Volumul „Logica insolubilă”, lansare la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Autorii cărţii sunt Valeriu Perianu și Michael J. Degnan * La Muzeul Brăilei „Carol I”, în  16 iunie 2018, de la ora 11.00

Volumul „Logica insolubilă” de Valeriu Perianu și Michael J. Degnan, apărut la Editura Academiei Oamenilor de Știință din România din București în 2017 se lansează sâmbătă, 16 iunie 2018, de la ora 11.00 la sediul Muzeului Brăilei „Carol I”, în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (sala de conferinţe, numită astfel începând cu 20 ianuarie 2018 când Brăila a serbat 650 ani de atestare documentară https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/, în Piața Traian nr. 3, etaj)
Intrarea este liberă. 

Prezintă prof. Valentin Popa cu doctorat despre filosoful Vasile Băncilă – scriitor, muzeograf, Vasile Datcu – scriitor, inginer navalist, fermier şi singurul român participant la Congresul mondial al filosofilor (anul acesta va fi ediţia a XXV-a) din Grecia, prof. Hugo Mărăcineanu – artist plastic, poet. Moderatorul evenimentului va fi prof. univ. dr. Ionel Cândrea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.

Valeriu Perianu

Studiul logicii lui Aristotel mi-a prezit din tinereţe pasiunea definitivă pentru analiza argumentelor insolubile. Această problemă a logicii este cea mai elocventă dovadă a inteligenţei ce se supune cu dificultate propriului interogatoriu” – Valeriu Perianu (foto din arhiav Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei de la o şedinţă de cenaclu literar din 2014).

** * În 2013, Valeriu Perianu (notă. Colegul nostru de cenaclu „Mihail Sebastian”, pe vremea când la Biblioteca Judeţeană Brăila aveau loc întâlniri lunare cu pasionaţi ai scrisului, sub egida Uniunii Scriitorilor din România) lansa volumul „Atelier de reparat idei”, Editura Pim, Iaşi. Alte volume ale sale sunt „Fiinţă paradoxală şi nefiinţă estetică”, Editura Junimea, „Intermundii” apărut la Editura Junimea, „Poeme în travesti”, Editura Pim 2012, „Ghid de conversţie pedagogică”, Editura Goli, Iaşi, 2005 (notă. Nu sunt sigură că le-am amintit pe toate).

Reclame

„Panait Istrati – 95 de ani de la debut”, simpozion la Brăila

*Luni 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati”

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Memoriale este organizatorul simpozionului „Panait Istrati – 95 de ani de la debut” programat pentru luni, 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică la exact 83 ani de la moartea scriitorului. 

Participă conf. dr. Zamfir Bălan – cercetător, director adjunct la instituţia gazdă, prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman= – critic literar, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf. Moderatorul întâlnirii va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * N. red. Panait Istrati (nume real Gherasim Istrati, 10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, Bucureşti) este unul dintre scriitorii emblematici ai Brăilei, inclusiv prin genealogie (Brăila fiind patria multor etnici care şi-au găsit aici refugiul în vremuri de restrişte trăite în patriilor de origine) – mamă româncă şi tată grec. Prin „Chira Chiralina” (sau Kyra Kyralina), „Ciulinii Bărăganului”, Les Récits d’Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi”), „La Maison Thuringer” (Casa Turinger), „Méditerranée. Lever du soleil” şi nu numai, devine repede un autor citit şi iubit de francezi – lansat sub protectoarea prietenie a lui Romain Rolland. Dar faima nu durează veşnic. „Spovedania unui învins”, apărută Editura Cugetarea în 1938, carte în care se dezice de regimul sovietic deja cu oarecare succes şi în România, îl conduce fără să vrea pe un drum al însingurării în mediul literelor. În perioada de comunism pe care au traversat-o românii, scrierile lui Panait Istrati nu au fost reeditate şi nici critica de specialitate nu i-a mai acordat mare atenţie. A fost uitat aproape de tot şi că Mihail Sadoveanu l-a lăudat pentru talentul său de povestitor. Este adevărat şi că în epocă se preferau scrierile pe care regimul politic le putea folosi ca metodă de îndoctrinare… Chiar dacă în prezent numele său, strâns legat şi de un alt mare scriitor, grecul Nikos Kazantzakis, nu mai are acelaşi ecou ca în secolul trecut, scrierile lui Panait Istrati – un autor care pune libertatea, călătoria şi prietenia între temele sale fundamentale – îşi păstrează o savoare aparte şi merită lecturate cu simţ critic şi dragoste de literatură adevărată. Aparenta simplitate a curgerii propoziţiilor, stilistica potrivită subiectului, o frazare fără inutile complicaţii de stil şi un mod de a aşeza cuvintele în pagină care te face să vezi aievea filmul poveştii, îl fac pe Panait Istrati un nemuritor al literaturii.

