”Familia – model în educația tinerilor”, proiect cultural filantropic la Brăila

*Participanți: Asociațiile ”SOS Autism” și ”Down Brăila Botez Vlad Sergiu”, copii cu CES din proiectul ”Colorăm viața” de la Biblioteca ”Istrati”, elevi de la Școala ”Băncilă”, copii din parohiaSfinții Arhangheli”, familia Matei, ansamblul ”Românașii” *În 29 februarie 2020 – Anul omagial al pastorației părinților și copiilor (în BOR)

   Dedicat Anului omagial al pastorației părinților și copiilor, așa cum a intitulat Patriarhia Română (conducătoarea Bisericii Ortodoxe Române – BOR) anul 2020, evenimentul cultural filantropic ”Familia – model în educația tinerilor” a reunit copii și tineri din Asociația ”SOS Autism” Brăila coordonată de Adriana Ene, participanți (copii cu cerințe educaționale speciale) în proiectul ”Colorăm viața” coordonat de Camelia Aurelia Cherciu – bibliotecar la Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, copiii din Asociația ”Down Brăila Botez Vlad Sergiu” condusă de Ștefania Botez. Activitatea s-a desfășurat sâmbătă, 29 februarie 2020, fiind găzduit de Cercul Militar Brăila. A cuprins momente artistice prin care s-a evidențiat rolul familiei în viața și educarea copiilor în Români. Au fost puse în valoare virtuților propovăduite în credința religiei creștin-ortodoxă. Copiii din grupa de cateheză a parohiei ”Sfinții Arhangheli” din Brăila au prezentat momentul ”Iată eu si pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu! Iisus Hristos – lumina dragostei în familie”, miniproiect realizat sub îndrumarea preotului paroh Victor Țugui. Elevi de la Școala Gimnazială ”Ion Băncilă”, participanți în proiectul educațional județean ”Artă, cultură și umanitate în tradițiile românești”, au prezentat scenete tematice. Ansamblul folcloric „Românașii” a oferit un moment cu dans și cântec popular.

A fost amenajată și o expoziție tematică, cu obiecte handmade (în engleză, realizat de mână) – felicitări cu subiect primăvara, mărțișoare, machete cu familii – în care s-au folosit linguri decorate și lână, machetă reprezentând o gospodărie țărănească. Au fost și invitați de onoare, familia Matei pe care biserica i-a sprijinit când au trecut printr-o grea încercare. Familiile au primit Diplome de Recunoștință, flori și tort. În final, dansul popular a unit copiii și părinții, iar fiecare și-a ales un dar din expoziția de primăvară. S-au făcut și donații pentru familia Matei.

Premiile senatului UNITER și nominalizările pentru Gala UNITER 2020

*Premiile Senatului: FNT, Rodica Mandache, Mircea Rusu, Dragoș Galgoțiu, Constantin Ciubotariu, Mya Liontescu

  Tradițional, Uniunea Națională a Teatrală UNITER (https://www.uniter.ro/) oferă, prin votul Senatul UNITER, în Gala Premiilor UNITER (care va avea loc în luna martie) mai multe premii. Acestea au fost stabilite pe baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în şedinţa din 24 februarie 2020.

Premiul de Excelență: FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU (FNT) pentru calitatea excepţională a ultimelor șase ediții

Premiul pentru întreaga activitate actriță: RODICA MANDACHE

Premiul pentru întreaga activitate actor: MIRCEA RUSU

Premiul pentru întreaga activitate regie: DRAGOȘ GALGOȚIU

Premiul pentru întreaga activitate scenografie: CONSTANTIN CIUBOTARIU

Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală: MYA LIONTESCU

 PREMII SPECIALE

Premiul special pentru promovarea teatrului-dans: LINOTIP – CENTRU INDEPENDENT COREGRAFIC

Premiul special pentru teatru de păpuși și marionete: FESTIVALUL „PUPPETS OCCUPY STREET” / „PĂPUȘILE OCUPĂ STRADA”, EDIȚIA 2019 cu tema „Evoluție prin Revoluție” organizat de Teatrul pentru copii și tineret Colibri Craiova

Premiu special pentru video mapping: ANDREI COZLAC

Premiul special pentru o activitate de șase decenii în editarea cărții de teatru: VIORICA MATEI

