Brăila, 2017: Ploaia mută Festivalul internaţional al Muzicilor Militare la Sala Polivalentă

*A doua zi, sâmbătă – 17 iunie 2017, de la ora 19.30; parada s-a contramandat 

       Festivalul internaţional al Muzicilor Militare de la Brăila, ediţia a XIII-a (https://brailachirei.wordpress.com/2017/06/16/la-braila-incepe-festivalul-international-al-muzicilor-militare-2017/), care se desfăşoară în perioada 16 – 18 iunie 2017, îşi schimbă programul anunţat din cauza vremii nefavorabile.  Foto: Camelia Guşatu – director Direcţia Cultură, Învăţământ, Sport … în Primăria Brăila.

Astfel, parada Muzicilor Militare participante – din Bulgaria, Polonia, Republica Moldova şi România – de sâmbătă se contramandează, pentru că e vreme urâtă de ploaie. Tot din acest considerent, deschiderea festivă şi spectacolul ,uzical au loc la sala Polivalentă „Danubius” de la ora 19.30.

Video (fragment) de Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, din seara de vineri, 16 iunie 2017 – prima zi a festivalului; a prezentat actriţa Wanessa Radu. Muzica Militară din Polonia

„Pianul cu poeme”, recital la Brăila în Concursul național de pian „Virtuozii”

*Cu pianista Ioana Maria Lupașcu – în juriul competiției organizate de Școala Populară „Vespasian Lungu” și actrița Daniela Nane; sâmbătă, 20 mai 2017, de la ora 19.30 la Palatul Lyra

Minunatul recital recitalul de pian și poezie de dragoste „Pianul cu poeme”, spectacol deja cunoscut în țară, susţinut de pianista Ioana Maria Lupaşcu şi actriţa Daniela Nane va avea loc și la Brăila sâmbătă, 20 mai 2017, începând cu ora 19.30 la sala de concerte a Palatului „Lyra” Brăila. 

Evenimentul afce parte din programul Concursului naţional de pian „Virtuozii” 2017, ediţia a IX-a (https://brailachirei.wordpress.com/2017/05/13/concurs-national-de-pian-virtuozii-2017-editia-a-ix-a-la-braila/) organizat de Şcoala Populară de Arte „Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu” Brăila cu sprijinul Consiliului Judeţean Brăila.
Ioana Maria Lupașcu – solită a Filarmonicii „Paul Constantinescu” Ploieşti este președintele juriului competiției. Intrarea la spectacol este liberă.

Recitalul va fi în acest stil / evident, artistele vor putea alege alte piese muzicale și poetice.

Spectacolul „Vandalul” de la unteatru, în proiectul TMF Independent la Brăila

*Duminică, 23 aprilie 2017, de la ora 18.00; cu Mihaela Trofimov, Ionuţ Vişan, Liviu Pintileasa

    Publicul brăilean, dar şi gălăţenii – care vin adesea în oraşul vecin la teatru, au ocazia să urmărească un spectacol de la Unteatru (http://unteatru.ro/) din Bucureşti, „Vandalul” de Hamish Linklater – interesant şi incitant, invitat de teatrologul, regizorul Lucian Sabados – managerul Teatrului „Maria Filotti” (TMF) Brăila în programul proiectului TMF Independent. Evenimentul are loc duminică, 23 aprilie 2017, de la 18.00 la Sala ”Bujor Macrin” (Sala Studio), iubitorii Thaliei având bucuria să urmărească trei actori îndrăgiţi: Mihaela Trofimov, Ionuţ Vişan, Liviu Pintileasa.

Mihaela Trofimov

Regia la  „Vandalul” este semnată Andreea Vulpe, scenografia aparţine lui Daniel Titza – brăilean, absolvent în 2002 secţia Scenografie la Facultatea de Arte Decorative şi Design din Universitatea de Arte Bucureşti. Spectacolul este o coproductie TVR (Casa de producţie a TVR). Premieră absolută în România, ”Vandalul” a reprezentat debutul dramaturgic, în 2014, a tânărului actor american Hamish Linklater, cunoscut publicului român din filme ca „The Big Short” (2015), „Magic in the Moonlight” (2014), „The Four Fantastics” (2005) sau serialul „Law and Order” (2012). Textul lui Hamish Linklater vorbeşte despre singurătatea a trei fiinţe, aparţinând unor lumi diferite, fiecare cu niscaiva schelete în propriile dulapuri, cu tarele unei existenţe de câteva decenii, pe care Marele Regizor le aduce laolaltă într-o noapte îngheţată. Ce urmează, unde va duce această prietenie… nu ştim. Şi nici nu mai contează.