Pentru că e april, pentru că s-a născut la Brăila şi a copilărit în satul Baldovineşti, aproape de urbe, să ne amintim cum începe nuvela „Moş Anghel”: „În seara aceea de început de april, cătunul Baldovineşti, din apropierea Brăilei, sărbătorea întâia zi a Paştelui. Prin toate ogrăzile, ţăranii aprindeau glugi de stuf uscat: de peste tot răsunau focuri de puşcă – închinăciuni creştin-ortodoxe aduse de sătenii noştri
pomenirii Aceluia care fu cel mai bun dintre oameni. În căsuţa lui moş Dumitru – mezin între doi fraţi şi două surori – veniseră de la oraşul vecin mama Joiţa şi fiul ei unic Adrian, ca să petreacă împreună sfintele sărbători. Mama lui Adrian era întâia născută în familie, rămăsese văduvă încă de pe când îşi purta pruncul în braţe, şi acum, când acesta împlinea optsprezece ani, tot văduvă se afla, trăind din munca braţelor sale. Nu prea era loc de găzduit în fostul cămin părintesc, căci fratele Dumitru, deşi tânăr, era înconjurat de o numeroasă familie. Buna soră se mulţumea însă şi cu un colţ al încăperii, în vreme ce Adrian – bucuros să-şi revadă leagănul copilăriei – se ducea să se culce cu unchiul său în fânul din podul grajdului, să-i asculte poveştile ca altădată şi să-i istorisească fapte de pe la oraş (…) Deşi oameni săraci, se mai aflau la masa lor şi alte câteva neamuri din sat. Cina strămoşească – un borş de miel, cu miel fript, cu cozonaci şi ouă roşii – fu veselă, plină de glume; la sfârşit, moş Dumitru ieşi afară ca să dea şi el foc glugii şi să sloboadă focurile de puşcă tradiţionale. Toată laia de copii, ba chiar şi cei mari, îl urmară. Noaptea era înstelată. Dumitru trase cu urechea la zgomotul îndepărtat al trenului care se ducea spre Galaţi (…)„.

Ar fi frumos ca toţi brăilenii care citesc (măcar câteodată literatură bună), să se plimbe prin centrul vechi – pe acolo a copilărit Panait Istrati – cu o carte de-a sa în mâini şi să parcurgă un traseu, cât de mic, în memoria acestui om care a făcut, pentru destulă vreme, istorie europeană locului natal. În Franţa, în special în secolul trecut, dar şi acum, i se păstrează loc pe rafturile cu… autori francezi brăileanului Panait Istrati, ceea ce nu poate fi decât un motiv de mândrie şi pentru noi, care nu l-am cunoscut dar îl lecturăm cu respect si dragoste.

Şi dacă cineva doreşte, la Casa Memorială unde are loc simpozionul există la vânzare volume ale autorului omagiat, inclusiv „Chira Chiralina”, ediţie bilingvă (română-franceză) îngrijită de Zamfir Bălan şi apărută la Editura Istros a muzeului brăilean.

