Arhive etichetă: scriitoare

„Drăgaica – zâna cu parfum de miere”, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Eveniment la secţia Etnografie în 24 iunie 2019 de la ora 11.30 *Invitatul este scriitoarea Cezarina Adamescu din Galaţi

     Sărbătoarea populară de Sânziene va fi celebrată la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie coordonată de muzeograf Gabriela Cloşcă – cu ajutorul literaturii şi muzicii. Astfel, luni – 24 iunie 2019 – de la ora 11.30 la sediul din strada Polonă nr. 14 va avea loc o întâlnire sub genericul „Drăgaica – zâna cu parfum de miere” cu un invitat special – scriitoarea Cezarina Adamescu din Galaţi. Prezintă Violeta Craiu (nume real Georgeta Cîrjan), scriitor. Moderator va fi, ca şi la celelalte întâlniri, mueograf dr. Brînduşa Ilie. Din programul zilei fac parte şi momente de dans popular susținute de ansamblul Școlii Populare „Vespasian Lungu” Brăila coordonat de prof. Neculai Ciurea.

Activitatea este organizată în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iași, Reprezentanţa Galaţi-Tecuci și este parte integrantă a proiectului „Interferenţe culturale interetnice”. În programul parteneriatului au desfăşurate întâlniri cu scriitorii Angela Baciu https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/16/intalnire-cu-angela-baciu-la-braila/, Victor Cilincă https://brailachirei.wordpress.com/2019/02/27/o-carte-la-ceai-lectura-publica-cu-scriitorul-victor-cilinca-la-braila/, Valeriu Valegvi https://brailachirei.wordpress.com/2019/02/21/intalnire-cu-scriitorul-valeriu-valegvi-la-braila/. De asemenea, Violeta Craiu şi-a lansat aici recentul volum, „Alidada” https://brailachirei.wordpress.com/2019/04/15/violeta-craiu-lansarea-cartii-alidada-poeme-drumaresti-la-braila/ 

** *„Drăgaica” sau „Sânzienele” este un ritual agrar practicat în Moldova, Muntenia și Oltenia, în preajma solstițiului de vară, de obicei în data de 24 iunie, și are ca scop prosperitatea și protecția culturilor de cereale. Data de 24 iunie, devenită destul de recent şi Ziua mondială a IEI , a fost serbată de muzeul brăilean şi printr-o întâlnire cu elevi, desfăşurată vineri, 21 iunie 2019, de ora 11.00 la Centrul Social din Lacu Dulce (în municipiul Brăila) sub genericul „Drăgaica și Ziua Universală a Iei”, eveniment în proiectul „Prin cultură, mai aproape de copiii din Lacu Dulce” − cu muzeograf dr. Brânduşa Ilie.

** * Informaţii în format foto şi video de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Violeta Craiu, lansarea cărţii „Alidada – poeme drumărești” la Brăila

*Marţi, 16 aprilie 2019, de la ora 18.30 la Secţia Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”

    Scriitoarea Violeta Craiu îţi lansează o nouă carte, „Alidada – poeme drumărești” apărută la Editura TipoMoldova Iași. Lansarea are loc marţi, 16 aprilie 2019, de la ora 18.30 la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie (strada Polonă nr. 14) – muzeograf şef Gabriela Dorina Cloşcă. Despre carte vor vorbi A. G. Secară (Adi Secară) – critic literar şi scriitor, Marius Chelaru – scriitor, profesorul şi publicistul Dumitru Anghel – critic literar, iar despre autoare va vorbi medicul Dorina Tite. Moderatorul evenimentului va fi muzeograf dr. Brîndușa Ilie de la secţia gazdă. Lansarea face parte din calendarul proiectul „Interferențe culturale interetnice” desfăşurat de Muzeul „Carol I” – secţia Etnografie și Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași (prima întâlnire din acesta a fost cu scriitorul Valeriu Valegvi de la Galaţi https://brailachirei.wordpress.com/2019/02/21/intalnire-cu-scriitorul-valeriu-valegvi-la-braila/). Foto dreapta, Violeta Craiu la Biblioteca Judeţeană Brăila, imagine de la o altă lansare de carte proprie, din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei.

** * Violeta Craiu este brăileancă, autoare a 11 cărți (cărți pentru copii, cărți de proză, poezie și de cercetare științifică). Numele real este Georgeta Cârjan, de profesie economist. Este membră a Uniunii Scriitorilor – Filiala Iași, dar şi a Societății Scriitorilor „Costache Negri” din Galați, a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. „Poezia este o călătorie imaginară printre cuvinte tainice, gânduri şi afecte, este un izvor nesecat de frumuseţe pe care doar poeţii ştiu să-l descopere” – Violeta Craiu.