Regizoarea Andreea Vulpe traduce, adaptează textul și îl transpune scenic inspirat pentru a transmite emoționant mesajele scrierii. Reușita regiei are drept factor principal coordonarea excelenților actori aleși în distribuție, îndrumarea lor cu atenție pentru a descifra în profunzime situațiile și susține relațiile dintre personaje. Andreea Vulpe urmărește ca spectacolul să aibă atmosferă, ritm și suspans”, scria criticul de teatru Ileana Lucaciu.

           N.red. Mihaela Trofimov este nominalizată (http://www.uniter.ro/video-artistii-in-competitie-2/) la Premiile UNITER, ediţia 2017; publicul îşi poate vota favoriţii.

Spectacol caritabil „Învăţăm să dăruim”, la Lyra – în Brăila

*În 17 aprilie 2017; susţinut de grupul „Steluţe Dunărene” condus de Liliana Toader; parteneri Asociaţia de părinţi „Împreună”, Grădiniţa nr. 48 „Luceafărul” Brăila, Asociaţia AIRS Bucureşti, Filarmonica „Lyra – Cavadia” Brăila  

        Sala de spectacole din Palatul Lyra a găzduit în data de 17 aprilie 2017 un eveniment caritabil desfăşurat sub genericul „Învăţăm să dăruim”. 

Organizatori şi parteneri au fost Asociaţia de părinţi „Împreună”, Grădiniţa nr. 48 „Luceafărul” Brăila, Asociaţia AIRS Bucureşti, Filarmonica „Lyra – Cavadia” Brăila. Spectacolul a fost susţinut de Grupul de muzică uşoară pentru copii „Steluţe Dunărene” condus de Liliana Toader.

      Micuţii talentaţi au  cântat şi au dansat, aplaudaţi cu bucurie de cei din sală. Fiind eveniment cu scop caritabil, copiilor prezenţi li s-a explicat şi sensul faptelor bune care fac şi ele parte din generozitatea socială, adică acea parte din viaţa umană care are sens şi rost, pentru că trăim în lume, nu singuri!

 

“Cocoșul și Soarele”, feerie muzicală pentru copii la Teatrul „Carăbuş” Brăila

*Spectacolul aparţine Teatrului Național Găgăuz “Dionis Tanasoglu” din Republica Moldova şi este realizat de cunoscutul regizor Victor Ignat * Reprezentaţiile au loc în zilele de 4, 5 și 6 aprilie 2017, de la ora 10.15

Copiii brăileni, poate şi cei gălăţeni dacă doresc, au ocazia să se bucure de un spectacol special în următoarele zile. Feeria muzicală “Cocoșul și Soarele” va fi prezentată pe scena Teatrului de Păpuşi „Cărăbuş” din municipiul Brăila în zilele de 4, 5 și 6 aprilie 2017 in programul „Experienţe teatrale” în care Teatrul de Păpuși din Brăila este partener al Teatrului Național Găgăuz “Dionis Tanasoglu” din orașul Ceadîr-Lunga, Republica Moldova. 
           Spectacolele vor avea loc în fiecare zi, incepand cu ora 10.15, la sediul Teatrului „Cărăbuş” Brăila, str. Gen. Eremia Grigorescu nr. 57.  

Victor Ignat

     ”Cocoșul și soarele” este un spectacol muzical, extrem de viu și interactiv, unde spectatorii sunt implicați în conflictele dintre personaje. Copiii sunt îndemnați de Cocoș să meargă și să vadă unde doarme Soarele, dar Găina, părăsind cuibarul, îi cere de mâncare și îl oprește din drum. Este un spectacol în regia și scenografia lui Victor M. Ignat – artist emerit al Republicii Moldova care a mai lucrat împreună cu artiştii păpuşari de la Brăila, fiind invitat de directorul Florin Chirpac (acum la pensie, continuând să joace în spectacole în calitate de actor) să pună în scenă poveşti pentru copii Brăilei. 

Programul de parteneriat este sprijinit de Primăria Brăila.

