mai ales metafizice. Dincolo de”cusaturi’, de usi intredeschise, dincolo de soapte si ridicari discrete de cortina ghicim, functie de educatia, cultura, experienta religioasa sau numai de lectura noastra lumi paralele, etaje inabordabile de intelegere,ce ne tulbura dar care ne atrag… Expozitia lui George Mosorescu, pusa in contextul unei premiere teatrale cu teme si tinte legate intrinsec de adancurile fiintei umane devine nelinistitoare dar necesara unei experiente estetice si umane elevate. Nu ratati spectacolul si totodata expozitia, pentru ca aceasta inedita coabitare nu va dura decat pana in 5 februarie„, subliniaza Lucian Sabados. 

Expoziția „TransMutații” de Dragoș Buhagiar, la Muzeul Național de Artă al României

*Vernisaj in 22 octombrie 2016, de la ora 12.oo

dragos-buhagiar
Dragos Buhagiar

Scenograful (nascut la Braila) Dragoș Buhagiar are la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) o interesanta expozitie/ instalatie sub genericul „TransMutații”. vernisajul este programat in data de 22 octombrie, ora 12.00 la Auditorium (intrarea din strada Știrbei Vodă 1-3). transmutatii_afis

Instalația este o producţie a Festivalului Naţional de Teatru (21– 30 octombrie).Expozitia ramane deschisa pana pe 30 octombrie.

Pentru mine pământul românesc înseamnă părinţii mei. Familia mea, cea pe care o am în momentul acesta. Sigur că se pierd lucruri importante precum tradiţiile, pentru că lumea se concentrează pe alte lucruri, de la grija zilei de mâine până la cum să faci repede bani, că asta e preocuparea principală în România. În ceea ce mă priveşte, bunicul Buhagiar era de origini malteze. Bunica Buhagiar era grecoaică. Străbunicii mei au sosit din Malta la sfârşit de secol al XIX-lea, la Galaţi, unde au stat o vreme, apoi la Sulina, pentru ca, într-un final, să se stabilească la Brăila. Au locuit într-o casă foarte frumoasă, cu etaj, pe malul Dunării, pe care au dărâmat-o comuniştii. Ceilalţi bunici locuiau în cartierul Chercea. Un fel de mahala, un cartier ridicat de doi foşti moşieri din Brăila, pe pământurile lor. Erau oameni cu venituri mai mici, cu casa pe pământ. Copilăria mea a pendulat mereu între aceste extreme. Pe de-o parte, lumea strictă, catolică, ordonată, de la bunicii Buhagiar. Pe de alta, lumea ortodoxă, colorată şi fascinantă a bunicilor din Chercea. Dacă la primii bunici trebuia să merg duminica la biserică, să dorm la prânz şi să mănânc tot din farfurie, pe cât se poate fără să fac zgomot, la Chercea eram liber, puteam să zburd în picioarele goale şi să fac baie în canalele de pe marginea drumului. Dormeam noaptea cu uşa deschisă, doar cu o draperie de tifon, pe care o umfla vântul. Când ieşeam dimineaţa în curte să-mi beau laptele, mă întâmpina o pajişte de lăcrămioare. Seara, când venea bunicul de la pescuit, îl aşteptam cu tabla gata încinsă să punem peştele. Şi acolo existau nişte reguli, nu vorbeam la masă. Nu erau sofisticaţi, dar exista şi acolo o rânduială. Şi stăteau bine cu iubirea, ceea ce e cu mult mai important. La ei, mă simţeam protejat şi iubit”, spune într-un interviu Dragoş Buhagiar (citat preluat si de cotidianul „Jurnalul”).

Avanpremiera „Platonov”, la TMF Brăila

* Duminică, 22 martie 2015, de la ora 18.00 pe scena Sălii Studio a dramaticului  

Duminică, 22 martie 2015, de la ora 18.00 la Sala Studio a Teatrului „Maria Filotti” (TMF) Brăila este programată avanpremiera spectacolului „Platonov” de Anton Pavlovici Cehov, regia Andreea Vulpe – cel deja anuntat de noi la https://brailachirei.wordpress.com/2015/01/10/debut-de-lucru-la-platonov-nou-proiect-tmf/. Invitaţia (mai jos, integral) organizatorilor spune destul astfel încât să devenim interesaţi de această nouă producţie ce reflectă preocuparea echipei pentru clasic şi valoare la superlativ (n.aut – Armanda Filipine. Când spunem Cehov deja avem siguranţa că ce vedem/ auzim/ simţim e Teatru cu ce are mai bun! În fond, Cehov e unul dintre modelele la care ne raportăm ori de câte ori în viaţa contemporană ne lipsesc reperele…) Platonov 4