Violeta Craiu (foto 2015, arhiva Armanda Filipine)

Frecventează Cenaclul literar „Panait Istrati” Brăila, găzduit de Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”. Este prezentă în antologii și dicționare:  ex. „Antologie de literatură contemporană brăileană”, Editura Ex. Libris, Brăila, 2005; „Dicţionarul scriitorilor brăileni”, Editura Proilavia, Brăila, 2010; „O samă de scriitori” de Dumitru Anghel, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, Brăila, 2014; „Un dicționar al scriitorilor români contemporani” coordonator Ioan Holban, vol. II, Colecția Opera Omnia, Editura TipoMoldova, Iași, 2016.
A primit numeroase distincții și premii literare; cele mai recente sunt „Poetă a Iașilor” la Festivalul Internaţional de poezie „Poezia la Iași”, ediția a III-a, 2016; Diploma de Onoare – Cartea Anului, acordată de Uniunea Scriitorilor, Filiala Iași, Reprezentanța Galați – Tecuci, pentru romanul „Agonia Fericirii” (ediția a doua, Editura eLiteratura București), Galați, 2017.
Colaborează cu mai multe publicații din țară și din străinătate: „Oglinda literară” Focşani, „Porto Franco” Galaţi, „Saeculum” Focşani, „Cetatea culturală” Cluj, „Poesis” Satu Mare, „Cafeneaua literară” Piteşti, „Convorbiri literare” Iaşi, „Axis Libris” Galaţi, „Spații culturale” şi „Citadela” Satu Mare, „Cronica Veche” Iaşi, „Hyperion” Botoșani, revista de experiment literar „FEED BACK” Iași, „Poezia” Iași, „Confluențe literare româneşti” SUA, „Miorița” USA, „Stojer a Uniunii Scriitorilor din Macedonia, „Unduiri” / „Struga” Macedonia, „PACT” („RAST” în româneşte, „Creştere”) Macedonia etc. Unele poezii i-au fost traduse în publicații străine – în limbile bulgară, macedoneană, ungară, chineză, engleză etc.
Violeta Craiu este inițiatoarea proiectului cultural „Dialoguri lirice la Dunăre” 2017-2018, desfășurat în orașele Brăila, Tecuci, Galați și Tulcea, în Anul Centenarului Marii Unirii și Brăila 625. Este colaborator al Proiectului ,,Interferențe culturale interetnice”.

Cele trei părţi ale cărţii provoacă, aşa cum spuneam mai sus, cititorul… să fie contemporan, să-şi asume istoria poate nu neapărat spectaculoasă a zilelor noastre (un poem se intitulează „Istoria dictează poezia”!), dar să şi descopere zei şi zeiţe pe care nu îi cunoştea: precum… Alidada, şi ea zeiţă de aşteptat, ca şi Godot, ca şi Max, Alidada fiind alegerea pentru numele cărţii, combinând… un nume „Ali”, care poate fi de bărbat, dar şi alint pentru variante de nume feminine, şi „dada”, care, după cum se ştie, este şi un curent literar-artistic, apărut în Europa în anul 1916, caracterizat prin ridicarea hazardului la rang de principiu de creație, prin negarea oricărei legături între gândire și expresie” – A. G. Secară (Adi Secară)
Zice-se că în viaţă avem în faţă, la fiecare „început”, ca o pagină albă, „drumul” pe care-l scriem cu paşii, faptele ori cuvintele noastre. Drumarii sunt oameni aparte… când sunt lăsaţi să îşi facă meseria. Aşa se face că, aici, avem a face cu un soţ care a construit, la propriu, „acoperind gândurile cu dragoste”, plecând de lângă ea când „noaptea scurtă stinge lămpile cerului”, drumuri pe care a păşit aleasa inimii lui timp de o viaţă de muncă. Iar acum, ea, după ce a trecut, cu preţul anilor, peste „durerea depărtării şi a înstrăinării”, îi oferă lui un alt fel de drum, dinspre inimă spre viaţă, „asfaltat” cu poezie” – Marius Chelaru, despre Violeta Craiu.

Notă. Urmăriţi reţeaua de socializare Facebook, paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine

şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pentru detalii de la eveniment.