Premiul special pentru machiaj de scenă: MINELA POPA

Premiul Președintelui: TEATRUL NAȚIONAL „MARIN SORESCU” DIN CRAIOVA pentru 170 de ani de istorie în teatrul românesc

 

NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE GALEI UNITER 2020

Pentru a XXVIII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu, Călin Ciobotari. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019.

categoria Debut   Andrei Chifu, pentru rolul El din spectacolul „Casa de pe graniţă” de Sławomir Mrožek, un spectacol de Ada Lupu Hausvater la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara; Tamás Jakab, pentru rolul George Gibbs din spectacolul „Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc; Constantin Radu Tudosie, pentru regia spectacolului „A douăsprezecea noapte” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic  „Hamlet” de William Shakespeare, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu, producție a Societății Române de Radiodifuziune; „Jos comunismul – joc pe calculator de strategie şi RPG” de Ema Stere,  regia artistică Attila Vizauer, producție a Societății Române de Radiodifuziune; „Frumoasa adormită şi trezită” de Alexandra Ares, regia artistică Diana Mihailopol, producție a Societății Române de Radiodifuziune

Cel mai bun spectacol de teatru TV    „Furtuna” de William Shakespeare, regia Alexandru Lustig, producție a Societății Române de Televiziune și a Fundației Teatru Contemporan; „Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară” de Ruxandra Cesereanu, regia Cornel Mihalache, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

Premiul pentru critică de teatru  Oana Cristea Grigorescu; Raluca Rădulescu; Irina Zlotea

Cea mai bună scenografie  Carmencita Brojboiu şi András Rancz, pentru scenografia spectacolului „Nora” de Henrik Ibsen, regia Botond Nagy la Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Cristina Milea, pentru scenografia spectacolului „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti; Irina Moscu, pentru scenografia spectacolului „Casa cu suricate” de David Drábek, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cea mai bună actriță în rol secundar  Puşa Darie, pentru rolul Mama din spectacolul „Dansul Delhi” de Ivan Vîrîpaev, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi; Elena Popa, pentru rolurile din spectacolul „Dragonul de aur” de Roland Schimmelfenning, regia Catinca Drăgănescu la Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe; Alina Rotaru, pentru rolul Madame de Tourvel din spectacolul „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti

Cel mai bun actor în rol secundar  Andrei Cătălin, pentru rolurile din spectacolul „Emisie: Titanic Vals”, după Tudor Mușatescu, regia Matei Lucaci-Grunberg la Teatrul „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea; Cristian Grosu, pentru rolul Caliban din spectacolul „Furtuna” de William Shakespeare, regia Gábor Tompa la Teatrul Naţional Cluj-Napoca; Răzvan Vicoveanu, pentru rolul Joshua din spectacolul „Creştini” de Lucas Hnath, regia Radu Iacoban la Teatrul „Regina Maria” Oradea

Cea mai bună actriță în rol principal    Anca Hanu, pentru rolul Chiritza Bârzoi din spectacolul „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca; Ofelia Popii, pentru rolul Martha din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu; Oana Predescu, pentru rolul Morticia Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti

Cel mai bun actor în rol principal   Lucian Ionescu, pentru rolul Gomez Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti; Sorin Leoveanu, pentru rolul Barry Champlain din spectacolul „Radio” de Eric Bogosian, regia Bobi Pricop la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova; Marius Turdeanu, pentru rolul George din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Cea mai bună regie    Eugen Jebeleanu, pentru regia spectacolului „Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba” la ARCUB – Centrul Cultural al municipiului București și Compagnie des Ogres; Alexandru Mâzgăreanu, pentru regia spectacolului „Steaua fără nume” la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ; Botond Nagy, pentru regia spectacolului „Nora” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cel mai bun spectacol  „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca; „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti;„Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc.