Ziua Mondială a Teatrului 2017, serbată la Brăila cu Florin Piersic Jr. în spectacol

*Luni, 27 martie 2017, de la ora 19.00 *Spectacolul este un maraton cu 13 personaje interpretate de talentatul actor 

     Ziua Mondială a Teatrului – 27 martie – este serbată la Teatrul „Maria Filotti” din Braila printr-o întâlnire cu Florin Piersic Jr și al său one man show, „Freak Show” luni, 27 martie 2017, de la ora 19.00 la Sala Mare. Realizat după un material scris de Florin Piersic Jr, în propria sa regie și interpretare, „Freak Show” este un one-man-show unic în România, „un spectacol dinamic, gândit astfel încât să țină publicul cu sufletul la gură, timp de două ore; cei prezenți vor avea ocazia să urmărească evoluția cameleonică a unui singur actor care se transformă continuu în alt personaj, într-o succesiune halucinantă; miliardar de carton, muncitor pe șantier, bancher, pensionar, producător de film sau profesor – acestea sunt doar câteva dintre cele 13 personaje pe care Florin Piersic Jr le aduce în lumina reflectoarelor„.
În 2014, „Freak Show” a participat ca spectacol invitat la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul de Teatru Nou de la Arad – Teatrul Clasic, Gala Star de la Bacău, Gala FESTCO din București – Premiul Special al Juriului, secțiunea Off, Festivalul Ideo ideis din Alexandria, Zilele Humorului de la Gura Humorului, Festivalul Butterfly Effect de la Galați. „Freak Show” a fost prezentat cu succes publicului român din Germania  la Koln, Canada in Toronto, Calgary, Ottawa, Moreal, Belgia la Bruxelles – Centrul Cultural Bozar, Franța  la Toulouse – Theatre de la Comedie, Marea Britanie la Londra – Leicester Square Theatre și a primit aplauze îndelungi din partea spectatorilor care au umplut sala Operei Naționale din Timișoara și a Operei Naționale din Cluj Napoca.

** * Ziua Mondială a Teatrului se serbează de 55 ani încoace, mai precis din 1961, cand la Viena Institutul Internațional de Teatru a avut o astfel de initiativă. Ziua mondială a teatrului a devenit, din 1962, un eveniment anual organizat de Centrele naționale ale Institutului Internațional de Teatru. Si tot an de an, o personalitate din lumea Thaliei sau din medii artistice conexe este invitată să scrie mesajul Zilei Mondiale a Teatrului; de această dată, el apartine actritei Isabelle Huppert (traducere Alice Georgescu):