„Distanța dintre mine și mine”, documentarul despre şi cu Nina Cassian – în cinematografe

*În Brăila rulează sâmbătă – 9 martie 2019 – de la ora 18.30 la Cinefeel 

    Documentarul „Distanța dintre mine și mine”, care o are în centru pe scriitoarea Nina Cassian este prezent din 8 martie 2019 în cinematografele românești, cu mai multe proiecții speciale – în prezența autoarelor Mona Nicoară şi Dana Bunescu – la București, Cluj-Napoca, Sibiu și Arad. Şi la Brăila va rula, sâmbătă – 9 martie 2019 de la ora 18.30 prin intermediul Cinefeel (Cinematograful de artă, în clădirea Centrul de creaţie Brăila, Piaţa Traian nr. 2, etajul I  https://www.facebook.com/CinefeelBraila/), cu o prezentare a profesorului Daniel Kiţu de la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci”; preţ bilet 15 lei.

** *„Distanța dintre mine și mine” cu Nina Cassian, după o idee de Ada Solomon. Regia – Mona Nicoară. Montaj şi Sound design – Dana Bunescu.  Imagine – Ovidiu Mărginea și Rudolf Costin. Muzica – Nina Cassian. Concpţie grafică, efecte vizuale – Șerban Jipa. Producători – Ada Solomon, Mona Nicoară, Diana Păroiu și Alexandru Solomon. Este un film despre credinţe, artă şi putere, care explorează fricţiunea dintre memoria personală şi arhiva oficială, dintre realitatea noastră actuală şi naraţiunile pe care le construim despre trecut.

    Nina Cassian (1924 – 2014) avea o reputaţie de femeie fatală, băutoare şi fumătoare prodigioasă; poetă avangardistă, compozitoarea şi graficiană, a fost simultan complice şi duşman regimului stalinist; după care a intrat în conflict direct cu regimul Ceauşescu, a ajuns într-un exil nedorit la New York în 1985, în urma uciderii disidentului Gheorghe Ursu (câteva detalii şi la https://brailachirei.wordpress.com/2013/11/17/in-memoriam-gheorghe-ursu/).

Documentarul va fi proiectat pe 21 și 24 martie 2019, la Cinemateca Eforie (ora 20.30), Point (ora 21.00), în festivalul One World Romania de la București. „Distanța dintre mine și mine” a avut premiera în toamna 2018, la festivalul Les Films de Cannes à Bucarest unde a primit premiului publicului la secţiunea Avanpremiere româneşti ale toamnei. Premiera internațională a avut loc în ianuarie 2019, la a 30-a ediție Trieste Film Festival.

Festival literar al Sardiniei 2018, la Gavoi

*În perioada 28 iunie – 1 iulie 2018 * Principal organizator, Asociaţia culturală „L’Isola delle storie” * Participă, din România, scriitoarea Doina Ruşti

A XV-a ediţie a Festivalului literar al Sardiniei de la Gavoi, una dintre cele mai importante manifestări de profil din Italia, se desfăşoară în perioada 28 iunie – 1 iulie 2018. Festivalul este organizat de Asociaţia culturală „L’Isola delle storie”, cu sprijinul Regiunii autonome a Sardiniei, al Primăriei din Gavoi, al Camerei de Comerţ din Nuoro şi în parteneriat cu alte instituţii din sectorul public sau privat (http://www.isoladellestorie.it/). Manifestarea se află sub semnul Anului European al patrimoniului cultural – 2018. Din România, participă scriitoarea Doina Ruşti alături de traducătorul său italian, profesorul Roberto Merlo. Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneția este partener pentru participarea scriitoarei din România. 

Programul festivalului este disponibil la http://www.isoladellestorie.it/programma-2018/

Doina Ruşti

Prezenţa Doinei Ruşti (foto de la lansarea romanului său „Mâţa Vinerii” la Brăila, martie 2017) în festival se întâmplă sâmbătă, 30 iunie 2018, de la ora 17.30, în spaţiul „Alte perspective” din Piaţa Mesu Bidda. Scriitoarea din România va fi împreună cu traducătorul Roberto Merlo, dar şi cu scriitorul Omar di Monopoli la evenimentul literar prezentat de Simonetta Bitasi.

** * După cum aminteşte echipa de la IRCCU, este a opta prezenţă a unui scriitor român la Festivalul de la Gavoi, în parteneriatului cu „L’Isola delle storie”, asociaţie ce colaborează permanent cu prestigioase instituţii culturale din peninsulă: Institutul Goethe din Palermo, Institutul polonez de cultură din Roma, Forumul austriac de cultură din Roma, Institutul slovac din Roma, Universitatea din Cagliari, IED – Institutul european pentru design din Cagliari şi, din 2011, IRCCU de la Veneţia. La ediţia din 2011, la Festivalul Sardiniei a participat scriitorul Lucian Dan Teodorovici, la cea din 2012 scriitorul Dan Lungu însoţit de traducătoarea Ileana Maria Pop, la cea din 2013 poeta Ruxandra Cesereanuşi traducătorul Giovanni Magliocco, la cea din 2014 scriitorul Cezar Paul Bădescuşi traducătoarea Irina Ţurcanu, la cea din 2015 Ana Blandiana şi traducătorii Mauro Barindi şi Bruno Mazzoni, în 2016 Mircea Cărtărescu şi traducătorul Bruno Mazzoni, iar la ediţia din 2017 Liliana Nechita şi Elena di Lernia.