Dragobetele sărută fetele… la Etnografie, Muzeul Brăilei ”Carol I”

*Eveniment sub genericul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” marți, 25 februarie 2020, de la ora 13.00 * Cu un spectacol oferit de elevii clasei a X-a D, clasă Arta actorului, de la Liceul de Arte ”Darclee” – director Nicoleta Brânzia

    Apropierea primăverii este motorul schimbării în mediul vegetal, în comportamentul animalelor, ba chiar și la oameni. Ne simțim altfel, aparent nu știm de ce… dar înțelegem în subconștient cum pulsează energia seminței gata să încolțească, recunoaștem creșterea puterii energiei soarelui și instinctiv ne pregătim să recucerim teritoriile părăsite vremelnic în timpul iernii. Dragobetele este tocmai acea sărbătoare populară românească în care se aduce o reverență naturii care renaște, nu întâmplător mai este numită și Cap de primăvară. dar și Ziua Îndrăgostiţilor, Logodnicul Păsărilor, Sânt Ion de primăvară, Dragomiru-Florea, Năvalnicul sau Granguru’. O legendă spune că Dragobetele ar fi fost fiul Dochiei și al zeului local al păsărilor, Lăzărică. Practic, sărbătoarea are legătură cu schimbarea anotimpurilor, în mai multe zone din ţară data acceptată fiind 24 februarie. Alte elemente ale sărbătorii amintesc, de asemenea, de legătura cu mediul natural, perioada fiind aceea în care iese ursul din bârlog, iar oamenii care lucrează câmpul își pregătesc uneltele și semințele. 

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie  organizează marți, 25 februarie 2020, de la ora 13.00, la sediul din Strada Polonă nr. 14, un eveniment cu tema ”Dragobetele sărută fetele”, o nouă activitate în proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” inițiat de Secția Etnografie și realizat în parteneriat cu Armanda Filipine și site-ul „Brăila Chirei”. Am ales pe afis o fotografie semnificativă din România a unor vremuri mai vechi, imagine de autor, semnată Adolph Cevallier.

Vom asista la un atractiv spectacol oferit de elevii clasei a X-a D, secția „Arta Actorului” de la Liceul de Arte „Hariclea Darclée” Brăila, partener al întâlnirii prin bunăvoința directorului Nicoleta (Leti) Brânzia – profesor coregraf. Moderator va fi muzeograf dr. Brîndușa Ilie – coordonatorul proiectului.

** * ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” se adresează publicului, elevilor și cadrelor didactice din orașul și județul Brăila, tuturor iubitorilor de tradiții și are ca scop promovarea patrimoniului material și imaterial specific zonei noastre etnoidentitare. Sub acest aspect, vor avea loc întâlniri, tururi muzeale și dialoguri despre tradițiile românești, precum și ale tuturor etniilor din Brăila (îndeletniciri casnice, meșteșuguri tradiționale, meșteșuguri artistice, port popular, sărbători și obiceiuri cu dată fixă și dată mobilă, gastronomie tradițională, tradiția văzută din perspectivă literară și muzicală, fotografia/ cartea poștală ca document etnografic). O parte importantă a proiectului va fi dedicată lansărilor de carte, lecturilor publice, întâlnirilor cu scriitori și specialiști din muzee.

** În precedenta întâlnire de la Etmografie – detalii în film la https://www.youtube.com/watch?v=UZ4DUFMqP2E- am redesenat, în formula biografică a unor personaje din Brăila de altădată, zona centrului istoric – mai precis Piața Traian și câteva obiective culturale, turistice și monumentale pe care le admirăm, le îndrăgim – spunând câteva povești adevărate care ne fac bine pentru că reprezintă transpunerea în realitate a unei caracteristici umane rarisime și demne de toată lauda; generozitatea, caritatea, dăruirea către ceilalți și, mai ales, către oraș.

** Detalii de la eveniment veți găsi la https://www.youtube.com/user/Aaarmanda

și, ca de obicei, în formate foto & video pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

”Dragobetele sărută fetele”, la Casa de Cultură Brăila

*Spectacol de muzică și poezie populară în 22 februarie 2020, de la ora 17.00 * La Casa Memorială ”Goangă” * Intrare liberă