La Casa Corpului Didactic Brăila, lansare de carte cu Maria Cogălniceanu

*Volumul „Anton Dumitriu un proscris triumfător” scris de poet, scriitor, critic literar şi profesor Maria Cogălniceanu * Au prezentat autoarea şi cartea Cristina Elena Anton, Georgiana Troia, Viorel Mortu, Valentin Popa

Casa Corpului Didactic (CCD) Brăila – prof. dr. Cristina Elena Anton, director – a găzduit luni, 4 decembrie 2017, în Cercul Pedagogic pe semestrul I al Bibliotecarilor şcolari – cerc coordonat de prof. Georgiana Troia, inspector şcolar – lansarea cărţii “Anton Dumitriu un proscris triumfător” de Maria Cogălniceanu – poetă, prozator, critic literar, volum aparut la Editura Limes din Cluj-Napoca (director Mircea Petean). 

    Cristina Elena Anton, în calitate de gazdă, a deschis evenimentul cu o scurtă  biografie a omului de cultură brăilean Maria Cogălniceanu care a lucrat volumul urmărind, la arhiva CNSAS (Anton Dumitriu a fost urmărit de fosta Securitate, a fost chiar şi închis de comunişti sub un pretext fals), detalii în documentele de urmărire ale legicianului Anton Dumitriu, cu care a şi corespondat, reuşind de fiecare dată să-i amintească filosofului de Brăila, de Dunăre, de Panait Istrati, de cei mai frumoşi ani ai vieţii sale, străzile Brăilei, frumoase amintiri. ”Un dicton care aparține marelui Anton Dumitriu al Brăilei este «O carte dată lumii este pentru autorul ei o odraslă nepieritoare», deci şi această carte a doamnei profesoare Maria Cogalniceanu este o carte nepieritoare”, a mai precizat Cristina Elena Anton. Autoarea a adus şi câteva fotocopii ale unor documente referitoare la activitatea lui Anton Dumitriu, inedite pentru audienţă, pe care le-a lăsat în arhiva CCD.

      Despre carte, autor şi personajul principal al cărţii – filosoful, matematicianul, logicianul Anton Dumitriu (31 martie 1905, Brăila – 8 ianuarie 1992, Bucureşti) au vorbit prof. dr. Mortu Viorel . critic literar (nume de autor Viorel Coman), prof. dr. Popa Valentin – scriitor (teză de doctorat despre opera şi viaţa filosofului brăilean Vasile Băncilă), prof. Troia Georgiana – inspectorul de limba şi literatura română.

Viorel Mortu: ”În contextul brăilean, viaţa intelectuală a avut o dezvoltare cu totul remarcabilă, unică în spaţiul românesc, datorată în bună măsură şi condiţiilor generale politice şi economice, după 1829, în urma tratatului de la Adrianopol, Braila devine port liber; regimul politic al lui Carol I, având la bază o orientare liberală, dar în spirit riguros nemţesc, urmărind prosperitatea materială, a dus la crearea unei mentalităţi burgheze, iar datorită intensei activităţi portuare şi comerciale, apare o civilizaţie cosmopolită, formată din greci, evrei, armeni, turci, bulgari, italieni, germani, lipsită de prejudecăţi etnice şi generatoare de gândire liberă – dintre personalităţile intelectuale care s-au format în ultima parte a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea un loc aparte îl ocupă Anton Dumitriu (…).