** * Doina Ruşti – profesor universitar, scenarist şi editor. Dintre volumele publicate: „Omuleţul roşu” (2004), „Zogru” (2006), „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca la 11 ani” (2009) şi “Manuscrisul fanariot” (2015), „Mâţa Vinerii” (2017). Opere sale au fost distinse cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei şi Premiul Uniunii Scriitorilor. Romanele sale „Zogru”, „Lizoanca la 11 ani”, „Omuleţul roşu” au fost traduse în limba italiană de Ingrid Beatrice Coman şi Roberto Merlo.

** * Roberto Merlo este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine şi Culturi moderne al Universităţii din Torino. S-a format ca românist la Universităţile din Torino, Cluj şi Bucureşti. A tradus numeroase volume din literatură română modernă şi contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameşteanu, Doina Ruşti: „L’omino rosso” (2012) şi „Zogru” (2010) şi teatru, cu rare incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vişniec şi Marta Petreu.

„Despre Bucureștii Reginei Elisabeta”, eveniment la Casa Costa-Foru

*In București, cu scriitoarea Silvia Colfescu *Joi, 6 octombrie 2016, de la 19.30 la Casa Costa-Foru

afis      Cum arătau Bucureștii cu mai bine de un secol în urmă și cine erau locuitorii orașului ce urma să fie recunoscut drept „Micul Paris”? Casa Costa-Foru împreună cu scriitoarea Silvia Colfescu (foto din arhiva Armanda Filipine, revista de cultura si informatie BRAILA CHIREI de la un eveniment la Biblioteca Judeteana „Panait Istrati’ in imagine si o acuarela semnata Vespasian Lungu) ne invită joi, 6 octombrie 2016, de la 19.30 la Casa Costa-Foru (Bucuresti, Aleea Dealul Mitropoliei nr. 7, Piata Unirii) să descoperim viața cotidiană a Bucureștiului epocii, cu strălucirile și contradicțiile sale, așa cum a fost el portretizat prin scriitura fină a Reginei Elisabeta, soția Regelui Carol I al României și cunoscută autoare a vremii sub pseudonimul Carmen Sylva. Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

Când tânăra prințesă Elisabeth de Wied a ajuns în necunoscutul București, pentru a deveni regina unei țări care i se părea înfricoșătoare, exotică și stranie, nu știa cât de mult va îndrăgi orașul în care va locui și cât de mult va face, alături de Carol I, pentru aducerea urbei la un grad de civilizație care să-i dea dreptul la numele de „Micul Paris”. Ca regină, a fost în centrul vieții intelectuale a poporului ei, dar și alături de cei nevoiași, pe care i-a ajutat din toate puterile. Amintirile și simțămintele ei dau farmec scrierii sale „București”, una dintre prozele cele mai revelatoare dedicate Bucureștilor.
Regina Elisabeta, reputată poetă și prozatoare a vremii sub numele de Carmen Sylva, era o ființă cultivată, talentată și cu dragoste de adevăr: cuvintele ei despre București, pline de iubire pentru Capitala țării, nu ascund totuși defectele locuitorilor ori haosul aparent al traiului zilnic. Un tablou realist și strălucitor totodată, „București” de Carmen Sylva ne pune în față o oglindă în care, prin imaginea antecesorilor noștri, întrezărim imaginea noastră, a celor de azi, diferiți, dar atât de asemănători cu ei…

***

dscn9386-silvia-colfescu
Silvia Colfescu

Silvia Colfescu este cofondator și director editorial la Editura Vremea. A absolvit Institutul de Arte Plastice București și a predat desenul și istoria artei, iar în prezent este ilustrator, traducător și scriitor. Ultima carte publicată este „Mătuși fabuloase și alte istorioare bucureștene” (2013, Editura Vremea).

***

in-casa-costa-foru
In Casa Costa-Foru, foto Andrei Creanga

„Despre Bucureștii Reginei Elisabeta” este parte din seria de evenimente Costa-Foru 111 ce marchează aniversarea a 111 ani de la finalizarea construcției casei în forma sa actuală și 1 an de la prima deschidere publică a spațiului și integrarea acestuia în circuitul cultural al Capitalei. Casa Costa-Foru este un proiect independent și colaborativ de reactivare urbană a patrimoniului material și imaterial al Bucureștiului, demarat de Grupul de Inițiativă Casa Costa-Foru.