Sfârșitul lui Făurar este prilej de bucurie și veselie când, potrivit unuia dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român, Dragobetele, sărbătorim tinerețea și iubirea. Pe 24 februarie se iubește, iar înainte vreme, pretutindeni se auzea zicala „Dragobetele sărută fetele”! – ne transmite Mircea Ciucașu, managerul Casei de Cultură a municipiului Brăila, invitându-ne la spectacol.
    Astfel, în așteptarea Dragobetelui ne putem întâlni sâmbătă, 22 februarie 2020, la Casa Memorială „Petre Ştefănescu-Goangă” (sediul Casei de Cultură Brăila, în Piața Poligon), unde începând cu ora 17.00 are loc un spectacol de muzică (poate fi și muzică tânără, folk în principiu, că asta cântă mai mult membri grupului – dar ei învață și alte genuri) și poezie din creația populară susținut de o parte dintre membrii Grupului „Generații” coordonat de Dumitru Popescu – profesor de chitară, cantautor. Ăi vom admira și aplauda (cum am făcut-o de fiecare dată) pe Diana Ciortan, Cristina Buțea, Andra Axente, Ioana Axente, Aida Stan, Elena Panait, Dan Lupu, David Bâtcă.
Evenimentul organizat de Casa de Cultură a municipiului Brăila vine în sprijinul promovării tradiţiilor culturale autentice româneşti prin evenimente dedicate, mai subliniază organizatorii. 

Foto din arhiva revistei Braila Chirei cu altă formulă (cu dragi prieteni… de prin 2015) a grupului ”Generații” la un eveniment similar – asta ca să vedeți că tradiția întâlnirilor artistice nu e de ieri la Casa de Cultură!

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, spectacol în turneu național

*”Manifest pentru dialog” este genericul turneului, sponsorizat de BRD, susținut în șase orașe de echipa Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu implicată în jocul pe textul celebrei piesei americane * La Brăila se joacă în 20 februarie 2020, de la ora 19.30 la Teatrul ”Maria Filotti” și a doua zi la Teatrul ”Fani Tardini” din Galați

   Spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de la Teatrul Național ”Radu Stanca” din Sibiu se află în turneul național ”Manifest pentru dialog” susținut finnaciar de BRD – Groupe Société Générale într-un program dedicat promovării și susținerii tinerilor artiști. Doar că piesa, scrisă în anii 1960 ai secolului trecut, nu e pentru orice vârstă – spectacolul e recomandat celor de peste 14 ani.

Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Cezara Crețu și Horia Fedorca, respectiv cei patru actori care dau viață personajelor din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de americanul Edward Albee, traducere Ionuț Grama, regia Andrei și Andreea Grosu, joacă în șase orașe: la Târgu Jiu – 16 februarie, București – 18 februarie, Brăila -20 februarie 2020), Galați – 21 februarie, Târgu Mureș – 25 februarie 2020, Cluj-Napoca în 27 februarie 2020 și acasă, la Sibiu, în 8 martie 2020. Scenografia la „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” aparține lui Vladimir Turturică, managerul de proiect este Claudia Maior. Spectacolul durează ca o oră și 50 minute. La Brăila se joacă la Teatrul ”Maria Filotti” de la ora 19.30.

Piesa, al cărui titlu chiar autorul îl explica prin întrebarea ”Cui îi e frică să trăiască o viață fără iluzii?”, pune întradevăr o serie de probleme ale celor care conviețuiesc în cuplu. Iată o listă de dileme, așa cum o vede echipa sibiană, pe care încercă să le descifreze… sau să le adâncească și mai tare în mintea audienței: ”Cui i-e frică de relațiile familiale?”, ”Cui i-e frică de relațiile conjugale?”, ”Cui i-e frică de femei și bărbați prea obosiți de viață?”, ”Cui i-e frică de amabilitățile de suprafață?”, ”Cui i-e frică de sinceritate?”, ”Cui i-e frică de jocuri așa-zis nevinovate?”, ”Cui i-e frică de Martha și George? Sau de musafirii lor, Nick și Honey, care nici măcar nu bănuiesc ce noapte îi așteaptă?”, ”Cui i-e frică de mame și de tați? Sau de fiii absenți? De întâlnirile nocturne înecate în alcool? Sau de replicile incisive care mușcă din tine, „până la măduvă”?”

Notă. Ideal ar fi să știm și cine a fost Virginia Woolf… să fi citit ceva din creația romancierei, și câte ceva din biografia sa, cu toate că nu e musai!

”Bădăranii” regizat de Petru Vutcărău, într-o duminică de iarnă

*Teatrul ”Maria Filotti” a reprogramat splendidul spectacol ”Bădăranii” de Carlo Goldoni pentru 9 februarie 2020, ora 18.00 * Merită, cu prisosință, să fim în sală chiar dacă l-am mai vizionat!