Popa Valentin: “Instaurarea regimului comunist a determinat o retragere a lui Anton Dumitriu din prim-planul vieţii ştiinţifice până în 1964, când se întoarce la Academia Română in calitate de cercetător ştiinţific principal şi şeful sectorului de logică clasică al Centrului de Logică din cadrul acestei instituţii, iar de-a lungul timpului a fost membru al unor prestigioase instituţii ştiinţifice şi a făcut parte din consiliul de conducere al unor reviste de specialitate din străinatate: Academia Mediteranea del Dialogo din Roma – din 1969, Comitetul consultativ al Institutului Centro Superiore di Logico e Scienze Comparate din Bologna – din 1970, Consiliul de direcţie al revistei International Logic Review din Bologna – din 1970, Comitetul ştiinţific al revistei Il Contributo din Roma – din 1979, a primit titlul de profesor onorar la Facultatea de Filosofie Comparee din Paris din 1972 şi la Instituto superiore de Scienze Umane din Urbio din 1969, a conferenţiat la diverse universităţi din Franţa, Germania şi Italia, a participat cu comunicări la congrese internaţionale de specialitate de la Amsterdam – 1967, Viena – 1968, Hanovra -1979 (…)”.  

De asemenea, Toma Meluţa – bibliotecar la CCD – a subliniat pentru colegele prezente că ”Anton Dumitriu, s-a născut la Brăila, unde a urmat Şcoala Primară de Băieţi nr. 1 şi Liceul „Nicolae Bălcescu”, este licenţiat în matematică la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii Bucureşti în 1929 şi absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din cadrul aceluiaşi centru universitar un an mai târziu, iar in 1938 primeşte titlul de doctor în filosofie cu teza: Bazele filosofice ale ştiinţei, preşedintele comisiei fiind C. Rădulescu- Motru, iar referent P.P. Negulescu, intre anii 1929 şi 1938, a fost profesor de matematică la Brăila şi Bucureşti, in 1938 este chemat ca asistent la Universitatea din Bucureşti, unde susţine cursuri de logică matematică, primele de acest fel din România, în 1944 devenind profesor titular la catedra de logică şi istoria filosofiei vechi şi medievale”.

video de la eveniment (postat în pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei)

** * Maria Cogălniceanu, născută în Scânteia, județul Ialomița, a absolvit şcoala generală şi liceul la Brăila, Facultatea de filologie din Cluj Napoca, specialitatea – profesor de limba și literatura română, promoția 1962. A avut repartiție guvernamentală ca asistent la Institutul Pedagogic din Galați, apoi a fost profesor de limba si literatura romana la Liceul “Panait Istrati” Brăila (1962–1980) si profesor de limba si literatura romana la Liceul ”Nicolae Bălcescu” Brăila (1980 – 1994). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, membră în Comitetul de Onoare al Asociației “Prieteni lui Panait Istrati” din Franța (noiembrie 2014). A colaborat la peste 44 periodice şi reviste din ţară şi străinătate.

Maria Cogălniceanu a scris numeroase cărti: “Panait Istrati – Maxime”, Galați, Editura Porto – Franco, 1995; „Întâlniri irepetabile”, Cluj – Napoca, Editura Limes, 2004; „Panait Istrati. Tentația și ghimpii libertății”, Brăila, Editura Ex Libris, 2005; „Constantin Noica. Scrisori inedite”, Cluj – Napoca, Editura Limes, 2005; „Istrati după Istrati. Documente inedite”, Ediție bilingvă, româno – franceză, Cluj – Napoca, Editura Limes, 2006; „Unduirea timpului. Poeme”, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2007; „Panait Iatrati. Sentințe și fraze memorabile”, ediție bilingă, româno – franceză, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2009; „Reîntoarceri. Semnături celebre pe documente de arhivă”, Editura Zeit, Brăila, 2010; „Edmond Nicolau. Corespondență intermitentă”, ediție de Maria Cogălniceanu, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2011; „Năvodul răspântiilor. Poeme”, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2013; „Unduirea timpului. Poeme / Ondoiement du temps. Poèmes”, version en francais: Florica Spiridon, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2013; „Candori / Candeurs”, versiunea în limba franceză de Florica Spiridon, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2014: „N. Carandino. Labirinturi. O biografie intemeiată pe documente autentice”, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2014.