Gheorghe Costa-Foru (1820-1876) a fost ministru de externe şi primul rector al Universităţii din Bucureşti. Fiul său, Constantin G. Costa-Foru (1856-1935), a fost jurnalist, avocat şi activist pentru drepturile omului. Împreu­nă cu soţia Maria (născută Paspatti), a construit la începutul secolului al XX-lea casa din Aleea Dealul Mitropoliei nr 7. Arhitectul Alphonse de St. Omer semnează planurile clă­dirii ridicate în zona ce purta în epocă numele de Mahalaua Ecaterina. Cămin pentru cei zece copii şi urmaşii acestora, loc al efervescenţei oa­menilor şi ideilor, casa stă martor astăzi pentru vremurile prin care au trecut familia şi oraşul (din prezentarea de pe igloo.ro din articolul „Dincolo de faţade: revitalizarea casei Costa-Foru” de Iris Serban).

Scriitori români la Torino: Doina Ruşti

*Eveniment organizat de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția şi Librăria Luxemburg din Torino

doina-rusti-la-barcelona
Doina Rusti

Sâmbătă, 17 septembrie 2016, la Librăria Luxemburg din Torino (via Cesare Battisti nr. 7), profesorul Roberto Merlo şi Noemi Cuffia,  jurnalista şi criticul literar, vor prezenta opera scriitoarei Doinei Ruşti, în prezenţa autoarei. Întâlnirea cu Doina Ruşti este prima dintr-o serie de evenimente pe care Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia îşi propune să le organizeze în parteneriat cu Librăria Luxemburg din Torino, sub titlul „Scriitori români la Torino”. Evenimentul (începe la ora 18.300, menit să promoveze literatura română, este organizat în colaborare cu Primăria oraşului Torino, Consulatul General al României la Torino.

Doina Ruşti (foto preluare din pagina web IRCCU Veneţia http://icr.ro/venetia/) are publicate mai multe volume în limba italiană: „L’omino rosso”, traducere Roberto Merlo, Editura Nikita (Firenze); „Lisoanca a 11 anni”, traducere Beatrice Ingrid Coman, Editura Rediviva (Milano); „I miei ginecologi”, traducere Anita N. Bernacchia, pp.167-172, in „Compagne di viaggio. Racconti di donne ai tempi del comunismo” îngrijit de Radu Pavel Gheo şi Dan Lungu, Editura Sandro Teti (Roma); „Zogru”, traducere Roberto Merlo, Editura Bonanno (Acireale-Roma).

* * *

Doina Ruşti este este una din cele mai importante scriitoare din generaţia postdecembristă. Este, totodată, profesor universitar, consultant ştiinţific al UNATC, scenaristă şi editoare. Este autoarea romanelor „Omuleţul roşu” (2004), „Zogru” (2006), „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca la 11 ani” (2009) şi „Manuscrisul fanariot” (2015). Cărţile sale sunt apreciate de cititori şi foarte bine clasate în topurile de final de an realizate de criticii români. Opere sale au fost distinse cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei şi Premiul Uniunii Scriitorilor. Romanele sale „Zogru”, „Lizoanca la 11 ani”, „Omuleţul roşu” au fost traduse în limba italiană de Ingrid Beatrice Coman şi Roberto Merlo.

Noemi Cuffia este jurnalistă şi critic literar. A studiat literatură anglo-americană la Torino şi a absolvit un masterat în ştiinţe editoriale la Institutul European de Design din acelaşi oraş. Lucrează în prezent pentru mai multe edituri şi agenţii de publicitate şi colaborează cu biroul de presă al Salonului Internaţional de Carte de la Torino. În 2016 a publicat primul său roman „Il metodo della bomba atomica – Metoda bombei atomice” (LiberAria). Este creatoarea blogului literar „tazzina di caffè – ceşcuţa de cafea”.

Roberto Merlo este conferenţiar de Limba şi Literatura română la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine şi Culturi moderne al Universităţii din Torino. S-a format ca românist la Universităţile din Torino, Cluj-Napoca şi Bucureşti. A tradus numeroase volume din literatura română modernă şi contemporană, mai ales proză: Bogdan Suceavă, Gabriela Adameşteanu, Doina Ruşti: „L’omino rosso”(2012) şi „Zogru” (2010) şi teatru, cu rare incursiuni în lumea poeziei, prilejuite de versurile lui Matei Vişniec şi Marta Petreu.