    O duminică petrecută la teatru e o zi câștigată. E o încununare fericită de săptămână, indiferent cum a fost curgerea zilelor și vremea. Poate vom trece mai greu peste gheața de pe trotuare, dar în sala mare de spectacole de la Teatrul ”Maria Filotti” (TMF) vom simți căldură. Și nu va fi din motive de… calorifere sau aeroterme, ci din considerente pur teatrale, artistice. Am detaliat în textul de la https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/30/dupa-premiera-de-la-tmf-sau-cum-ajungem-sa-iubim-badaranii/ toate motivele pentru care ne îndrăgostim de ”Bădăranii” lui Carlo Goldoni regizat la TMF de Petru Vutcărău. Lecturați și veniți la teatru, Nu veți regreta! Ba încă… nu veți uita acest minunat spectacol. iar dacă l-ați mai văzut, cred că îmi dați dreptate și veți reveni cu bucuria de care scriam eu acolo, în prima cronică. Să-i mai aplaudăm încă o dată pe Petru Vutcărău – regizor, ilustrație muzicală, pe actorii Marcel Turcoianu, Cătălina Nedelea, Ramona Gîngă, Jarcu Zane, Monica Ivașcu, Corina Borș, Dan Moldoveanu, Valentin Terente, Adrian Ștefan, Silviu Debu și pe Ioana Dragu, Ionel Spălatu – din distribuție, pe Vladimir Turturică și Elena Gheorghe – care au realizat scenografia, Gelu și Dana Baciu – coregrafii, dar și pe ceilalți colegi de la tehnic care ajută din spatele scenei la bunul mers al spectacolului.

Revin cu citate din cronică, așa, să vă stârnesc interesul… ”Recunosc că pe mine m-a prins (mai mult ca altele, o prietenă chiar a observat că nu m-am mișcat deloc la premieră… am fost numai ochi și urechi, cum se spune!) spectacolul lui Petru Vutcărău. Dar nu subiectul în sine al piesei, că doar îl ştiam prea bine, m-a atras, ci arta maestrului Petru Vutcărău aureolată de farmecul jocului actoricesc – o echipă de milioane! – şi de simplitatea elegantă a decorului, de frumuseţea (puţin exagerată, dar neeclipsând absolut deloc noţiunea de estetic) a costumelor, elocvenţa coloanei sonore etcetera etc. În fapt, totul şi toate împreună contribuie la succesul acestui spectacol care aduce un plus de strălucire atractivului (ca arhitectură) teatru dramatic brăilean (…)

Spuneam că personajele sunt îmbrăcate strălucitor, atrăgător din punct de vedere estetic. Aşa e. Sugerează mult, inclusiv ideea de carnaval veneţian, pentru că e acea perioadă în piesa noastră. Şi cum doamnelor le era interzisă prezenţa în îmbulzeala carnavalescă – deh! aşa au hotărât dumnealor, bădăranii de soţi în piesă – noi vedem farmecul şi luxul manifestării în culorile şi formele alese de scenografi şi regizor pentru ele, aceste feminine care până la final ne fac să iubim piesa lui Goldoni, ba încă să-i îndrăgim inclusiv pe… bădăranii care, de ce nu, sunt şi ei oameni – şi nu oricum, ci bogaţi, de lume, iubitori de familie (în felul lor! Dar ce mai contează… au trecut atâtea secole…). Aceloraşi scenografi numiţi mai sus le datorăm asta (…)

Şi cum dragostea străbate, chiar nenumită, povestea italiană, ea învinge. Şi îmblânzeşte nu doar personajele, ci şi publicul. Care rămâne captivat de la început până la sfârşit şi, sunt sigură, se îndrăgostește de spectacol. La fel, de echipa TMF condusă cu delicateţe (aşa pare) de Petru Vutcărău. Iată cum, din multiple, fine şi delicate detalii, se naşte nu doar impresia, emoţia, farmecul artei Thaliei ori lacrima (bucuriei, speranţei), ci mai cu seamă o memorabilă reprezentare a sublimului în actul teatral”.