Activitatea culturala a doamnei profesor, în cateva repere importante: lector la Universitatea Populară, cu ciclul de conferințe „Prezențe brăilene în cultura națională și universală”; conferențiar la salonul literar-artistic al Juriștilor din Brăila; membru fondator al Asociației “Prietenii lui Panait Istrati” din România (1990); membru fondator al Fundației “Anton Dumitriu” din Brăila (1995); inițiator al manifestărilor cultural-artistice “Zilele lui Panait Istrati (Istratina)” la Brăila (1971); colaborator la Societatea Română de Radio, secția România culturală; inițiator și organizator al Colocviului internațional ”Panait Istrati” București – Brăila (1991).

Premii obtinute de doamna profesor Maria Cogăniceanu: Marele Premiu “Panait Istrati” pentru caracterul exemplar al manifestărilor organizate la Brăila, din partea Asociației “Prieteni lui Panait Istrati”; Medalia “Panait Istrati” acordată de L’Association Les Amis de Panait Istrati et La Societe Roumaine de Radiodiffusion (1995); Diplomă de Onoare pentru întreaga acivitate în slujba Asociației “Prietenii lui Panait Istrati” (1994); Premiul “Vasile Voiculescu” pentru lucrarea „Sonetele divine” (1997); Premiul “Pierre Accard” (France); Medalia și albumul “Gheorghe Naum” (2007); Premiul revistei „Antares” din Palaţi pe anul 2010 (eseu) pentru volumul „Semnături celebre pe documente de arhivă”; Diplomă de Excelență pentru întrega carieră didactică cu prilejul Aniversării a 150 ani de existență a Colegiului Național “Nicolae Bălcescu”, Brăila, (2013); Diplomă de Excelență. Secțiunea cultură scrisă din partea Ministerului Culturii din România (2014); Premiul de Excelență oferit de Biblioteca “Panait Istrati” Brăila.

 

 

Cărţile „România, documentele Marii Uniri” de la Tipo Moldova, prezentare la Brăila

*La Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius”, în prezenţa editorului – scriitorul Aurel Ştefanachi

       România la #Centenar se cuvine serbată în primul rând prin readucerea în faţa contemporanilor a celor mai importante momente şi personalităţi care au  făcut posibilă Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Aşa şi-a spus şi scriitorul Aurel Ştefanachi – directorul Editorii Tipo Moldova – care a lucrat împreună cu o întreagă echipă de specialişti o colecţie impresionată – 100 de titluri (160 volume) sub genericul „România, documentele Marii Uniri”.  Volumele au fost achiziţionate, pentru biblioteca şcolii, de prof. Constantin Gherghinoiu – scriitor, director la Liceul Pedagogic „D.P.Perpessicius” Braila din Brăila şi prezentate în eveniment public la unitatea de învăţământ în 1 noiembrie 2017.

         Prof. Gherghinoiu Constantin – membru Uniunea Scriitorilor din România, director Liceul Pedagogic Braila – i-a avut ca invitaţi pe Aurel Ştefanachi, istoricii Corneliu Mihail Lungu şi Ionuţ Cojocaru de la Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti care au vorbit despre însemnătatea publicării colecţiei, un demers cu atât mai special cu cât pune în valoare date şi persoane, subliind în detaliu şi multe momente premergătoare Marii Uniri. În deschiderea activităţii, un grup de elevi – membri în grupul de dansatori „Pandelaşul junior” – se pregătesc la Cercul Militar Brăila – au prezentat un program folcloric. 

         Evenimentul a avut loc în cabinetul consacrat acestui gen de întâlniri, în prezenţa unor elevi de la clase terminale, a unor profesori din liceu. De asemenea, au fost prezenţi prof. dr. Cătălin Canciu – inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila, prof. Dan Mihai Gheorghita – inspector şcolar general adjunct la ISJ, Valeriu Partene – lider Sindicatul Învăţământ Brăila „Corneliu Caranica”. 