          <Început la mijlocul lunii ianuarie 2015, gândit ca un eveniment dedicat aniversării a 155 de ani de la naşterea lui A. P. Cehov (29 ianuarie 1860 – 15 iulie 1904) , proiectul teatral „Platonov”, aferent Programului „Clasic vs. Contemporan” este finalizat şi aşteaptă întâlnirea decisivă cu publicul. Pentru orice teatru din lume, un proiect Cehov reprezintă o imensă provocare, atât pentru trupă cât şi pentru publicul acestuia. Caracterul deschis şi profunzimile textului cehovian a obligat regizorul la atitudine şi la o alegere personală, din multitudinea de sensuri şi de cărări semantice. Este şi ceea ce a făcut regizoare Andreea Vulpe. I-a fost cu atât mai greu, deoarece, acest prim text cehovian scris la doar 18 ani (!), pe lângă întinderea sa deosebită, cuprinde numeroase viitoare teme, personaje, situaţii şi mai ales elemente de atmosferă ale viitoarelor sale patru capodopere dramatice. Împreună cu scenograful Daniel Titza, brăilean de origine, regizoarea compune un spaţiu şi o atmosferă modernă, surprinzătoare, dar ataşantă în spaţiul Sălii Studio a Teatrului Maria Filotti, păstrând însă în contextul modernităţii imagistice, sensurile şi spiritul cehovian. Alcătuit cu inteligenţă artistică, abilitate şi capacitate de sinteză, spectacolul PLATONOV evoluează subtil şi armonios, izbutind să cuprindă toate elementele si nuanţele universului cehovian: melancolie, plictiseală şi blazare, oameni de prisos, cuvinte inutile şi acel element subtil – ambiguitatea. Distribuţia este pe măsura impetuozităţii şi curajului lecturii regizorale, toţi cei 14 actori compunând o lume vie, încleştată între voinţă şi inerţie. Cei 14 minunaţi actori sunt Silviu Debu, Mihaela Trofimov, Valentin Terente, Emilia Bebu, Ionuţ Vişan, Liviu Pintileasa, Corina Borş, Narcisa Novac, Marcel Turcoianu, Dan Moldoveanu, Adrian Ştefan, Costică Burlacu, Emilia Mocanu şi Alexandru Marin. 

         Foto (arhiva, in devenire, a spectacolului) de Marian Ecmegian (din echipa TMF).Platonov 5

         Teatrologul, regizor şi pianist de jazz (da! Stim ce poate, l-am aplaudat de atâtea ori şi pe scenă, în compania unor importanţi reprezentanţi ai genului) Lucian Sabados (foto dreapta, tot în sala Studio, în timpul Festivalului „Zile si nopţi de teatru la Brăila”) – managerul TMF – ne spune ceva mai mult despre acest demers care îmbogăteşte stagiunea 2014- 2015 a dramaticului brăilean şi care oferă echipei din distribuţie, cel puţin, şansa de a reface punţi esenţiale în cultura de gen, atrăgând publicul spre idei şi esente, spre profunzimi ale sufletului şi spre frumuseţea adesea ascunsă a zilei, a clipei – pe care, însă, dacă le trăim in toată splendoarea realităţii le încorporăm adânc in propria noastră fiinţă. Sabados in sala Studio, dec 2014

               „Am ales din oferta Andreei Vulpe, respectiv Shakespeare cu <Femeia indărătnică> sau, altă traducere a titlului, <Imblanzirea scorpiei> şi <Platonov> de Cehov, textul care consider că reprezintă un impecabil barometru încă valid al comensurării relaţiei dintre om, vremurile in care trăieşte si Divinitate. Cehov este <Patriarhul>; marea majoritate a tipurilor umane pictate acestei dimensiuni de splean, de nostalgie după ceva pierdut, de resemnare pasivă faţă de provocările vieţii sunt, din păcate, unele dintre posibilele feţe ale fiinţei moderne. Cehov rămâne actual, iar spectacolul nostru, într-o regie profundă, modernă şi totuşi credincioasă spiritului lui Cehov, în înterpretarea unei trupe aflate la maturitate şi avidă de confruntări cu mari dramaturgi şi mari partituri, sunt ingredientele unui eveniment teatral care mai are nevoie de un singur, dar foarte important, feed back, cel al publicului. La reuşita şi identitatea estetică a spectacolului contribuie substanţial imaginea scenică, scenografia semnată de deja cunoscutul scenograf Daniel Titza, brăilean de origine şi formaţie”, subliniază managerul care va fi, ca de fiecare dată, gazdă atentă la avanpremieră.

                Asa că ne vedem la teatru, dragilor!