”Scrisori eminesciene” cu George Custură, la Teatrul ”Maria Filotti”

*În 15 ianuarie 2020 de la ora 18.00

   Ziua Națională a Culturii (15 ianuarie) va fi serbată la Teatrul ”Maria Filotti” cu un spectacol special, ”Scrisori eminesciene” sustinut de George Custură (brăilean de origine) – actor al Teatrului „Sica Alexandrescu” din Brașov. One-man-show-ul are loc miercuri de la ora 18.00.

Spectacol de teatru poetic, ”Scrisori eminesciene” (60 min) a fost realizat în 2000, când s-au împlinit 150 ani de la nașterea poetului, iar de atunci a fost jucat cu succes pe numeroase scene ale țării. Realizat și susținut de George Custură, ”Scrisori eminesciene” este o producție independentă, având la bază ”Scrisoarea I”, ”Scrisoarea II” și ”Scrisoarea III” – poemele eminesciene fiind prezentate într-o succesiune dramatică, o poveste ce aduce laolaltă temele fundamentale ale liricii eminesciene, epigonismul, filozofia, iubirea, istoria neamului.

** * Fragment din ”Scrisoarea II” de Mihai Eminescu

”De ce pana mea rămîne în cerneală, mă întrebi?
De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi?
De ce dorm, îngrămădite între galbenele file,
Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile?
Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt,
Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt,
Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă
A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă?
Acea tainică simțire, care doarme-n a mea harfă,
În cuplete de teatru s-o desfac ca pe o marfă,
Cînd cu sete cauț forma ce să poată să te-ncapă,
Să le scriu, cum cere lumea, vro istorie pe apă?
Însa tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume
Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume,
Să-mi atrag luare-aminte a bărbaților din țară,
Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară,
Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. —
Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte;
Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi,
Care-ncearcă prin poeme sa devie cumularzi,
Închinînd ale lor versuri la puternici, la cucoane,
Sunt cîntați în cafenele și fac zgomot în saloane;
Iar cărările vieții fiind grele și înguste,
Ei încearcă să le treacă prin protecție de fuste,
Dedicînd broșuri la dame a căror bărbați ei speră
C-ajungînd cîndva miniștri le-a deschide carieră (…)”

În turneul ”România MultiCulturală”, spectacol la Lyra dedicat Zilei Culturii Naționale 2020*

*Un spectacol poetic și muzical cu actrița Lamia Beligan, soprana Sorina Munteanu și pianista Viorela Ciucur în 16 ianuarie 2020 de la ora 18.30

  Turneul eveniment sub genericul “România MultiCulturală”, cu un spectacol de poezie și muzică se oprește și la Brăila, mai precis la palatul Lyra joi, 16 ianuarie 2020, de la ora 18.00. Evenimentul are loc cu sprijinul și în organizarea Filarmonicii ”Lyra – George Cavadia” Brăila – manager prof. Ionuț Săndel Balaban. Preț bilet: 20 lei Biletele se găsesc la agentia filarmonicii din Calea Călărașilor nr. 52 (Casa Tineretului) și pe BLT.ro la https://www.blt.ro/romania-multiculturala.html

În spectacol evoluează actrita Lamia Beligan, soprana Silvia Sorina Munteanu și pianista Viorela Ciucur. Vor fi prezentate poezii de Mihai Eminescu, dar si ale unor autori din etnii trătoare la noi: maghiară, germană, evreiască, armeană, greacă, polonă: Sándor Petőfi, Endre Ady, Nikolaus Lenau, Maria Banus, Nina Cassian, Haig Acterian, Alexandru Philippide, Alexandru Macedonski. Vor fi interpretate arii și lieduri compuse de creatorii români.

** * Lamia Beligan, absolventă a Academiei de Teatru si Film Bucuresti în1990, clasa Ion Cojar, a debutat la Teatrul National din Craiova. În prezent este actrita a Teatrului National din Bucuresti. În 2017 – 2018 a fost apreciată în spectacolele ”Vivien Leigh: ultima conferință de presă”, ”Două pe față, două pe dos”, ”Sinucigașul”. A fost distinsă cu Premiul Fundației ”Silvia Popovici” pentru cea mai buna actriță a anului 1998, Leul de Argint pentru rolul Marta din filmul “Hotel de lux” regia Dan Pita în 1992, Premiul de interpretare pentru rolul Gwendolline din comedia muzicală „Buna seara, domnule Wild” la Festivalul de la Liverpool în 1990, Medalia Meritul Cultural conferită de președintele Romaniei; de curând a primit Premiul Bussines Arena Magazine pentru Excelența în Artele Spectacolului.