          Mai multe foto de Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei

la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1588162477943002

pe pagina din reţeaua Facebook a revistei noastre.

Cărţile au fost aşezate pe holurile liceului, în casetele de prezentare, pentru ca elevii să ştie că ele sunt la dispoziţia lor; pot fi consultate şi la biblioteca liceului.

N.aut. În fond, la serbarea de #Centenar se cuvine să fie părtaş fiecare om care simte româneşte, care este cumva sensibilizat de înfăptuirea de acum un secol şi care părea, la acea dată, aproape un vis. 

În 2 – 5 noiembrie la Brăila, festival internaţional „Mihail Sebastian”

*A V-a ediţie va cuprinde evenimente – teatru, concerte, conferinţe, filme – la Teatrul „Maria Filotti”, Biblioteca Judeţeană, Templul Coral, Muzeul „Carol I”

     Brăila natală a lui Mihail Sebastian (Iosif Hechter în actul de naştere, 18 octombrie 1907, Brăila – 29 mai 1945, București), oraşul cu salcâmi – aşa cum l-a numit într-unul din romanele sale – este gazda ediției a V-a a Festivalului internaţional „Mihail Sebastian” organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) sub patronajul Ministerului Culturii și Identității Naționale. Evenimentele din programul perioadei 2 – 4 noiembrie 2017 se bucură de prezenţa unor personalităţi de marcă din Argentina, Canada, Franța, Germania, Israel, Republica Moldova, România.

La deschiderea oficială, în 2 noiembrie 2017, ora 15.30 în foaierul ‘Mihail Sebastian’ al Teatrului ‘Maria Filotti’ și-au anunțat prezența Lucian Romașcanu – ministrul Culturii și Identității Naționale (la o altă ediţie a fost prezent Ionuţ Vulpescu – ministrul de atunci), dr. Aurel Vainer – președinte FCER, primarul brăilean Marian Viorel Dragomir, Francisk Iulian Chiriac – președintele Consiliului Județean Brăila, prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei ‘Carol I’, Nadia Ustinescu – președinte Comunitatea Evreilor din Brăila. Primul eveniment este proiecția filmului documentar „Mihail Sebastian” de Mihai Vișinescu, al doilea este recitalul extraordinar „Amistad” susținut de Berti Barbera (România) și Mariano Castro (Argentina), în finalul zilei spectacolul „Neranțula” după Panait Istrati în interpretarea trupei teatrului brăilean.

Festival „Sebastian”, ediţia 2014

Programul zilei a doua începe la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”, de la ora 10.00 cu lansarea volumului „Mihail Sebastian. Bucuriile muzicii” ce conţine articole de critică muzicală semnate în presa vremii de Mihail Sebastian, selectate de scriitorul Geo Şerban. Vor urma comunicările științifice „Mihail Sebastian într-o vizită inedită la Luvru” propusă de cercetător Petruș Costea, „Mihail Sebastian și provincia” propusă de profesorul şi publicistul Ioan Munteanu, în final fiind un microrecital de muzică clasică cu Emanuel Pusztai la pian.

De la ora 12.00, publicul este aşteptat la Muzeul Brăilei ‘Carol I’, unde Carmen Iovițu – director la Muzeul de Istorie al Evreilor din România și dr. Alexandru Măciucă prezintă pinacoteca FCER, iar Elena Dumitrescu – Nentwig (Germania) își va lansa cartea „Credinciosul meu dușman” pe care  o vor prezenta prof. dr. Viorel Mortu (critic literar, nume de autor Viorel Coman) care susţine şi comunicarea ştiinţifică „Metamorfoza perechilor în Steaua fără nume”, Delia Voicu, Ovidiu Șimonca, dr. Valentin Popa. Tot la muzeu, managerul Ionel Cândea susține prelegerea „Mihail Sebastian – unele aspecte ale învățământului liceal interbelic”. De la ora 17.oo la Sala Mare a Teatrului ‘Maria Filotti’ George Custură (Teatrul „Sică Alexandrescu” Brașov) și Claudia Motea (Uniunea Artiștilor Plastici) prezintă un solilocviu dramatic, urmat de spectacolul după nuvela lui Mihail Sebastian, intitulat „Deschiderea stagiunii” şi susținut de Andrei Sochircă de la Teatrul Național „Eugen Ionesco” din Chișinău (Republica Moldova). Întâmpinarea serii de Șabat va avea loc la Templul Coral cu începere de la ora 19.00 (str. Petru Maior nr. 13 vis-a-vis de sediul Comunităţii Evreieşti din Brăila).