Isabelle Huppert

O zi, adică 24 de ore, care încep în zona teatrului Nō şi Bunraku, trec prin opera în stil Beijing şi prin Kathakali, fac popas între Grecia şi Scandinavia, între Eschil şi Ibsen, între Sofocle şi Strindberg, apoi între Anglia şi Italia, între Sarah Kane şi Pirandello, dar şi în Franţa, unde ne aflăm şi unde Parisul este, totuşi, oraşul din lume care primeşte cele mai multe trupe străine. În continuare, cele 24 de ore ale noastre ne poartă din Franţa în Rusia, de la Racine şi Molière la Cehov, apoi traversează Atlanticul pentru a se opri într-un campus studenţesc californian, unde nişte tineri reinventează, poate, teatrul. Căci teatrul renaşte mereu din propria-i cenuşă. Nu e decât convenţie care trebuie abolită fără răgaz. Aşa rămâne el viu. Teatrul are o viaţă bogată, care sfidează spaţiul şi timpul, piesele cele mai contemporane sunt hrănite de veacurile trecute, repertoriile cele mai clasice devin moderne de fiecare dată când sunt puse din nou în scenă. O Zi Mondială a Teatrului nu este, desigur, o zi în sensul banal al vieţilor noastre cotidiene. Ea face să reînvie un imens spaţiu-timp şi, pentru a evoca spaţiul-timp, aş vrea să fac apel la un dramaturg francez pe cât de genial, pe atât de discret – Jean Tardieu. Îl citez: „Pentru spaţiu, se întreabă care e drumul cel mai lung între un punct şi altul. Pentru timp, se sugerează să măsurăm în zecimi de secundă timpul necesar pentru a pronunţa cuvântul «veşnicie». Pentru spaţiul-timp, se spune: «Fixaţi-vă în minte, înainte de a adormi, două puncte oarecare din spaţiu şi calculaţi timpul necesar, în vis, pentru a ajunge de la unul la celălalt»”. Ceea ce reţin eu de-aici este expresia „în vis”. S-ar zice că Jean Tardieu s-a întâlnit cu Bob Wilson. De asemenea, putem rezuma ziua noastră mondială a teatrului amintindu-ne de Samuel Beckett care, în stilul său expeditiv, o face pe Winnie să spună: „Oh, ce zi frumoasă va fi fost asta!” Reflectând la acest mesaj ce mi s-a făcut onoarea a-mi fi cerut, mi-am amintit de toate aceste vise din toate aceste scene. Aşa că nu vin singură în această sală a UNESCO; mă însoţesc toate personajele pe care le-am interpretat pe scenă, roluri pe care crezi că le-ai părăsit atunci când seria de spectacole s-a încheiat, dar care duc înăuntrul tău o viaţă subterană, gata să ajute sau să distrugă rolurile ce vor veni după ele: Fedra, Araminta, Orlando, Hedda Gabler, Medeea, Marchiza de Merteuil, Blanche Dubois… Şi mă însoţesc, de asemenea, toate personajele pe care le-am îndrăgit şi le-am aplaudat ca spectatoare. Şi, astfel, eu aparţin lumii întregi. Sunt grecoaică, africană, siriancă, veneţiană, rusoaică, braziliancă, iraniancă, romană, japoneză, marsilieză, newyorkeză, filipineză, argentiniancă, norvegiancă, coreeancă, nemţoaică, austriacă, englezoaică, într-adevăr lumea întreagă. Adevărata globalizare asta este. În 1964, cu ocazia acestei Zile a teatrului, Laurence Olivier anunţa că, după mai mult de un secol de luptă, în Anglia tocmai se crease, în sfârşit, un teatru naţional pe care el îl dorise, de îndată, un teatru internaţional, cel puţin prin repertoriu. Ştia bine că Shakespeare aparţinea, în lume, întregii lumi. Mi-a făcut multă plăcere să aflu că redactarea primului mesaj al acestor Zile Mondiale ale Teatrului, în 1962, i-a fost încredinţată lui Jean Cocteau, desemnat ca atare pentru că este, nu-i aşa, autorul unui „ocol al lumii în 80 de zile”. Eu am făcut ocolul lumii într-un mod diferit – în 80 de spectacole sau 80 de filme. Spun „filme” pentru că nu fac nicio deosebire între a juca în teatru şi a juca în film, lucru care surprinde întotdeauna când îl spun, dar e adevărat, aşa este. Nicio deosebire. Vorbind aici, nu sunt eu însămi, nu sunt o actriţă, sunt doar una dintre atât de numeroasele persoane prin care teatrul continuă să existe. Este oarecum datoria noastră. Şi necesitatea noastră. Cum ai spune: nu noi facem teatrul să existe, mai degrabă noi existăm datorită lui. Teatrul e foarte puternic, el rezistă, supravieţuieşte tuturor obstacolelor, războaielor, cenzurilor, lipsei de bani. E destul să zici „decorul e o scenă goală dintr-o epocă nedeterminată” şi să laşi să intre un actor. Sau o actriţă. Ce va face el? Ce va face ea? Vor spune ceva? Publicul aşteaptă, vrea să afle, publicul fără de care nu există teatru, să nu uităm asta niciodată. O persoană într-o sală este un public. Nu prea multe scaune goale, totuşi! Doar la Ionesco… La final, Bătrâna spune: „Da, da, să murim în plină glorie… să murim pentru a intra în legendă… O s-avem, cel puţin, o stradă cu numele nostru…” Ziua Mondială a Teatrului există de 55 de ani. În 55 de ani eu sunt a opta femeie căreia i s-a cerut să pronunţe un mesaj, în fine, nu ştiu dacă e potrivit cuvântul „mesaj”. Predecesorii mei (masculinul se impune!) vorbesc despre teatrul imaginaţiei, al libertăţii, al originilor, au evocat multiculturalitatea, frumuseţea, întrebările fără răspuns… În 2013 – nu sunt, aşadar, decât patru ani de-atunci –, Dario Fo spune: „Singura soluţie a crizei constă în speranţa că se va declanşa o mare vânătoare de vrăjitoare împotriva noastră, mai ales împotriva tinerilor care vor să înveţe arta teatrului: astfel va lua naştere o nouă diaspora de comedianţi care, fără îndoială, va scoate din această constrângere nişte beneficii de neimaginat, printr-o reprezentare de tip nou”. Beneficii de neimaginat – iată o formulă frumoasă, demnă de a figura într-un program politic, nu?… Pentru că mă aflu la Paris, cu puţin înaintea unor alegeri prezidenţiale, le sugerez celor care par să aibă chef să ne guverneze să fie atenţi la beneficiile de neimaginat aduse de teatru. Dar fără vânători de vrăjitoare! Pentru mine, teatrul este celălalt, este dialogul, este absenţa urii. Prietenia între popoare – nu prea ştiu ce vrea să însemne asta, dar cred în comunitate, în prietenia între actori şi spectatori, în unirea tuturor celor pe care-i reuneşte teatrul, cei care îl scriu, cei care îl traduc, cei care îl luminează, îl îmbracă, îl decorează, cei care îl interpretează, cei care îl fac, cei care merg la el. Teatrul ne apără, ne adăposteşte… Chiar cred că ne iubeşte… atât cât îl iubim… Mi-aduc aminte de un bătrân regizor tehnic de modă veche, care, înainte de ridicarea cortinei, în culise, spunea în fiecare seară, cu voce fermă: „Faceţi loc teatrului!” Acesta va fi cuvântul de încheiere. Mulţumesc”.