Soprana Sorina Munteanu a absolvit Universitatea de Vest din Timisoara, Facultatea de Arte, specializarea Canto, in 1995, obtinand apoi un master la Academia Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, institutie unde a obtinut si doctoratul în muzică. Este prim-solistă a Operei Naționale București. A colaborat cu Teatrele de Opera de la Timişoara, Cluj-Napoca, Budapesta, Sofia, Craiova si cu Filarmonicile din București, Arad, Timişoara, Oradea, Baia-Mare, Ploieşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Iasi. A susţinut concerte, spectacole de opera si recitaluri în SUA, Spania, Portugalia, Belgia, Bulgaria, Serbia, Germania, Olanda, Franta, Italia, Elveția.

Pianista Viorela Ciucur este cadru didactic la Universitatea Națională de Muzică București, este doctor in muzicologie, din 2003 este si profesor asociat la Universitatea din New Jersey. A susținut peste 300 recitaluri si peste 50 concerte cu orchestre în țară a cântat pe scene din Germania, Italia, Anglia, Olanda, Austria, Grecia, Canada.

”Magia fulgilor de nea”, premieră la Teatrul de Păpuși ”Cărăbuș” – invitație

*În 8 decembrie 2019, de la ora 11.00

  Un nou spectacol s-a pregătit zilele acestea la Brăila, un frumos dar de iarnă pentru copiii brăileni oferit cu mult drag de echipa Teatrului de Păpuși ”Cărăbuș” – direcror Daniela Mihovici. Am asistat la o repetiție și pot mărturisi că bucuria jocului este dublată de farmecul poveștii cu fetița Clara, de frumusețea scenică… și dacă mie mi-a plăcut, cu siguranță că micuții vor fi la fel, fascinați de poveste, de personaje și de… magia sărbătorilor care ne prinde pe toți, mari și mici în această perioadă.

”Magia fulgilor de nea” este un spectacol lucrat pe un text original de Georgeta Lozincă – regizorul spectacolului  (Notă. Actriță la Târgu-Mureș). scenografia este realizată de Tomos Tünde, muzica originală este compusă de Zeno Apostolache Kiss. Interpretează și mânuiesc păpuși (frumoase, amuzante – păsările!) Daniela Antonescu, Ioana POpescu, Aurora Popescu, Sofia Gabriela Cătrună, Gabriela Picuș, Iulian Gheorghe, Adrian Nicolae.

Foto din repetiții de Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei, cu regizorul pe scenă împreună cu Daniela Antonescu (și păpușa Clara) și Iulian Gheorghe.

Premiera este programată pentru data de 8 decembrie 2019, de la binecunosuta oră 11.00.  Vor fi două avanpremiere, în 6 decembrie – de Sf. Nicolae, bineînțeles că aici povestea este oferită cadou în programul pe care Primăria Brăila l-a pregătit în ziua dedicată patronului spiritual al orașului Brăila.

„E vremea colindelor!”, spectacol la dramaticul brăilean

*În 12 decembrie 2019, de la ora 18.00 organizat de Centrul de Creație * Cu Narcisa Suciu și Mircea Vintilă

Narcisa Suciu

Pentru că iarna și în special decembrie e timpul sărbătorilor, vin și la Brăila colindători. Dar nu oricare și nu oriunde. Ci artiști, care transpun colindul tradițional în lirica muzicală și în lumina reflectoarelor, pe scenă.

Mircea Vintilă

Spectacolul de acest gen la care sunt invitați brăilenii îi are ca protagoniști pe Narcisa Suciu și Mircea Vintilă, se va derula sub genericul ”E vremea colindelor!” la Teatrul ”Maria Filotti” (TMF) în 12 decembrie 2019 de la ora 18.00. Biletele pot fi achiziționate de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila (Piața Traian nr. 2, la etaj). Preţ bilet: 40,50 lei.

Evenimentul este organizat de  Consiliul Judeţean Brăila prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) cu sprijinul Primăriei municipiulului Brăila prin TMF.

Să prefigurăm cu mostre de talent și interpretare din creația celor doi invitați…