Maia Morgenstern, festival „Sebastian” ediţia 2014

Evenimentele din ultima zi a festivalului au loc la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” de la ora 10.00 și la Teatrul „Maria Filotti”, de la ora 15.30. Va fi la muzeu, o masă rotundă „Mihail Sebastian – dramaturgul” cu participarea dr. Aurel Vainer – președinte FCER, criticului literar Daniel Cristea Enache, teatrologului Lucian Sabados – manager Teatrul „Maria Filotti”, apoi comunicarea științifică „Steaua fără nume – drama unei comedii” susținută de conf. univ. dr. Zamfir Bălan – director adjunct la Muzeul Brăilei ‘Carol I’ și o intervenție sub genericul „Povești despre unchiul meu” susţinută de Michele Hechter (Franța) – nepoată a autorului brăilean sărbătorit. Dramaticul brăilean va găzdui spectacolele „Dus Șpil Als Ferien — Urloib” („Jocul de-a vacanța” – în limba idiș) cu actorii Geni Brenda (TES) și Carol Feldman (Israel), „Un drum de vis de la Nopţi fără lună și Potopul la Steaua fără nume” – dramatizare și prelucrare de Mihail Sebastian după John Steinbeck și S. Berger, cu Teatrul ‘Karov’, condus de Nico Nitay (care a venit şi la celelalte ediţii ale festivalului) din Tel Aviv (Israel).

Momente de muzică tradițională şi artă evreiască vor fi prezentate sâmbătă, de la ora 17.00, de corul ‘Macabi’ al Comunităţii Evreieşti din Brăila, dirijor Bogdan Lifșin, de Monica Wardimon (Yiddishpiel – The Yiddish Theater) din Israel, de la ora 20.00 de actriţa Maia Morgenstern – manager Teatrul Evreiesc de Stat – împreună cu Bucharest Klezmer Band dirijat de acelaşi Bogdan Lifșin. De asemenea, un recital extraordinar intitulat ‘Lirismul în culori de toamnă’ va fi susținut de soprana Irina Iordăchescu (Opera Națională din București) și tenorul Mario Vasiliu, acompaniați la pian de Ieronim Buga – tot la teatru, de la ora 18.45.

Parteneri în organizarea manifestării sunt Ministerul Culturii și Identității Naționale, JDC, Fundația Caritatea, Comunitatea Evreilor din Brăila, Teatrul ‘Maria Filotti’, Muzeul Brăilei ‘Carol I’, Instituția Prefectului, Consiliul Județean Brăila, și Primăria municipiului Brăila, Biblioteca Județeană ‘Panait Istrati’.

„Mihail Sebastian – omul și scriitorul”, dezbatere la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Cu elevi şi profesori de la Liceul Teoretic „Mihail Sebastian”, cu Valentin Popa; 18 octombrie 2017, de la ora 12.00

       La Muzeul Brăilei „Carol I”, în Centrul Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Edmond Nicolau, Valeriu Dinu” are miercuri, 18 octombrie 2017, de la ora 12.00 dezbaterea cu tema „Mihail Sebastian – omul și scriitorul”.