Micuţii clasei pregătitoare A şi profesorul Elena Stanislav, serbarea celor 100 de zile de şcoală

*Elevii Şcolii „I. L. Caragiale” Brăila au cântat, au dansat, s-au jucat folosind noţiunile şcolare învăţate până la acest moment, şi-au prezentat proiectele în care au folosit câte 100 de elemente; membrii familiilor au fost public şi la final surpriza a fost tortul, şi al unul dedicat celor 100 de zile şcolare

      Prin joc şi lecţii care nu refuză seriozitatea, prin farmecul doamnei învăţătoare şi prin cerinţele ce nu sperie elevii aşa cum părea în prima zi din septembrie – dar parcă mai mult familia vocifera contra ideii ca micuţul să mergă, în loc de grădiniţă, la clasa pregătitoare – copiii se comportă la şcoală mult mai bine decât cred adulţii. Evident că un rol important în reuşită îl are copilul, sprijinul pe care îl oferă familia, dar mai ales profesorul pentru că acesta din urmă „traduce” toate cerinţele şcolii în limita de suportabilitate a vârstei şi nu uită deloc joaca, emoţiile şi bucuria copilăriei. În toate acestea este expertă, s-a văzut şi la evenimentul din 16 martie 2017, profesorul Elena Stanislav de la clasa pregătitoare A din Şcoala Gimnazială „Ion Luca Caragiale” din Brăila, fosta şcoală nr. 11 din cartierul Vidin.

prof. Elena Stanislav

    Am asistat cu bucurie la emoţiile părinţilor, bunicilor prezenţi la activitatea desfăşurată sub genericul „100 de zile de şcoală”, parte în programul extracurricular numit „100 de zile de şcoală”. A fost mare sărbătoare; cu siguranţă, toată Şcoala „I. L. Caragiale” a aflat despre eveniment, mai ales cei care au văzut afişul de pe uşa clasei (foto dreapta). În clasă, entuziasmul şi creativitatea au fost la înălţime. Prof. Elena Stanislav, elevii clasei pregătitoare A, părinţii şi bunicii care au fost şi public (străduindu-se să-şi ascundă sentimentele ca să nu-i perturbe prea mult pe micuţi) au organizat sărbătoarea, păstrându-i semnificaţiile în ciuda emoţiilor copleşitoare. Ziua a debutat cu imnul „100 de zile de şcoală”. Apoi au fost îmbinate spectacolul cu seriozitatea, cele mai multe elemente din program făcând parte din curricula şcolară şi demonstrând adulţilor că s-au speriat degeaba, că micuţii fac faţă cerinţelor şcolii – fiecare după temperament, ritm, capacitate intelectuală – şi învaţă să fie mai responsabili, mai serioşi.

    Elevii au prezentat un adevărat show; s-au întrecut în cântat, recitat, au găsit răspunsul ghicitorilor buclucaşe, s-au bucurat împreună cu părinţii care au fost un bun public. De asemenea, au descifrat o scrisoare adresată Înţeleptului Alfabet, presărată vesel cu imagini şi cuvinte. Iar prin joc au rezolvat probleme-ghicitoare, au semnat o declaraţie prin care s-au angajat ca până la sfârşitul anului şcolar să facă 100 de fapte bune.

Mai multe foto în album la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1344613105631275 pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei. N.aut. Ideea de a face o fotografie de grup a dus şi la o îmbrăţişare (foto stânga) sui-generis! 

   Colecţiile (ex. foto stânga jos) realizate de elevi au fost pentru părinţi şi bunici atracţia zilei. S-au perindat prin faţa clasei 100 de ştrunfi, 100 de monede, de buburuşe, de nasturi, de desene, de colaje, de machete şi câte şi mai câte… toate fiind la libera alegere a copiilor, singura regulă a fost doar aceea să fi folosit câte 100 de piese. Şi doar un tort al celor „100 de zile’’ putea încheia sărbătoarea, în modul cel mai dulce cu putinţă şi pe măsura bucuriei protagoniştilor şi a publicului, a profesorului care şi-a văzut în spectacolul-lecţie efectele muncii de la începutului anului şcolar şi până acum.