Evenimentul este organizat de instituţia gazdă în colaborare cu Liceul Teoretic „Mihail Sebastian” Brăila şi e dedicat împlinirii a 110 ani de la nașterea scriitorului născut la Brăila (nume real Iosif Hecther, 18 octombrie 1907 – 29 mai 1845, Bucureşti).

din spectacolul brăilean „Jocul de-a vacanţa”

     Coordonatori şi participanţi direcţi la dezbatere sunt dr. Valentin Popa, muzeograf la secția „Memoriale” a Muzeului Brăilei „Carol I” şi scriitor, prof. Gheorghița Rusu – director Liceul „Sebastian”, profesorii Oana Ghețu şi Mariana Popescu de la Liceul „Sebastian”. Participă elevi și alţi profesori de la Liceul „Mihail Sebastian” care îşi serbează în aceste zile patronul spiritual şi organizează la şcoală mai multe evenimente tematice.

       N.aut (Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei). 

Consider că cea mai frumoasă formulă de aniversare ar fi ca tinerii şi profesorii lor să-l citească pe Sebastian: romanele „Accidentul” şi „Oraşul cu salcâmi” (deh! Brăila…), „De două mii de ani” cu prefaţa lui Nae Ionescu, „Jurnal-ul (apărut destul de recent, deceniul 1990, şi deja tradus în toate limbile de largă circulaţie)… piesele sale de teatru – „Jocul de-a vacanţa” este în repertoriul Teatrului „Maria Filotti”…

Valeriu Ion Găgiulescu, lansare de carte la Brăila

*Marţi, 12 septembrie 2017, la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor “Ana Aslan” de la ora 16.30

 

Valeriu Ion Găgiulescu

Valeriu Ion Găgiulescu – scriitor, umorist, îşi prezintă în Brăila natală volumul “Amurg”, publicat la Editura InfoEst, roman apărut iniţial în 2008 tot la Brăila, la Editura Opinia. Evenimentul are loc marţi, 12 septembrie 2017, de la ora 16.30, la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor “Ana Aslan”  (sediu frumos renovat din Brăila, strada Nicolae Bălcescu nr. 8 – 10), instituţie care editează din 2016 şi o frumoasă revistă culturală – „Casa Speranței”, în care sunt publicate şi creații literare ale seniorilor şi nu numai ale lor.

Romanul va fi prezentat de prof. Dumitru Anghel – critic literar şi editorul Mihai Vintilă – poet, jurnalist, economist. Publicul prezent va putea să audieze şi program muzical la care îşi dau concursul profesorul de chitară Florin Lazăr de la Şcoala Populară de Arte “Vespasian Lungu” şi Teodor Gabriel Şcheaua – un elev talentat, premiat de noi la Festivalul Concurs de muzică folk „Seară de Mai” 2017 cu un binemeritat loc I la secţiunea lui de vârstă. 

** * Valeriu Ion Găgiulescu (n. 26 ianuarie 1939, Brăila) a activat în Banca Naţională (1959 – 1980), apoi ca judecător la Instanţa Turnu Măgurele (1980 – 1987), avocat în Baroul Teleorman (1987 – 2002). Pasiunea pentru literatură o are încă din liceu, pe care l-a făcut la Turnu Măgurele, când frecventa şi un cenaclu acolo. A publicat în reviste în toată ţara. A publicat cărţile „… Ca floarea câmpului…” (roman) Editura Tipoalex, Alexandria, 2006 şi ediţie revizuită în 2017, Editura InfoEst (prezentare în iunie 2017 la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila https://brailachirei.wordpress.com/2017/06/08/valeriu-ion-gagiulescu-lansare-de-carte-la-biblioteca-judeteana-braila/), „Amurg” la Editura Opinia, Brăila, 2008 – cartea care se prezintă acum, „Potcovarul Pegas” (poezii), Editura Opinia, Brăila, 2008, „De-a râsu’-plânsu’ ” epigrame), Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2015.